HEMATOLOGIE

DETERMINAREA GRUPELOR SANGUINE SI ADMINISTRAREA PRODUSELOR

DIN SANGE PRIN TRANSFUZIE

DETERMINAREA GRUPELOR SANGUINE

Sangele uman contine :
- aglutinogene A, B – antigen natural;
- aglutinine α, β – anticorpi naturali

Coexistenta aglutinogen – aglutinina corespunzatoare, de exemplu: A, α la aceeasi persoana nu

este compatibila cu viata, exista doar A,β; B, α
Sistemul OAB contine 4 grupe de sange, 0I, AII, BIII, ABIV

Grupa Aglutinogen Aglutinina

0 - α si β
A A Β
B B Α
AB A si B -

Determinarea grupelor sanguine – 2 metode

- directa – Beth Vincent (aglutinine cunoscute – α,β; aglutinogen A, B necunoscute)

- indirect – Simonin (aglutinogen A, B cunoscut; aglutinine α,β necunoscute)

Recoltarea sangelui pentru determinarea grupelor sanguine:

- punctie venoasa – 3-4 ml sange, separare ser-cheag;
- punctie venoasa, pe anticoagulant – centrifugare, plasma – masa eritrocitara;

Metoda directa Beth-Vincent

- aglutinine cunoscute α,β; aglutinogen A, B necunoscute;

- sange de la primitor si ser test AB

Materiale
- seruri test O, A, B
- sangele se recolteaza prin p.c. sau p.v
Seruri test O, A, B
 - pe lama se aseaza picaturile de ser test, apoi sangele de cercetat care va fi de 10 ori mai mic
decat picatura de ser-test
- se omogenizeaza cu baghete diferite, se asteapta 1 min
- interpretare:
- nu aglutineaza nici o picatura – OI
- aglutineaza picaturle marginale – AII
- aglutineaza cea din stg si mijloc – BIII
- aglutineaza toate – ABIV

Metoda indirecta – Simonin

- aglutinogen A, B cunoscut; aglutinine α,β necunoscute

- recoltarea sangelui pentru aceasta determinare - doar p.c. – avem nevoie de mai mult sange
pentru obtinerea serului din acesta
- pe lama se aseaza 2 ser de la pacient si eritrocite – test, de 10 ori mai mici decat serul
- interpretare:
- aglutinare in ambele – OI
- aglutinare in dr – AI
- aglutinare in stg – BII
- nu aglutineaza nici o picatura – ABIV
Determinarea Rh-ului

Rh – factorul Rhesus – factor legat de eritrocit, independent de sistemul OAB

Materiale
- tavita renala, lame, ser Anti Rh, ace, tampoane cu alcool
Tehnica
- se aseaza pe o lama de sticla 3 picaturi de ser-test, cele din stg si dr sunt picaturi martor, iar cea
din mijloc e picatura de cercetat
- se efectueaza p.c la inelar, se aseaza pe fiecare picatura de ser picatura de sange de 10 ori mai
mica decat picatura de ser
- omogenizare si citirea rezultatului dupa 30-60 min

Interpretare:
- daca s-a produs aglutinarea in primele 2 stg si centru – Rh +
- daca nu s-a aglutinat nici intr-o picatura – Rh-

TRANSFUZIA

TEHNICA TRANSFUZIEI:
Obiective
• Introducerea în siguranţă de sânge sau derivate de sânge de la donator la primitor în
circulaţia venoasă, in conditii de siguranta.
Materiale necesare
• Tavă medicală
• Seringi/ace,
• Mănuşi sterile
• Trusa de transfuzie
• Branulă
• Tampon cu dezinfectant
• Pansament pentru fixarea branulei
• Garou
• Etichetă
• Aleza
• Recipiente de colectare a deşeurilor
+ Punga sau flaconul de sânge izo-grup, izo-Rh
Se verifica integritatea pungii de sânge, termenul de valabilitate, aspectul macroscopic al
sângelui
Aspectul macroscopic al sangelui:

Sangele pastrat la frigider se sedimenteaza in 3 straturi:

- inferior – rosu inchis, vascos - masa eritrocitara;
- mijlociu – pelicula fina, albicioasa – L, Tr;
- superioara – lichid limpede, omogen – galben-verzui reprezentat de plasma.

Compatibilitatea transfuzionala:
Scop:
- reduce la minim riscurile accidentelor imunologice
- evita aparatia hemolizei intravasculare acute
- ne asiguram ca pacientul beneficiaza de transfuzia pe care o primeste
-
PROBA DE COMPATIBILITATE DIRECTA – IN VITRO (JEANBREAU)

• Se recolteaza sange de la pacientul care urmeaza a fi transfuzat

• Se introduce in centrifuga pentru sedimentare sau se lasa sangele sa se sedimenteze
• Se aseaza o picatura din plasma primitorului pe o lama peste care se aduga eritrocite de la
donator
• Se respecta proportia de 1/10 intre plasma si eritrocite
• Se citeste rezultatul dupa 5 minute
• Daca se produce aglutinarea, sangele primitorului nu este compatibil cu sangele
donatorului
• Daca nu se produce aglutinarea, sangele este compatibil si poate fi transfuzat
• Se continua cu transfuzia sangelui
• Încălziţi sângele la temperatura corpului,
• Aşezaţi punga cu sânge în stativ
• Se ataseaza trusa de perfuzie in conditii de asepsie si se deschide
• Fixaţi clema la o distanţă de 2- 5 cm mai jos de camera perfuzorului
• Închideţi clema transfuzorului
• Apăsaţi, strângeţi camera de scurgere a transfuzorului şi lăsaţi să se umple până la
jumătate cu sânge
• Înlăturaţi capacul protector de la celălalt capăt al tubului, deschideţi clema şi lăsaţi
sângele să curgă pe tub până ce se elimină bulele de aer
• Ţineţi perfuzorul la înălţimea corpului pentru a elimina bulele de aer
• Închideţi clema şi puneţi capacul protector
• Selectaţi locul potrivit pentru montarea branulei (de preferinţă venele de la plică cotului)
• Puneţi aleza sub braţul pacientului
• Aplicaţi garoul la 10- 12 cm deasupra locului pentru puncţie;
• Efectuaţi puncţia venoasă, montaţi si fixati branula
• Montaţi transfuzorul
• Deschideţi clema şi daţi drumul sângelui să curgă
• Începeţi administrarea sângelui
PROBA DE COMPATIBILITATE BIOLOGICĂ –IN VIVO (OELECKER)

• Se pregateste si se adapteaza trusa de transfuzie ca si in descriere de mai sus la metoda

Jeanbreau
• Lăsaţi să curgă 20 ml de sânge şi reglaţi ritmul la 10- 15 picături/minut timp de 5';
• Supravegheaţi foarte atent pacientultimp de 5 minute
• Dacă nu apar semne de incompatibilitate (frisoane, cefalee, dureri lombare, tahicardie,
urticarie, congestia fetei), se repeta operaţia, prin introducerea din nou a 20 ml sange
• Daca nu apare nici un semn se continua transfuzia in ritmul prescris de medic
• Aplicaţi eticheta peste pungă sau flaconul de sânge indicând ora la care a început
transfuzia
• După ce transfuzia s-a terminat, închideţi clema
• Retrageţi branula şi aplicaţi un tampon cu alcool sau un pansament steril
• Punga sau flaconul în care trebuie să rămână aprox. 5-6 ml de sânge se păstrează, în
eventualitatea unor verificări în caz de accidente posttransfuzionale tardive

Ingrijirea pacientului
• Aşezaţi pacientul într-o poziţie comodă
• Verificaţi semnele vitale la fiecare 15', în prima jumătate de oră după începerea
transfuziei, şi la fiecare jumătate de oră sau la o oră după transfuzie.
• Informaţi pacientul să anunţe asistenta în caz de mâncărime, dispnee, ameţeli, dureri în
spate sau în piept, deoarece acestea pot fi reacţii ale transfuziei
• Instruiţi pacientul să informeze asistenta dacă durerea sau roşeaţa apar la locul puncţiei
venoase, deoarece acestea sunt indicative ale infiltraţiei
• Temperatura camerei să fie cu 1 -2° mai ridicată
• Oferiţi pacientului lichide calde şi acoperiţi-l cu pledul pentru confortul acestuia
• Pacientul se va alimenta dupa 2 ore de la transfuzie daca este permis

Reorganizarea locului de muncă

• Colectaţi deşeurile în recipiente speciale conform PU
• Îndepărtaţi mănuşile
• Spălaţi mâinile

Notarea procedurii
• Administrarea transfuziei
• Numărul scris pe punga sau flaconul de sânge, ora la care a început transfuzia, ora la care
s-a terminat şi eventualele reacţii ale pacientului

ACCIDENTE:
• Şocul hemolitic - incompatibilitatea de grup - frison, tahicardie, dispnee, cianoză, dureri
lombare, retrosternale, stare generală alterată: - Anunţaţi medicul
• Transfuzare de sange alterat: cu germeni virulenti – reactie dupa 1-2 h dupa transfuzie
(frisoane puternice), se incalzeste pacientul, i se administreaza bauturi calde, se incepe
antibioterapia- dupa antibiograma sangelui infectat; cu virus hepatic, HIV, plasmodiu
malariei – reactie in timp, dupa trecerea perioadei respective de incubatie.
 • Embolia pulmonară cu cheaguri sau cu aer- manifestată prin agitaţie, cianoză, dureri
toracice, tuse chinuitoare, hemoptizie
• Hemoliza intravasculară din cauza transfuzarii de sange neancalzit - blocaj renal,
• Şoc posttransfuzional, acidoza metabolică,
• Stop cardiac prin hipotermie - se pot produce datorită sângelui neîncălzit
• Hipotermia - Încălziţi bolnavul prin suplimentarea numărului de pături, aplicarea de
pături cu aer cald

INCIDENTE:
- Înfundarea perfuzorului şi acului cu cheaguri- se schimbă perfuzorul
- Iesirea acului din vena
- Perforarea venei

ATENŢIE
• Nu încălziţi sângele în apă caldă, sau deasupra surselor de căldură, evitaţi agitarea
pungii/flaconului
• Dacă apar reacţii posttransfuzionale returnaţi punga/flaconul de sânge la punctul de
transfuzii
• Respectaţi asepsia
• Nu umpleţi camera perfuzorului cu sânge - nu se mai poate urmări ritmul de curgere
• Dacă acul s-a înfundat nu permeabilizaţi acul prin presiune

Hemostaza

Hemoragia = pierdera de sange in afara sistemului vascular

Clasificare hemoragiilor:
- arteriale (cand sangele rosu, oxigenat, tasneste ritmic din plaga)
- venos ( cand sangele este inchis la culoare, incarcat cu CO2)
- externe (sangele apare la suprafata corpului)
- interne (sangele se scurge intr-o cavitate inchisa)

Tipuri de hemostaza:

- spontana – se produce prin fenomenul de coagulare al sangelui/ provizorie – prin intermediul

pansamentelor compresive sau prin compresia la distanta a arterei lezate: faciala, temporala,
jugulara, axilara, brahiala, aorta abdominala, femurala (deasupra triunghiului lui Scarpa si in
treimea mijlocie a acesteia)

- definitiva – se realizeaza in spital prin:

- cauterizarea capetelor vasculare sectionate;
- ligatura vaselor;
- pensarea cu ajutorul pensei hemostatice
- medicamentoasa prin folosire anumitor substante
Hemostaza medicamentoasa:

- Vitamina K are un rol esential in coagularea rapida a sangelui, fiind indicata in oprirea
hemoragiilor de orice natura, in diferite tulburari hepatice (icter, hepatita, insuficienta si ciroza
hepatica), in colite, urticarii, degeraturi, slabirea rezistentei capilare, diminuarea debitului
menstrual, dupa tratamente cu antibiotice etc.

- Etamsilat - hemostatic ce mentine stabilitatea peretelui capilar; reduce timpul de sangerare fara
sa afecteze coagularea; nu este vasoconstrictor si antifibrinolitic.
Scade timpul de sangerare cu 40-45% dupa primele 30 de minute.
Efectul dureaza circa 6 ore.
Se administreaza pentru profilaxia si controlul hemoragiilor din vasele capilare mici

- Adrenostazin - prevenirea si tratamentul hemoragiilor chirurgicale: profilactic în interventii

chirurgicale care expun la hemoragii capilare (ORL, urologie, chirurgie osoasa si toraco-
pulmonara); prevenirea si tratamentul hemoragiilor medicale: purpura acuta si cronica,
telangiectazia familiala, epistaxis, sindroamele capilare toxice în intoxicatii cu arsen si benzol;
hemoragii capilare ale aparatului respirator si digestiv, ciroze, hepatite, hematemeze, hemoptizie,
hemoragii retiniene, uterine.

Alte hemostatice –calciu gluconic

Prevenirea complicatiilor:
- prevenirea sângerărilor, infectiilor, complicatiilor legate de imobilizare si de administrarea
citostaticelor.
- respectarea conditiilor de asepsie si antisepsie.