Sunteți pe pagina 1din 11

Sem. 2.

EDUCAŢIA
Sumar tematic

Definiţii şi caracteristici
Specificul de SP al educaţiei
Starea învăţământului în România
Funcţii în universitate

Cuvântul educaţie este de origine latină, derivă din substantivul „educatio” care
înseamnă creştere, hrănire, cultivare. Educaţia are sarcina de a pregăti omul ca
element activ al vieţii sociale.
Educaţia este:
- un tip particular de acţiune umană, o intervenţie sau direcţionare, o categorie
fundamentală a pedagogiei.
-„arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute
ale acelora care dispun de ele.”- Platon.
-o activitate de stimulare a „seminţelor ştiinţei, ale moralităţii şi religiozităţii”, şi
implicit, de conducere a procesului de umanizare; omul „nu poate deveni om decât
dacă este educat”, J. A. Comenius
-în acelaşi timp intervenţie şi neintervenţie : „Educaţia negativă presupune înlăturarea
oricărui obstacol din calea dezvoltării fireşti, totul trebuind lăsat să se producă de la
sine fără nici o intervenţie”, Jean-Jacques Rousseau
-este o acţiune „exercitată de generaţiile adulte asupra celor ce nu sunt coapte pentru
viaţa socială.”; are ca obiect să provoace şi să dezvolte în copil un număr oarecare de
stări fizice, intelectuale şi morale, „educaţia constă într-o socializare metodică a
tinerei generaţii” - Émile Durkheim, sociolog francez

Caracteristicile educaţiei
- pune accent pe oameni,
- urmăreşte dezvoltarea unor calităţi umane şi explorarea orizonturilor,
- este orientată predominant spre pregătirea pentru viaţă,
- are în vedere, cu precădere, întrebări asupra existenţei,
- vizează cu precădere dezvoltarea unei stări sau a unei structuri atinse,
- finalitatea în educaţie îmbină viziunea pe termen scurt cu cea pe termen lung;
- activitatea educaţională este dinamică şi flexibilă în acelaşi timp,
- stimulează idealul fiinţei umane exprimat prin „a fi şi a deveni”;
- diferă de la o etapă istorică la alta în funcţie de condiţiile materiale şi spirituale ale
societăţii (feudalism – monopolul clerului; sec. XIX – amploarea învăţământului
elementar şi afirmarea pedagogiei; secolul XX – un secol al copilului; ).
- element vital pentru dezvoltarea civilizaţiei, culturii umanităţii, pentru creşterea
gradului de ordine şi raţionalitate în viaţa socială, pentru cultivarea valorilor spirituale
şi conferirea în acest fel a unui statut elevat condiţiei umane.

Educaţia – SP
- „educaţia trebuie să fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare”-
Aristotel, în lucrarea sa „Politica”;
- educaţia cuprinde trei subdiviziuni: guvernarea, învăţământul (realizarea unor
obiective specifice) şi educaţia morală - Johann Frederich Herbart, pedagog german.
- în rândul nevoilor umane, educaţia se regăseşte deopotrivă în rîndul nevoilor
individuale (ca nevoie secundară) şi ca nevoie generală (cale de instruire şieducare a
speciei umane, prin cultură, artă, învăţământ)
- "servicii publice sociale": serviciile publice care aveau ca obiect social unic
domeniul educaţiei: creşe, grădiniţe, tabere şcolare etc.; deşi este evident că obiectul
unor asemenea servicii are caracter social, totuşi trebuie luate în considerare şi
celelalte două criterii şi anume, modul de finanţare şi modul de funcţionare.
- învăţământul şi cultura, alături de transporturi, telecomunicaţii, comerţ, turism,
ocrotirea sănătăţii etc. sunt parte a sectorului terţiar, în clasificarea sectorială propusă
de Jean Fourastie (J. Fourastie, Le grand espoir du XX-ieme siecle, Gallimard, Paris
1963).
- statistici recente arată că şomajul este în relaţie cu nivelul de educaţie: ca rata de
şomaj in UE-25 în rândul celor cu educaţie la nivel terţiar (studii superioare) a fost de
4,6%, în comparaţie cu 8,1% pentru cei cu educaţie secundară superioară
(postliceală), şi 11,4% pentru cei cu educaţie primară. În toate statele membre s-a
remarcat un anumit grad de corelare pozitivă între rata şomajului total şi ratele de
şomaj din rândul celor cu un nivel slab de educaţie.

Şcoală primară

Şcoală primară în aer liber, cu învăţător – preot, la periferia Bucureştilor1, circa 1842.

1
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Teaching_Bucharest_1842.jpg
Secondary education

In most contemporary educational systems of the world, secondary education consists


of the second years of formal education that occur during adolescence. It is
characterised by transition from the typically compulsory, comprehensive primary
education for minors to the optional, selective tertiary, "post-secondary", or "higher"
education (e.g., university, vocational school) for adults. Depending on the system,
schools for this period or a part of it may be called secondary or high schools,
gymnasiums, lyceums, middle schools, colleges, or vocational schools. The exact
meaning of any of these varies between the systems. The exact boundary between
primary and secondary education varies from country to country and even within
them, but is generally around the seventh to the tenth year of education. Secondary
education occurs mainly during the teenage years. In the United Kingdom and Canada
primary and secondary education together are sometimes referred to as K-12
education. The purpose of secondary education can be to give common knowledge, to
prepare for either higher education or vocational education, or to train directly to a
profession.

Higher education

The University of Cambridge is an institute of higher learning2.

Higher education, also called tertiary, third stage or post secondary education, often
known as academia, is the non-compulsory educational level following the
completion of a school providing a secondary education, such as a high school,
secondary school, or gymnasium. Tertiary education is normally taken to include
undergraduate and postgraduate education, as well as vocational education and
training. Colleges and universities are the main institutions that provide tertiary
education. Collectively, these are sometimes known as tertiary institutions. Tertiary
education generally results in the receipt of certificates, diplomas, or academic
degrees.

2
http://en.wikipedia.org/wiki/File:ClareCollegeAndKingsChapel.jpg
Higher education includes teaching, research and social services activities of
universities, and within the realm of teaching, it includes both the undergraduate level
(sometimes referred to as tertiary education) and the graduate (or postgraduate) level
(sometimes referred to as graduate school). Higher education in that country generally
involves work towards a degree-level or foundation degree qualification. In most
developed countries a high proportion of the population (up to 50%) now enter higher
education at some time in their lives. Higher education is therefore very important to
national economies, both as a significant industry in its own right, and as a source of
trained and educated personnel for the rest of the economy.

Adult education
Lifelong, or adult, education has become widespread in many countries. However,
education is still seen by many as something aimed at children, and adult education is
often branded as adult learning or lifelong learning. Adult education takes on many
forms, from formal class-based learning to self-directed learning.
Lending libraries provide inexpensive informal access to books and other self-
instructional materials. The rise in computer ownership and internet access has given
both adults and children greater access to both formal and informal education. In
Scandinavia a unique approach to learning termed folkbildning has long been
recognised as contributing to adult education through the use of learning circles.
Mode of Education. 1-formal education, 2-informal education , 3-Non formal
education.
Formal Education: the hierarchically structured, chronologically graded
education system, running from primary school through the university and
including, in addition to general academic studies, a variety of specialized
programs and institutions for full time technical and professional training.
Informal Education: The truly lifelong process whereby every individual
acquires attitude, values, skills and knowledge form daily experience and the
educative influences and resources in his or her environment from family and
neighbors, from work and play, from the market place the library and the mass
media.
Non-Formal Education: any organized educational activity outside the
established formal system- whether operating separately or as an important
feature of some broader activity that is intended to serve identifiable learning
clienteles and learning objectives.

Alternative education
Alternative education, also known as non-traditional education or educational
alternative, is a broad term which may be used to refer to all forms of education
outside of traditional education (for all age groups and levels of education). This may
include both forms of education designed for students with special needs (ranging
from teenage pregnancy to intellectual disability) and forms of education designed for
a general audience which employ alternative educational philosophies and/or
methods.
Alternatives of the latter type are often the result of education reform and are rooted
in various philosophies that are commonly fundamentally different from those of
traditional compulsory education. While some have strong political, scholarly, or
philosophical orientations, others are more informal associations of teachers and
students dissatisfied with certain aspects of traditional education. These alternatives,
which include charter schools, alternative schools, independent schools, and home-
based learning vary widely, but often emphasize the value of small class size, close
relationships between students and teachers, and a sense of community.
In certain places, especially in the United States, the term alternative may largely
refer to forms of education catering to "at risk" students.

Sursa: Anuarul Statistic 2007


Situaţia învăţământului în România, după Anuarul statistic 2007
Clasificarea internaţională standard a educaţiei (ISCED 1997 ) – v. lectura

Vârsta Învăţământ terţiar


(nivel ISCED 5* + 6**)

Învăţământ postsecundar
(nivel ISCED 4)

Învăţământ secundar superior


(nivel ISCED 3)

Învăţământ secundar inferior


(nivel ISCED 2)

Învăţământ primar
(nivel ISCED 1)

Învăţământ preprimar
(nivel ISCED 0)

ISCED este un standard internaţional de clasificare a educaţiei dezvoltat de UNESCO (Organizaţia Naţiunilor
unite pentru Ştiinţă, Educaţie şi Cultură). ISCED 5 corespunde studiilor superioare de licenţă - masterat. Există
categoriile ISCED 5A (studii superioare cu accent pe teorie – ofera calificari pentru accederea in programe de
cercetare sau in profesii cu cerinte foarte pretentioase (“intended to provide sufficient qualifications for gaining
entry into advanced research programmes and profession with high skills requirements”)) si ISCED 5B (studii
superioare mai aplecate spre practic si cu scopul declarat de a oferi o calificare bine-determinata pentru piata
muncii). V. lectura!
* ISCED 5: not leading directly to an advanced research qualification
** ISCED 6: leading to an advanced research qualification
Ierarhia instituţiilor şcolare şi ordinea parcurgerii treptelor în învăţământul din
România
a
st
âr terţiar (superior) → masterat → doctorat
V
învăţământ postsecundar (postliceale; de maiştri)

învăţământ secundar superior (liceu / şcoală profesională)

învăţământ secundar inferior (clasele V-VIII)

învăţământ primar (clasele I-IV)

grădiniţa (învăţământ preprimar / preşcolar)

…………………………………….
Funcţii didactice şi grade ştiinţifice în învăţământul superior din România,
Academia de Studii Economice
obţinute prin concurs şi examen
Grad
F. de Cibernetică, Statistică și

Funcţii/grade didactice Informatică Economică


Evoluţie
ştiinţific
Profesor consultant (Prof.)
Cat. de Cibernetică economică Cat. de Informatică economică Cat. de Statistică și Econometrie Cat. de Matematică

Doctor
Profesor universitar (Prof.)
(dr.) F. de Comerț

Conferenţiar universitar (Conf.)


Lector universitar (Lect.) / Şef lucrări – ş.l. Managementul
Cat. de Comerț
Cat. de Merceologie și

Doctorand
Calității ↑
Cat. de Turism - Servicii

Asistent universitar (Asist.)


(drd.)
F. de Contabilitate și Informatică de

Preparator universitar (Prep.) Gestiune

Cat. de Contabilitate, Audit și Cat. de Contabilitate Interațională și Cat. de Analiză Economică-


Cat. de Informatică de Gestiune Cat. de Drept
Control de Gestiune Informare Financiară Financiară

Funcţii administrative, eligibile pe perioade de patru ani


F. de Economie Agroalimentară și a
Nivelul de conducere Funcţia
Mediului Evoluţie
Catedră: Şef catedră
Cat. de Economia și tehnologia
producției agricole și alimentare
Membru în Biroul de
conducere
F. de Economie

Facultate (Facultatea de comerţ, deCat.exemplu):


de Comunicare și Doctrine
Decan Cat. de Economie și Politici
Economice
Prodecan Economice
Secretar
F. de Finanțe

Cancelar
ştiinţific / ↕
Universitate (ASE): Cat. de Finanțe
Rector Cat. de Monedă
Prorector
F. de Management
Secretar ştiinţific /
Cat. de Filosofie, Politologie șCancelar
i Cat. de Administrație și
Cat. de Eficiența Economică Cat. de Management
Sociologie Management Public

F. de Marketing

Cat. de Marketing

F. de Relații Economice
Internaționale

Cat. de Relații Economice Cat. de Limbi Romanice și Cat. de Limbi Germanice și Cat. de Istoria Economiei și
Internaționale Comunicare în Afaceri Comunicare în Afaceri Geografie

F. de Administrarea Afacerilor
(cu predare în limbi străine)

Cat. de Administrarea Afacerilor


NB:
Vă rugăm să citiţi şi lectura ataşată (ISCED 1997)