in sensul său larg.

cuvântul rasism
desemnează și denunță, totodată, ostilitatea faţă
de grupuri etnice ce se diferențiază prin
caracteristicile fizice ereditare, între care cea mai
evidentă este culoarea pielii, ostilitate alimentată
de intolerantă și exclusivism.
în sensul său restrâns, rasismul este o teorie,
dar nu una ştiinţifică ci pseudoștiințifică. un
ansamblu de opinii fără articulații logice certe, de
atitudini și acte, toate cu determinări diferite:
diversitate biologică şi psihologică, invidie,
agresiune, interes, frică, argumente pseudo-
ştiinţifice s.a., cele mai multe imaginare.
Rasismul, subiect abordat atât de frecvent şi în
atâtea feluri, derivă din cuvântul rasă, înțeles ca
un ansamblu de caractere biologice şi psihologice,
care leagă ascendenții de descendenți în aceeaşi
linie. La susținătorii rasisinului, rasa a devenit un
concept ideologic, prin care se încearcă să se
Justifice superioritatea unei rase asupra altora.
Rasismului înseamnă refuzarea unor indivizi sau
grupuri umane considerate ca aparținând altor
lase.
Rasismul nu s-a mărginit la a constata numai
diferente biologice, ci a servit ca pretext la
agresarea unui popor sau unor grupuri de
persoane. Rasismui a fost ideologia care a permis
comerțul cu negri, cu sclavi, a permis colonizări
in America sau in Africa de pilda. Superioritatea
civilizaţiei colonizatorului asupra colonizatului
bazată pe discriminarea şi inegalitatea dintre
acestea ducea chiar la excluderea celui de al
doilea de la beneficiul drepturilor și libertăților
recunoscute şi protejate de dreptul internațional.
Rasismnul a permis antisemitismul, exacerbarea
naționalismelor, a imperialismelor, expansiunea germană pentru cucerirea spațiului vital" şi, chiar
panslavismul are ca fundament conceptii rasiste.
Formele naţional-socialiste europene, pe care
prima jumatate a secolului al XX-lea le-a cunoscut,
au dus la paroxism asemenea manifestări,
ajungându-se la susținerea unor politici de
purificare rasială, de creare a unei rase pure de
stăpâni, ferită prin mijloace normative de melisaj.
Național-socialismul german îşi avea clădită
ideologia pe ideea de rasă ca şi pe aceea că un
popor puternic, superior are dreptul să elimine
pe cele care sunt mai slabe. Era de datoria
statului să fie rasist şi să mențină superioritatea
rasei ariane. Metisajul şi elementele străine, în
primul rând evreii, trebuiau eliminate pentru ca
numai cu astfel de măsuri se poate conserva şi
dezvolta rasa de stăpânitori. Conceptia rasistă a
fost extinsă și pe plan extern determinând prin
eliminarea obstacolelor restabilirea Reichului.
Faimoasele legi de la Nüremberg (15
septembrie 1935) inscriu puritatea sângelui
german ca premiză a perpetuării poporului
german și interzic orice formă de metisaj cu
evreii, excluderea lor din funcţiile publice şi din
viața intelectuală, li se anulează cetățenia
germană, sunt excluşi de la orice profesie, sunt
arestaţi şi internați în lagăre.
Slavii din Polonia şi Rusia erau, deasemenea,
considerați rasă inferioară. Relatări istorice frizau
absurdul. De pildă vechii greci erau germani, Isus
nu era evreu- arianul este superior tuturor
celorlalte popoare: metisajul unui arian cu un
nearian duce la ruina popoarelor civilizate.
Pentru orice antropolog serios, naturalist, este
tisor de demonstrat ce este fals în aceste afirmații.
Datorită unui complex de factori și nu în
ultimul rând al aparitiei, relativ târzie,
antropologia a căpătat mai multe definitii. Intr-un
sens mai larg antropologia este disciplina care se
ocupă cu adunarea, într-o perspectivă globa-
lizantă, a tuturor clisciplinelor care studiază omul
(antropos-om, logos-ştiinţă). O altă definiție este
aceea conform căreia omul este văzut in seria
animală. Alții au mai afirmat că antropologia este
ştiinţa umanității. A mai fost definită ca fiind
studiul speciei umane considerată în ansamblu, în
diferitele sale circumstanțe și în raporturile cu
restul naturii. După o altă conceptie, antropologia
este disciplina al cărui program, foarte vast,
îmbrăţişează toate problemele care se referă la
prezentul si trecutul umanitatii.
Intr-un sens strict antropologia face eforturi de
a defini noțiunea de rasă ca fiind un grup natural
de oameni care prezintă un ansamblu de
caractere fizice şi fiziologice ereditare comune. Ea
vizează în consecinţă să stabilească o clasificare
biologică a raselor umane, întemeiată pe caractere
comparate ale anatomiei interne şi externe, ale
fiziologiei și patologiei. Altfel spus, antropologia
este studiul omnului în diversificarea raselor.
Antropologia cunoaste acelaşi fenomen valabil
pentru ştiinţele sociale. Multiplicarea în diferite
ramuri, subdiscipline din care unele au devenit
discipline de sine stătătoare: antropologie socială,
antropologie fizică, antropologie biologică,
etnologie, antropologie economică şi altele. Toate
acestea sunt însă surse şi de confuzii ca urmare a
amestecului din variale domenii cum ar fi
geografia, istoria, cultura, biologia, genetica,
lingvistica, religia s.a. in afara acestora, confuzii
se produc si din ezitările terminologice.

Una din aceste subdiscipline este si antropologia rasială.

Am văzut mai inainte că notiunea de rasă este discutabila.
Clasificarile rasiale sunt numeroase şi contradictorii, singurul punct comun
fiind recunoaşterea a trei rase corespunzătoare: negrilor, galbenilor şi albilor.
Problema este de a se sti dacă numeroasele grupuri intermediare permit o
clasificare taxonomică umană şi în ce măsură aceasta este cea mai întemeiată ştiinţă.
in încercarea de clasificare ştiinţifică a raselor umane ar trebui să se cunoască exact caracterele.