APARATUL CARDIO-VASCULAR

INIMA,VASE DE SANGE-GENERALITATI

Este alcatuit dintr-un:

-organ central propulsor=inima

-sistem inchis de tuburi prin care circula sangele=Arborele circulator

-isi are originea in mesoderm

Inima este localizata in cavitatea toracica,in etajul inferior sau

cardiac al mediastinului anterior

Inima este invelita la exterior de 2 saci pericardiaci:

-Pericardul fibros asezat la exterior.Are cpnsistenta fiborasa,este

rezistent si inextensibil.Este legat de formatiunile vecine prin
ligamente:sterno-pericardice,diafragmo pericardice,vertebra-
pericardice

-Pericardul seros are o structura asemanatoare cu pleura si

peritoneul.Este format dintr-o foita parietala ace inveleste suprafata
interna a pericardului fibros si se continua la baza inimii cu cea
viscerala care formeaza stratul extern al peretelui cardiac,denumit
si epicard.Intre foite exista o lama fina de lichid care faciliteaza
miscarile cordului:lichid pericardic

Inima are forma unui con turtit,culcat pe diafragma,cu axul

longitudinal dispus oblic in jos,la stanga si inainte.Are o greutate de
250-300g,iar voumul asemanator cu cel al pumnului drept.Inima
prezinta o baza,un varf,fete si margini:

-Fata sternocostala este orientata anterior si prezinta in partile

laterale santul coronar,care desparte atriile de ventricule si este
perpendicular pe axul longitudinal

-Fata plana(diafragmatica) priveste inferior spre muschiul

diaphragm.La nivelul sau se gasesc santul interventricular posterior
si santul coronar,care-l continua pe cel de pe fata sternocostala

-Marginea dreapta mai ascutita iar marginea stanga rotunjita

Baza inimii apartine atriilor si in special atriului stang.Ea priveste

inapoi,spre esofag si coloana vertebrala si la dreapta.De la nivelul ei
pleaca arterele mari ale inimii(aorta si trunchiul pulmonar) si sosesc
venele mari(cele doua vene cave si cele 4 vene pulmonare).Varful
inimii este situate pe stanga.

Inima este un organ musculo-cavitar formata din 4 compartimente:

-Atriul drept si ventriculul drept

-Atriul stang si ventriculul stang

Atriul drept are 5 orificii:

-orificiul venei cave inferioare prevazut cu valvula Eustachio

-orificiul venei cave superioare

-orificiul sinusul coronar,prevazut cu valvula Thebesius

-orificiul auriculului drept

-orificiul atrioventricular drept,prevazut cu valvula tricuspida

Portiunile atriului drept:

-sinusala(intre venele cave)

-atriul drept propriu zis contine muschii pectinati

-intre cele doua se afla creasta terminal pentru insertia muschilor

pectinati

Atriul stang are 6 orificii:

-4 vene pulmonare:doua vene pulmonare drepte si doua stangi,care

aduc de la plamani sange incarcat cu oxigen

-orificiul atrioventricular stang prevazut cu valvula bicuspida sau

valvula mitrala

-orificiul de deschidere a auriculului stang

Cele doua atrii sunt separate prin septul interatrial.Intrauterin intre

cele doua atria exista comunicare prin orificiul Botallo.Dupa nastere
acest orificiu se inchide prin aparitia fosei ovale inconjurata de un
relief muscular denumit limbul fosei ovale Vieussens

Ventriculele au forma piramidala triunghiulara,cu baza spre orificiul

atrioventricular.Peretii sunt mai grosi decat cel al atriilor,cel stang
are peretele de 3 ori mai gros decat ventriculul drept.Peretii lor nu
sunt netezi,prezinta pe fata interna niste muschi papilari,trabecule
carnoase si cordaje tendinoase.Musculatura peretilor este formata
din fibre muscular cu dispozitie spiralat-radiara ce dau aspectul mai
multor straturi.Capacitatea ventriculelor este mai mare decat a
atriilor

La baza orificiilor atrio-ventriculare se descriu:

-Valvulele atrioventriculare(sigmoide) prin care se realizeaza

comunicarea cu vasele mari.

Cele doua ventricule sunt separate de septul interventricular.

Structura histological;Din punct de vedere structural,inima este

formata din:

-Endocard,reprezinta o foita endoteliala care tapeteaza interiorul

inimii integral.La nivelul ventriculilor se continua cu intima
arterelor.La nivelul atriilor se continua cu intima venelor

-Miocard:contractile si tesutul

-Epicard reprezinta foita visceral a pericardului seros

Miocardul este un muschi care morphologic este striat.Din punct de

vedere functional se comporta ca un muschi neted cu contractii
automate si involuntare

Scheletul cardiac este format din 4 inele fibroase ce servesc drept

punct de atasare pentru valvulele cardiac si miocard.Dispunerea
fibrelor pe mai multe straturi si cu orientari diferite duce la
cresterea fortei de ejectie.Musculatura atriilor este separate de cea
a ventriculilor

Sistemul de comanda-excitoconductor al inimii cuprinde:Nodul

sinoatrial,nodul atrioventricular,fasciculul Hiss si reteaua Purkinje

Tesutul nodal cuprinde:

-nodulul sinoatrial Keith-Flack (70-80 de descarcari pe minut)

-nodulul atrioventricular Aschoff-Tawara,situate deasupra orificiului

atrioventricular dept (40-50 de descarcari pe minut)

-Fasciculul atrioventricular Hiss (20-30 descarcari pe minut)

-Reteaua Purkinje
Activitatea inimii

Activitatea contractila este automata deoarece in structura inimii se

gasesc toate elementele necesare desfasurarii functiei.

-Tesutul nodal are proprietatea de a genera influxuri care se propaga

in tot miocardul

-Excitabilitatea miocardica-miocardul nu este excitabil in perioada

contractila,ci numai in relaxare

-Ritmicitatea miocardica

-Conductibilitatea reprezinta proprietatea de a transmite influxurilor

nervoase in toata masa miocardica

-Automatismul,Excitabilitatea si Contractilitatea

Vascularizatia inimii

Inima este un organ bogat vascularizat,aspect conditionat de

activitatea ritmica,neintrerupta a miocardului,care intr-o ora
pompeaza in circulatie aproximativ 400 litri sange,iar in decurs de o
zi,10.000 litri de sange

Activitatea metabolic crescuta a miocardului necesita deci un aport

ridicat de sange care se realizeaza prin arterele coronare-artere de
tip terminal:

-Artera coronara dreapta

-Artera coronara stanga care prezinta artera anterioara

interventriculara si artera circumflexa

Sangele venos al inimii este colectat de vene:

-Vena mare a inimii urca prin santul interventricular anterior

-Vena mijlocie a inimii urca prin santul interventricular posterior

-Vena mica a inimii strabate santul coronar drept

Sangele colectat de aceste vene ajunge in colectorul venos

principal al inimii,sinusul coronar,care se afla in santul
atrioventricular stang.Sinusul coronar se deschide in atriul drept
printr-un orificiu prevazut cu valvula Thebesius

Limfa este drenata in ganglionii trahebronsici si mediastinali

Inervatia Inimii

Inervatia inimii este realizata de ramuri simpatico si parasimpatice

ale plexului cardiac.

Fibrele simpatice provin din nervii cardiac:

-Nervul superior si mijlociu provin din ganglionii simpatico cervical

superior si mijlociu

-Nervul inferior isi are originea in ganglionul stelat

Fibrele parasimpatice din nervul vag:nervii cardiac superiori si

inferiori precum si nervi cardiac toracali

Nervii cardiaci simpatico si parasimpatici se impletesc si formeaza

plexul cardiac localizat sub crosa aortei.

Sistemul vascular este format din:

-Artere-vase care transporta sangele de la inima la tesuturi

-Vene-vasele care transporta sangele de la tesuturi la inima

-Capilare-la nivelul carora se realizeaza schimburile dintre sange si

tesuturi

Structura vaselor sanguine

Peretele este format din 3 straturi principale:

-Adventicea reprezinta stratul cel mai extern al peretelui

vascular,este formata din tesut conjunctiv cu fibre de collagen si
fibre elastic.Adventicea este mai subtire la artere si foarte groasa la
venele mijlocii si mari.Contine vase de sange cu rol de nutritive-vasa
vasorom

-Media are o structura variata.La arterele mari ea este formata din

lame concentrice de fibre elastic,iar in spatiile dintre lamele se afla
putine fibre muscular netede si tesut conjunctiv.

Media venelor este in general mai subtire si este formata din fibre
muscular si elastic in venule si venele mijlocii,fiind foarte putin
dezvoltata la venele mari
-Intima(endoteliu,tunica interna) formata dintr-un strat de cellule
turtite endoteliale asezate pe o membrane bazala sub care se
gaseste un tesut conjunctiv subendotelial

Structura capilarelor

Capilarele sanguine sunt vase de calibru mic,care formeaza reteaua

in care se termina arteriolele si de la care pornesc venulele

Peretele capilar este alcatuit din:

-Endoteliul capilar se continua cu endoteliul arterelor si venelor,fiind

format dintr-un strat de cellule turtite cu nuclei ovalari,orientate in
lungul capilarului

-Membrana bazala

-Periteliul este stratul subtire din jurul peretelui capilar format din:

- tesutul conjunctiv cu fibre de colagen si reticulina

-substanta fundamental

-celule conjunctive

-fibre nervoase vegetative

-celule pericapilare de forma stelata,care prin contractie micsoreaza

calibrul acestuia

Circulatia sangelui in:

Artere are loc pe baza presiunii cu care sangele este expulzat in

vase.Factorii de care depinde:

-activitatea de pompa a inimii

-rezistenta pe care o intampina sangele in curgerea sa

-elasticitatea peretilor vasculari

-vascuozitatea sangelui

Capilarele asigura schimburile la nivelul tesuturilor dintre sange si

plasma interstitial

Vene se realizeaza datorita:

-aspiratiei toracice
-gravitatiei pentru venele situate deasupra atriului drept

-contractiilor muscular

-aspiratiei atriului drept si a miscarilor pulsatile ale arterelor ce se

transmite venelor

-Viteza de circulatie a sangelui mai mare fata de capilare

Sistemul vascular limfatic

Este ansamblul de vase prin care circula limfa de la tesuturi si organe spre inima.

Este alcatuit din capilare limfatice, vase limfatice si ganglioni limfatici.

Limfa este lichidul plasmatic care se afla in spatiile intercelulare si care contine si particulele
aflate in zona respectiva.

Sistemul limfatic se deosebeste de sistemul circulator:

- este adaptat la functia de drenare a tesuturilor;

- peretii vaselor limfatice sunt subtiri;

Alcatuirea sistemului limfatic:

Vase limfatice:

- Limfaticele capilare

- Limfaticele venoase asezate in doua planuri (superficial si periferice)

- Limfaticele trunchiului

- Canale limfatice:

Ductul toracic

Canalul limfatic drept

Organe limfatice:

- Noduli limfatici

- Amigdale, splina, timus

Tesutul limfatic

Capilarele limfatice

- sunt prezente in toate tesuturile corpului

- sunt vase foarte subtiri care prezinta o extremitate inchisa si pereti cu un singur strat de
celule endoteliale

- prin intermediul porilor au capacitatea de a absorbi lichidul in exces, proteinele, lipidele,

agentii patogeni.

Capilarele formeaza retele din care vor rezulta vasele limfatice reprezentate de:

- Ductul limfatic drept care colecteaza limfa din jumatatea dreapta a capului si a
gatului; jumatatea dreapta a toracelui si membrul superior drept
- Canalul toracic incepe printr-o dilatatie numita Cisterna Chili (Pecquet) care
dreneaza limfa de la:
 Jumatatea stanga cap si gat
 Membrul superior stang
 Jumatatea inferioara trunchiului

Ductul toracic

Canalul limfatic drept

La nivelul coloanei vertebrale cervicale, descrie o carja sau crosa si se varsa la locul de
unire dintre vena jugulara interna stanga cu vena subclaviculara stanga.
SPLINA

Localizare: etajul superior al abdomenului, partea stanga

Splina ocupa loja splenica: intre colonul transvers si diafragma, la stanga lojei gastrice.

Are o culoare brun-roscata si o greutate de 180-200 grame.

Are o forma asemanatoare unui bob de cafea, ovala, prezentand: trei fete, trei margini si
doua extremitati.

Splina are o structura caracteristica: capsula fibroasa si parenchimul splenic.

Capsula fibroasa se gaseste la suprafata splinei. Ea trimite spre interior trabecule, care
se anastomozeaza si impart organul in formatiuni, numite lobuli splenici.

Capsula fibroasa impreuna cu toate trabeculele care pornesc din ea, formeaza stroma
conjuctiva.

Stroma conjunctiva este formata din numeroase fibre conjunctive, printre care se gasesc
fibre elastice si fibre musculare netede.

In ochiurile stromei se gaseste o retea din fibre de reticulina si din celule

reticuloendoteliale. Aceasta retea formeaza pe alocuri niste canale, numite sinusuri
venoase. Acestea sunt puternic anastomozate si sunt in legatura, pe de o parte, cu
sistemul arterial al splinei, iar pe de alta parte cu sistemul venos din grosimea stromei.
Peretele sinusurilor este alcatuit din fibre de reticulina dispuse circular si inconjurate de
celule reticuloendoteliale.

Parenchimul splenic sau tesutul propriu al splinei este asezat in ochiurile stromei
conjunctive. El este format din doua parti: pulpa rosie si pulpa alba.

Ramurile arterei splenice patrund prin hil si se ramifica in interiorul lobulilor, formand
artere lobulare. Artera lobulara se ramifica in interiorul lobului si formeaza arteriole
penicilare. Splina este inervata de fibre vegetative care provin din plexul celial.
 FUNCTIILE SPLINEI

Depozitarea sangelui – 200-300 ml de sange pe care-l trimite in circulatie in caz de

hemoragii, efort fizic.

Formarea celulelor sangvine – participand la productia de eritrocite, trombocite,

granulocite: aceasta activitate dispare inainte de nastere si poate reveni in conditii
patologice.

Distructia celulelor sangvine, in special a eritrocitelor imbatranite, dar si cele

imperfecte.

Proliferarea limfocitelor ce are loc la nivelul pulpei albe.

Functii metabolice: fierul rezultat din metabolismul eritrocitelor este transportat sub
forma de transferina la maduva hematopoietica, unde este reutilizat in sinteza
hemoglobinei.

Functia imunitara – prin actiunea macrofagica a celulelor reticulare si prin actiunea

celulelor imunologic competente, intervine in procesele de protectie.

NODUL LIMFATIC

Nodulii limfatici sunt localizati pe traiectul vaselor limfatice.

Au aproximativ 2cm in diametru.

Prezinta pentru descrierea anatomica:

 - O capsula externa fibroasa
- Tesut limfoid in care se gasesc si globulele albe

Principalele grupe ganglinare:

- ggl. pericranieni: occipitali, mastoidieni, paratiroidieni, submandibulari, submentali

- ggl. cervicali: viscerele capului + limfa de la ggl. Pericranieni
- ggl. axilari
- ggl. mediastinali
- ggl. inghinali
- ggl. iliaci
- ggl. celiaci: F, S, Splina, duoden, P
- ggl. lombo-aortici: R, SR, uretere, din jurul aortei
- ggl. mezenterici superiori
- ggl. mezenterici inferiori

TIMUSUL

Localizare: posterior fata de stern, superior fata de inima

Prezinta 2 lobi

Singurul organ limfoid care nu produce antigene

Bariera timica este cea care previne stimularea precoce a dezvoltarii limfocitelor T.

Involueaza dupa pubertate.

Celulele epiteliale produc hormonul timic activ.

 Factorii care intervin in circulatia venoasa

-prezenta sistemului de valvule conivente din interiorul venelor

-contractilitatea miocardica

-presiunea negative intratoracica

-contractiile musculare

-presiunea exercitata de catre organelle din cavitatea abdominala

SISTEMUL VENOS

In raport de artere, venele sunt:

-venele circulatiei mici

-venele circulatiei mari

Dupa apartenenta la colectoarele venoase:

-sistemul venos al cordului

-sistemul venei cave superioare

-sistemul venue cave inferioare

-sistemul venei porte

Dpdv topografic:

-venele trunchiului

-venelemembrelor

-venele capului si gatului

Singurele vene care contin O2:

1. Vena pulmonara dreapta: superioara si inferioara

2. Vena pulmonara stanga: superioara si inferioara
 Iau nastere din:

-venele retelei capilare a alveolelor pulmonare

-venele din jurul ramnificatiilor brohnice

-venele pleurale

Venele pulmonare se varsa in atriul stang.

Venele cordului incep cu niste retele situate in straturile peretului cardiac.

1. Sinusul coronian:

-se varsa in AD

-vena mare a cordului

-vena medie a cordului

-vena mica a cordului

-vena posterioara a ventriculului stang

-vena oblica a AS

2. Venele anterioare ale cordului:

-se varsa in AD

3. Venele cardiace mici:

-se varsa in cavitatile atriilor si ventriculelor

VENA CAVA SUPERIOARA

-V. BRAHIO-CEFALICA – v. jugulara interna, externa – cap si gat

-V. AZYGOS-v impara, partea toracica- torace: v. sp. Intercostale, v. esofagiene. V. bronhiolare, v.
pericardice, v. frenice

V. de la organelle mediastinale: timice, periardice, bronhiale, traheale, esofagiene

 V. cervicala profunda

V. vertebrala

V. toracica interna

AFLUENTI NERVOSI:

V. tiroidiene inferioare

V. tiroidiene impara

V. pericardiodiafragmatice

SINUSURILE VENOASE DURALE:

S. sagittal superior

S. sagittal inferior

S. transversal

S. cavernos

V. JUGULARA INTERNA

AFLUENTI:

1. INTRACRANIENI: v. encefalului, v. diploide, v.auditive, v. aftalmice, v. meningelui

2. EXTRACRANIENI

VENELE CAPULUI SI GATULUI

V. JUGULARA INTERNA, AFLUENTI:

1.INTRACRANIENI

2.EXTRACRANIENI

a. v. faringiana

b. v. linguala: v. dorsale profunde ale limbii

c. v. faciala rezultata din: v. supraorgitare si v. angulara

Afluenti:

v. palpebrala sup+inf
v.nazale

v.labiale sup+inf

v. palatina

v. mentala

v.profunda a fetei

v. paotide

VENELE MEMBRULUI SUPERIOR

Se descriu vene profunde:

1. V. arcul venos superficial primeste venele digitale palmare

2. V. arcului venos profund se varsa in v. metacarpiene palmare
3. V. ulnara+v. radiala
4. V. brahiala
5. V. axilara
6. V. subclaviculara

Venele superficiale nu insotesc aterele

1. Arcada venoasa dorsala a degetelor din care se formeaza 3-4v. metacarpiene dorsale
2. V. cefalica
3. V. basilica
4. V. mediala antebrahiala
5. V. mediana cubitala

VENELE SUPERFICIALE LA NIVELUL BRATULUI:

1. V. cefalica
2. V. basilica
3. V. mediana cubitala

Venele toracelui:

A. Venele peretelui anterior al toracelui:

1. V. toracoepigastrica, v. axilara
2. V. toracice anteioare: v. interne, v. oracice, t. brahiotoracice
B. Venele peretelui posterior al toracelui:
1. V. intercostale posterioare: partea stanga ( vena hemiazgos accesorie), partea dreapta
(vena hemaziog, vena cava superioara)
 2. V. coloanei vertebrale

Vena cava inferioara:

Afluente PARIETALE:

V. lombare

v. diafragmatie inferioare

v. sacrala mediana

Afluente VISCERALE:

v. testiculare/v. ovariene

v. renale

v. suprarenale

v. hepatice

Venele ILIACE COMUNE: se formeaza la nivelul art. Sacroiliace din v. iliace interne + externe

V. ILIACA INTERNA: organelle din micul bazin + perete mic bazin

V. ILIACA EXTERNA: este continuarea venei femurale

Venele pelvisului

A. VENELE TRIBUTARE PERETELUI

V. gluteala superioara

v. gluteala inferioara

v. obturatoare

v. sacrala laterala/inferioara

v. ilio-lombara

B. VENELE TRIBUTARE VISCERELOR

V. vezicala
v. rectala medie

v. rusinoasa interna

VENELE SPECIFICE: V. prostatica, V. veziculo-diferentiala

VENELE ABDOMENULUI

A. VENELE TRIBUTOARE PERETELUI ABDOMINAL

1. V. FENICA INFERIOARA
2. V. LOMBARE: v. ascendenta, v. azygos, v. semiazygos
B. VENELE TRIBUTIARE ORGANELOR ABDOMINALE
1. V. SUPRARENALE
2. V. RENALE
3. V. TESTICULARE SAU OVARIENE

VENELE MEMBELOR INFERIOARE

A. VENELE PROFUNDE
1. V. digitale plantare care se unesc si formeaza venele metatasiene plantare
2. V. tibiala posterioara
3. V. tibiala anteioara
4. V. poplitee care primeste vena safena mica+vene satellite
5. V. femurala
6. V. iliaca externa

B. VENELE SUPERFICIALE

Reteaua venoasa plantara

Reteaua venoasa dorsala a piciorului+ venele dorsale ale piciorului

Venele marginale laterale dau nastere venei SAFENA MICA

Venele merginale mediale dau nastere venei SAFENA MARE

1. V. SAFENA MARE: v. femoral, v. femoral superficiala: mediala, laterala; v. rusinoasa

externa
 SISTEMUL PORT VENOS

-colecteaza sangele de la stomac, intestine subtire+gros, pancreas, splina, vezicula biliara.

Are trei radacini principale:

-vena mezenterica inferioara

-vena mezenterica superioara

-vena splenica

1. V. gastrica superioara
2. V. gastrica inferioara
3. V. mezenterica superioara
4. V. mezenterica inferioara
5. Trunciul cephalic

La nivelul hilului hepatic vena porta se imparte in doua ramuri: dreapta si stanga

-8 v. segmentare

-v. interlobulare si septale

-capilare sinusoidale din interiorul celulei hepatice