Universitatea de Stat „Alecu Russo”din Bălți

Catedra de Drept
Aprob__________
Șeful Catedrei de Drept
Test de evaluare
la unitatea de curs : Criminologie: nivel aprofundat

Numele şi prenumele Florea Liliana

Grupa SP 11m Data 15.10.2021

1. Criminologia este o ramură de drept public sau nu? Argumentați răspunsul Dvs.: 4 p.

Criminologia este o ramurî de drept public.

2. Caracterizati esenta crimei si criminalitatii în lucrarile criminologilor autohtoni. 4 p.

Valeriu Bujor (în rusă Валерий Георгиевич Бужор) n. 4 martie 1958, satul Sofia, raionul

Drochia, Republica Moldova
Profesor universirar, doctor conf. în drept,Rector al Institutului de Științe Penale și Criminologie
Aplicată (Institutul de Criminologie din Chișinău, Republica Moldova), Președinte al Asociației
Criminologilor din Republica Moldova, este o personalitate bine cunoscută în învățământul juridic și
în știința juridică, fiind unul din întemeietorii și propagatorii activi ai criminologiei autohtone și primul
deținător al diplomei de jurist-cercetător în criminologie din Republica Moldova.Pe plan științific
aportul dlui Valeriu Bujor constă în completarea substanțială a conceptului de violență
criminală, criminologia penitenciară, criminalitatea în grup și organizată, conceptul securității
criminologice. Însă aria intereselor dlui Valeriu Bujor a depășit criminologia, realizând o serie de
studii în dreptul penal și teoria generală a dreptului, formulînd multiple propuneri de lege ferenda. Este
autor și coautor al primelor manuale, note de curs și comentarii ale legislației în dreptul penal,
criminologie, statistică criminologică, victimologie, deviantologie, teoria generală a dreptului, drept
penal comparat.
Dl Bujor a educat o pleiadă de discipoli, care s-au afirmat drept criminologi și cercetători atât în țară,
cît și peste hotarele Republicii Moldova. Sub îndrumarea științifică a acestuia au fost susținute 5 teze
de doctorat și peste 50 teze de masterat. Dl Bujor este un activ propagator al științei penale și
criminologice peste hotarele Republicii Moldova prin participări la foruri științifice internaționale.
Publicațiile sale științifice sunt editate în culegeri științifice internaționale și difuzate, în limba rusă în
țările CSI.
În activitatea sa dl Bujor s-a manifestat ca un bun organizator și manager cu experiență în domeniul
învățământului și științei, fapt pentru care a fost ales Doctor honoris causa a
Academiei MAI din Volgograd (Rusia) și Institutului de Transport Naval din Izmail (Ucraina).
Dl Valeriu Bujor are următoarele distincții: Medalia MAI Pentru serviciu impecabil de gradul I, II, III;
Medalia de aur pentru merite în învățământ (2008) și medalia jubiliară Pentru merite în educație
(2009).

3. Evidențiați criteriile de clasificare a formelor criminalității în criminologie: 4 p.

Formele criminalității în teoria și practica criminologiei un rol deosebit se atribuie cecetării
formelor criminalității după gradul de cunoaștere , descoperire, înregistrare, verificare și soluționare
judiciară. Formele criminalității după aceste criterii sunt de cinci feluri: criminalitatea sesiyatăm
criminalutatea descoperită, criminalitatea diferită justiției, criminalitatea judecată, criminalitatea
neagră. Tot astfel criminologia cereteayă și alte fore ale criminalității ca: formele criminalității după
1
 valorile sociale perclitate, formele criminalității după făptuitor, formele criminalității după
gravitate.

4. Rolul criminologiei în asigurarea securităţii criminologice a persoanei, statului şi societăţii :

4 p.
Scopul asigurării securităţii criminologice este crearea şi menţinerea unui nivel socialmente
acceptabil şi maximum posibil al securităţi criminologice în condiţiile sociale concrete
Activitatea de asigurare a securităţii criminologice include totalitatea măsurilor economice,
politice, juridice, organizaţionale ce ţin de: apărarea contra atentatelor criminale asupra drepturilor
constituţionale, a libertăţilor, a inviolabilităţii persoanei şi a proprietăţii; asigurarea eficacităţii
activităţii sistemului subiecţilor de prevenire a criminalităţii;  prevenirea ameninţărilor şi riscurilor
criminale pentru a asigura o stare socialmente acceptabilă de securitate criminologică; reacţia
adecvată la apariţia ameninţărilor criminale şi a zdruncinării stării socialmente acceptabile de
securitate criminologică;înlăturarea şi minimalizarea consecinţelor infracţionale. Astfel,
intensitatea activităţii în cauză depinde în mare măsură de ameninţările (pericolul) faţă de
securitatea criminologică, de gravitatea şi magnitudinea abaterii de la starea socialmente
acceptabilă a acesteia. Introducerea în circulaţia ştiinţifică a noţiunilor de securitate criminologică
şi de asigurare a securităţii criminologice are ca scop nu doar dezvoltarea ştiinţei criminologice, ci
şi îmbogăţirea practicii de contracarare a criminalităţii, oferă noi posibilităţi vizând asigurarea
ştiinţifică a măsurilor de protecţie contra criminalităţii.

5. Explicați prin exemple ce presupune caracterul istorico-evolutiv al criminalității: 4 p.

Criminalitatea a apărut odată cu structurarea primelor comunități umane arhaice. Utilitatea acestui
termen nu poate să aibă loc decît odată cu constituirea criminologieica știință , lucru care s/a produs
în trei etape: 1 etapă care este marcată de activitatea lui Cesarico Embrosso, care , în 1876 publică
lucrarea ,,Omul delicvent,, unde susține că găsește un model al infractorului descriindu/l ca pe o
ființă predestinată să comită crime datorită unor stigmate fizico/psihice înnăcute. Etapa a II se
caracterizează prin activitatea profesorului de drept ș sociologie Enrico Fairy, care,în lucrarea sa din
1881, analizează rolul factorilor socialiîngeneya criminologiei. A treia etapă este marcată de
activitatea magestatului Rafaello Garafalo , care se avidențiază prin lucrarea ,, Criminologia,, ,
apărută în 1885, moment în care se considerpă apariția criminologiei ca știință.

6. Comparați obiectul de studiu al criminologiei cu cel al dreptului penal: 4 p.

Obiectul de studiu al criminologiei include criminalitatea de fenomen social, infracțiunea,
infractorul, victima, reacția socială împotriva criminalității.Dintre științele juridice criminologia
interacționează mai intens cu dreptul penal. Raportul de dependență reciprocă între cele două
discipline este determinat de obiectul generic comun. Sporirea eficienței luptei cu criminalitatea .
Raportul dintre criminologie și dreptul penal este un raport de complementaritate și nu de
concurență sau subordonare.
Aceste două științe se află într‐o strânsă interdependenţă, nu atât prin faptul că o parte dintre
izvoarele Criminologiei sunt considerate ca aflându‐se în Dreptul penal, cât prin finalitatea lor în
lupta împotriva criminalităţii  şi instituirea unei politici penale adecvate unui anumit moment sau
împrejurări sociale. Diferenţa specifică  dintre cele două  domenii este determinată, în esenţă, de
următoarele aspecte: ‐ Criminologia este o ştiinţă socială nejuridică, spre deosebire de Dreptul penal
care este, prin excelenţă, o ştiinţă juridică normative. ‐  Criminologia investighează  fenomenul
infracţional sub raportul stării, dinamicii, cauzelor socio‐umane etc., în timp ce   ştiinţa Dreptului
penal are ca obiect de studiu relațiile de apărare socială  ce se nasc între membrii societății, în
scopul respectării de către aceștia a unor valori  cum sunt persoana cu drepturile și libertățile sale,
liniștea și ordinea publică, societatea în întregul ei.
Conexiunile celor două domenii sunt, însă, mult mai semnificative, ceea ce explică  independenţa
relativă a celor două ştiinţe:                                                            
2
 Criminologia oferă Dreptului penal date, concluzii privitoare la fenomenul infracţional, pe care
acesta le foloseşte în activitatea normativă de corectare a politicii penale sau de modelare a aplicării
legii penale persoanelor care comit infracţiuni; ‐  Criminologia, în investigarea criminalităţii, se
ghidează  după  o serie de legităţi, aplicabile şi în domeniul de acţiune al Dreptului penal.  

7. Evidențiați scopul criminologiei și comporați-l cu cel al dreptului penal: 4 p.

Criminologia are un scop general, scop urmărit de ansamblul științelor penale/ de a fundamenta o
politică penală eficientă în lupta împotriva criminalității care să apere valorile fundamentale ale
sociaetățiui, să prevină criminalitatea și să tragă la răspundere pe cei vinovați. Și un scop particular
este verificarea ipotezelor privind cauzele criminalității și reacția social față de aceasta, urmărind în
plan practice prevenirea criminalitățiui , umanizarea frmelor de reacție social și tratamentul
delicvenților.

8. Care sînt deosebirile dintre structura criminalității feminine și cea a criminalității

masculine: 6 p.

9. Evidențiați indicii calitativi ale criminalității și explicați esența lor: 4 p.

În criminologie, se obișnuiește să se distingă indicatorii cantitativi și calitativi ai criminalității. Fiecare

dintre ele joacă propriul său rol specific în evaluarea infracțiunilor, dar luate separat, nu poate oferi o
idee obiectivă a acesteia. Numai în interconectare între ei, indicatorii criminalității își pot îndeplini
scopul criminologic în ceea ce privește aprofundarea cunoașterii aspectelor sale esențiale.

Indicatorii calitativi ai criminalității includ:

· Caracter periculos social;

· Structura criminalității;

· teritoriul de răspîndire a infracțiunilor.

10. Evidențiați tendințele ale criminalității în Republica Moldova analizînd indicii ei cantitative
și calitative pentru ultimii 5 ani: 6 p.

Numărul infracţiunilor înregistrate este în scădere

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2020 pe teritoriul Republicii Moldova au fost
înregistrate 26,3 mii infracţiuni, fiind în scădere cu 17,0% comparativ cu anul precedent și cu 37,2%
comparativ cu anul 2016. Rata infracţionalităţii în anul 2020 a constituit 100 infracţiuni la 10 mii
locuitori, comparativ cu 120 infracțiuni în anul 2019 și 151 infracţiuni în anul 2016.

Nivelul infracţionalităţii este mai mare în mediul urban

Cele mai multe infracțiuni au fost înregistrate în mediul urban (58,6%). Fiecare a 3-a infracțiune a fost
înregistrată în mun. Chișinău – 27,9%. Din numărul total de infracţiuni, în mun. Bălţi au fost
înregistrate 5,5% din total infracţiuni, în raionul Cahul – 3,8%, Orhei – 2,9% și Ialoveni – 2,6%.

3
Fiecare a cincea infracţiune este din categoria celor excepţional de grave, deosebit de grave şi
grave

Din infracţiunile înregistrate 18,4% au fost infracțiuni excepţional de grave, deosebit de grave şi grave,
inclusiv 2,7% au revenit infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave, iar 15,7% celor grave.
În ultimii 5 ani s-a înregistrat o scădere a infracţiunilor excepţional de grave (-14,9%), deosebit de
grave (-55,1%), a celor grave (-40,6%), mai puţin grave (-39,4%) şi uşoare (-28,2%).

Repartizarea ponderii infracțiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave în total infracțiuni
în anul 2020 este prezentată pe Harta anexată.

Fiecare a patra infracţiune înregistrată este comisă în locuri publice, iar fiecare a opta este
comisă de către persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupație

Fiecare a patra infracţiune înregistrată a fost săvârşită în locuri publice (25,2%). Cu aplicarea armelor
de foc, explozivelor şi grenadelor au fost înregistrate 88 infracţiuni, inclusiv: 22 cazuri de huliganism,
20 cazuri de vătămări intenţionate și 12 cazuri de omor. Din numărul total de infracţiuni înregistrate,
11,7% au fost săvârşite de persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie.

Numărul infracţiunilor săvârşite de minori este în descreştere

În anul 2020 au fost înregistrate 606 infracțiuni săvârșite de către minori sau cu participarea acestora,
ceea ce a constituit 2,3% din total infracţiuni înregistrate. Comparativ cu anul precedent s-a atestat o
reducere cu 8,7% a infracţiunilor săvârşite de minori, în special a infracţiunilor contra patrimoniului.
La 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 106 infracţiuni comise de minori comparativ cu 156
infracțiuni în anul 2016, când a fost înregistrat cel mai mare nivel al ratei infracţionalităţii juvenile din
ultimii 5 ani. Minorii, cel mai frecvent au fost implicaţi în săvârşirea furturilor – 56,3%, după care
urmează jafurile – 6,6% şi huliganismul – 4,0%.

Fiecare a doua infracţiune este din categoria infracțiuni contra patrimoniului, iar fiecare a
cincea din domeniul transporturilor

În structura infracţiunilor, fiecare a doua infracţiune înregistrată a fost contra patrimoniului (44,6%),
după care au urmat infracţiunile în domeniul transporturilor (20,0%), infracţiunile contra autorităților
publice (5,1%) şi cele contra securităţii și ordinii publice (4,6%).

Mai multe infracţiuni ecologice și infracțiuni în domeniul transporturilor, dar mai puţine
infracțiuni contra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei, infracțiuni informatice şi
infracţiuni în domeniul telecomunicaţiilor

În anul 2020 au fost înregistrate mai multe infracţiuni ecologice (+83,3%) și în domeniul
transporturilor (+4,1%), comparativ cu anul 2019. În același timp, au fost înregistrate mai puține
infracțiuni contra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei (-35,0%), infracțiuni informatice şi
infracţiuni în domeniul telecomunicaţiilor (-32,0%), infracțiuni de corupție în sectorul privat (-27,3%).

Fiecare a doua persoană decedată în urma infracțiunilor a suferit în urma unui accident rutier,
iar aproape fiecare a patra din cauza unui omor

În anul 2020 numărul persoanelor decedate în urma infracţiunilor înregistrate a constituit 490
persoane. Astfel, fiecare a doua persoană a decedat în urma unui accident rutier (39,2%), 26,7% din
cauza omorurilor şi 10,4% din cauza vătămărilor intenţionate. Cele mai multe persoane au decedat în
rezultatul infracţiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave - 418 persoane.
4
Cel mai des victime ale violenței domestice sunt femeile, în special cele în vârstă de 35-64 ani

În urma violenței domestice în anul 2020 au suferit 517 persoane, 64,4% din victime au fost femei.
Atât femeile cât și bărbații, victime ale violenței, preponderent aveau vârsta de 35-64 ani. Totodată,
ponderea băieților de 0-17 ani care au suferit în urma violenței domestice a fost aproape triplă față de
cea a fetelor, de aceeași vârstă - 11,4% față de 4,2%.

PUNCTAJ 44-43 42-39 38-34 33-29 28-24 23-19 18-14 13-6 5-3 2-1 0-0
acumulat
NOTA 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
obținută

Vă doresc succes și sănătate tuturor!

Profesor: A. Faigher, dr., conf. univ. la Catedra de Drept