STUDIU PRIVIND VÂRSTA OPTIMĂ PENTRU ATINGEREA VÂRFULUI DE FORMĂ

SPORTIVĂ LA SPORTIVII DE ÎNALTĂ PERFORMANȚĂ

REZUMAT
Îmbunătățirea capacității de performanță reprezintă țelul ce se urmărește a fi realizat în
cadrul pregătirii sportive, deoarece aceasta se concretizează în obținerea de rezultate de valoare
concretizate în titluri, recorduri sau calificări în diverse etape competiționale. Forma sportivă
reprezintă esența capacității de performanță. Tocmai din acest motiv, am ales aprofundez
noțiunile ce țin de noțiunea de „formă sportivă”, dar mai ales dat fiind faptul că am vrut să
ajung la un consens în ceea ce privește vârsta la care sportivii de performanță din atletism și
înot și-au atins vârful de formă sportivă pe parcursul carierei lor, obținând cele mai importante
victorii sau rezultate în competițiile de mare amploare. Prin analiza literaturii de specialitatea,
prin metoda observației, dar și prin metoda statistico-matematică, am preluat și am calculat
vârstele medii atât pentru femei, cât și pentru bărbați utilizând nouă studii ale specialiștilor din
domeniul sportului. Împărțind atât probele din atletism cât și cele din înot în două categorii, și
anume: probe de viteză/explozie și probe de anduranță, am ajuns la concluzia ca vârsta medie
la care bărbații au atins vârful de formă sportivă este de 26 de ani, iar a femeilor este de 25.3
ani. De asemenea, fiecare probă are particularitățile ei, astfel încât și vârstele medii ale atingerii
vârfului de formă sportivă sunt diferite.
Cuvinte cheie: formă sportivă, vârf de formă sportivă, vârstă optimă, atletism, înot.

INTRODUCERE
„Forma sportivă este o stare superioară de adaptare, creată ca urmare a stimulilor de
antrenament şi concretizată în cele mai bune performanțe realizate în concursurile principale
(de vârf)”. (Dragnea, 1996, p. 282)
Un aspect foarte important pentru ca starea de formă sportivă să fie realizabilă îl
reprezintă o atenție deosebită asupra particularităților individuale ale sportivilor. Aceștia au
datoria să respecte un regim de cât mai echilibrat, îmbinând armonios, raportul dintre factorii
de antrenament, precum și de raportul dintre solicitările din antrenamente.
Pentru a obține un randament maxim la o competiție importantă, antrenorul va
programa vârful de formă sportivă astfel încât să coincidă cu aceasta.
Conceptul de „grad de pregătire” stă la baza tuturor celorlalte stări ce sunt prezente în
cadrul antrenamentului sportiv. Urmărind pregătirea într-un mod sistematic, organizat, toate
1
aptitudinile tehnice și tactice, nivelul deprinderilor, precum și disponibilitatea de efort a
sportivului vor fi la cote ridicate. Toate acestea vor fi vizibile încă din ultima parte a perioadei
pregătitoare, remarcându-se prin rezultate ce le depășesc pe toate cele din perioada ulterioară.
Sportivul va fi mai eficient în toate acțiunile ce le va susține în momentul în care acesta va avea
un grad de pregătire superior.
Definind conceptul de „vârf de formă”, acesta reprezintă înregistrarea nivelului maxim,
la momentul anticipat. (Bâc, 2005, p. 111)
Atingerea acestuia este un fenomen complex ce se realizează cumulativ. Acest fenomen
coduce la cea mai bună performanță a sportivului într-un an. Este o stare din antrenament
temporară, în care eficiența fizică și psihologică atinge cotele maxime, iar nivelul pregătirii
tehnice și tactice este optim. (Bompa, 2002, p. 249)
În decursul anilor am constatat valori diferite ale vârstelor la care sportivii de
performanță și-au atins vârful de formă sportivă. Studiul de față va scoate în evidență atât
diferențele dintre sexe pe parcursul a 50 de ani de performanțe, cât și a valorilor specifice pe
fiecare probă în funcție de particularitățile ei.
Odată ce vor fi fixate mediile de vârstă la care sportivii de performanță și-au atins cele
mai valoroase performanțe, acest studiu dorește să vină în ajutorul specialiștilor domeniului
sportului cu date concrete în ceea ce privește vârful de formă sportivă, participând activ la
proiectarea și planificarea antrenamentelor sportivilor de performanță.

MATERIAL ȘI METODĂ
Pentru a afla vârsta medie la care sportivii de înaltă performanță si-au atins vârful de
formă sportivă, am realizat o căutare între toate documentele ce ar fi putut sa-mi ofere
informații concludente privind obiectivul pe care mi l-am propus. Astfel, printr-o căutare pe
Google Scholar, SPORTDiscus și PubMed, folosind ca și cuvinte cheie „the age of peak
performance sport” am obținut o serie de rezultate concludente, dar și mai abstracte privind
media de vârstă la care sportivii de performanță au realizat cele mai valoroase rezultate ale lor.
Din totalul de surse găsite am ales să le iau ca referință pentru lucrarea mea nouă dintre acestea.
Limitele de încredere în care s-au clasat studiile selectate se situează în jurul valorii de
90%. Am oferit date cu privire la vârsta optimă pentru a atinge vârful de formă sportivă, atât
pentru subiecții de gen masculin, cât și pentru cei de gen feminin. Am împărțit rezultatele în
funcție de disciplina sau proba atletică și astfel am ajuns la cele două categorii: sporturi de
viteză/explozie și sporturi de anduranță. Pentru fiecare probă am aproximat în secunde sau ore,
cât timp durează. De asemenea, am precizat pentru fiecare studiu realizat de specialiști, modul
2
în care aceștia au selectat sportivii ce au obținut performanțe de mare valoare. În acest sens,
perioada de timp ce o vizează rezultatele prelevate se întinde pe aproximativ 50 de ani și
cuprinde competițiile de mare amploare ce s-au desfășurat în acest interval.
Prin intermediul metodei statistico-matematice am calculat mediile aritmetice ale
vârstelor la care sportivii și sportivele au atins vârful de formă sportivă. De asemenea, am
calculat și deviația standard precum și coeficientul de variabilitate pentru a concluziona dacă
aria de sportivi selectați este omogenă sau nu.

REZULTATE
În Tabelul 1, Tabelul 2 și Tabelul 3 am precizat valorile vârstelor medii la care sportivii
de performanță din probele de viteză/explozie și anduranță din atletism și înot au obținut vârful
de formă sportivă conform cele nouă specialiști pe care i-am precizat în coloana 1.
Tabelul 1 – Vârstele la care sportivii au obținut vârful de formă sportivă la probele de
explozie/viteză din atletism
Tipul Proba Durata Subiecții și datele Vârsta Vârsta
evenimentului, probei bărbați femei
sportul și studiul (ani) (ani)
Explozie/sprint
Atletism
Berthelot et al. Sprint 1 10-50 s Cele mai bune 25.8 25.7
performanțe ale
sportivilor Top
10(1980-2009)

Hollings et al. Sprint, 10-55 s Cele mai bune 25.2 ± 25.7 ± 2.4
alergările performanțe din 2.3
2
de garduri întreaga lume ale
sportivilor Top
Sărituri3 5s 25.8 ± 25.6 ± 2.7
12(2000-2009)
2.1
Aruncări4 1-5 s 28 ± 2.5 26.7 ± 3.3

1
100m și 400m alergări
2
100, 200, 400m alergări, 100m (femei), 110m (bărbați) și 400m alergarea de garduri
3
Sărituri în lungime, sărituri în înălțime, săritura cu prăjina, triplu salt
4
Aruncarea discului, aruncarea ciocanului, aruncarea suliței, aruncarea greutății

3
 Tilinger et. al. Sprint5 10-20 s Top 16 cei mai 24.5 -
remarcabili sprinteri
din lume

Sărituri6 5s Top 55 cei mai 24 -

remarcabili săritori
din lume

Aruncări7 1s Top 31 cei mai 26.5 -

remarcabili săritori
din lume

Tabelul 2 - Vârstele la care sportivii au obținut vârful de formă sportivă la probele de

anduranță din atletism
Tipul Proba Durata Subiecții și datele Vârsta Vârsta
evenimentului, probei bărbați femei
sportul și studiul (ani) (ani)
Anduranță
Atletism
Hollings et al. Distanță 0.03- Performanțele 24.9 ± 26.7 ± 3.0
medie 8
0.05 h sportivilor clasați în 2.4
Top 12, la toate
competițiile
internaționale (2000-
Berthelot et al. Distanță 0.03- Cele2009)
mai bune 25 25.3
medie9 0.05 h performanțe anuale ale

Maraton 2.1-2.3 sportivilor clasați în top 31.6 27.1

h 10 (1980-2009)

Hunter et al. Maraton 2.1-2.3 Top 5 câștigători ale 28.8 ± 29.8 ± 3.8
h celor mai importante 3.7
maratoane (2000-2009)

5
100m și 200m alergări
6
Săritura în lungime și săritura cu prăjina
7
Aruncarea discului și aruncarea greutății
8
800m, 1500m și 3000m alergare cu obstacole, 5000m și 10000m alergare
9
800m, 1500m, 5000m (bărbați) și 10000m alergare

4
 Cejka et al. 100 km 6.5-7.5 Top 10 cei mai rapizi 34.5 34.9
ultra- h atleți din toate cursele
maraton de mare amploare
(1960-2012)

Rust et al. 100 mile 12-14 Top 10 câștigători din 37.3 ± 38.6 ± 5.6
ultra- h competițiile cele mai 6.3
maraton importante (2000-2011)

Tabelul 3 - Tabelul valorilor privind vârstele la care sportivii (femei + bărbați) au atins vârful
de formă sportivă, atât în probele de viteză/explozie, cât și în cele de anduranță din înot
Tipul Proba Durata Subiecții și datele Vârsta Vârsta
evenimentului, probei bărbați femei
sportul și studiul (ani) (ani)
Explozie/sprint
Inot
Allen et al. 50-100m la 21-65 s Cele mai bune performanțe 25 ± 23.3 ±
toate edițiile anuale Top 16 la edițiile 1.9 2.8
Olimpice Jocurilor Olimpice din 2008
și 2012

Berthelot et al. 50-100m liber 21-54 s Cele mai bune performanțe 22.4 22.8
anuale din carieră ale
sportivilor Top 10 (1980-
2009)
Sokolovas 50-100m la 21-65 s Top 10 cei mai buni 23.1 ± 21.3 ±
toate edițiile înotători din istorie 2.6 4.1
Wolfrum et al. Olimpice
50-100m bras 27-65 s Top 8 campioni mondiali 26-27 22-23
și 50-100 liber 2003-2011
21-54 s 28-29 24-27
Anduranță
Inot

5
 Allen et al. 200-1500m la 0.03- Cele mai bune performanțe 23.6 ± 22.1 ±
toate edițiile 0.25h anuale Top 16 la edițiile 1.9 2.0
Olimpice Jocurilor Olimpice din 2008
și 2012
Berthelot et al. 200-1500m 0.03- Cele mai bune performanțe 20.4 20
liber 0.25 h anuale din carieră ale
sportivilor Top 10 (1980-
2009)

Sokolovas 200-1500m la 0.03- Top 10 cei mai buni 21.7 ± 19.8 ±

toate edițiile 0.25 h înotători din istorie 2.5 3.1
Olimpice

Wolfrum et al. 200m bras și 0.04 h Top 8 campioni mondiali 20-21 22-23
200m liber 2003-2011
0.03 h 22-23 22-23

Calculând mediile de vârstă pe toate aceste probe, am obținut valori atât pentru
bărbați (Figura 1), cât și pentru femei (Figura 2). De asemenea, conform particularităților
probelor în sine am realizat un grafic privind vârstele la care sportivii și-au atins vârful de
formă sportivă în funcție de specificul fiecărei probe, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
(Figura 3).

6
 40
37.3

VÂRSTA LA CARE AU ATINS VÂRFUL DE FORMĂ SPOTVĂ

34.5
35

28.8

30 27.5
28.3
26
26.3

26 25
23.1
25 25.8
26

25 24.9 22.4
23.6

20 21.7 21.5

20.4

15
Tilinger Hollings Rust et Hunter Cejka et Berthel Allen et Sokolov Wolfru
et. al. et al. al. et al. al. ot et al. al. as m et al.
Atletism viteză/explozie 25 26.3 25.8
Atletism anduranță 24.9 37.3 28.8 34.5 28.3
Înot explozie/sprint 22.4 25 23.1 27.5
Înot anduranță 20.4 23.6 21.7 21.5
Media vârstei 26 26 26 26 26 26 26 26 26
STUDIILE SELECTATE ȘI VALORILE MEDII ALE VÂRSTEI SPORTIVILOR CE AU ATINS
VÂRFUL DE FORMĂ SPORTIVĂ

Figura 1 – Valorile vârstei privind cele patru probe și media de vârstă pentru bărbați
(explozie/viteză atletism și înot, anduranță atletism și înot)

7
 40

34.9
VÂRSTA LA CARE AU ATINS VÂRFUL DE FORMĂ SPOTVĂ (ANI)
38.6
35

29.8

30
26.7 26.2
23.3
24
25.38 22.8 25.38
25
21.3
26

22.8
22.5
20 22.1

20 19.8

15
Cejka et Hunter et Hollings et Berthelot Wolfrum
Rust et al. Allen et al. Sokolovas
al. al. al. et al. et al.
Atlesim viteză/explozie 26 22.8
Atletism anduranță 34.9 38.6 29.8 26.7 26.2
Înot explozie/sprint 22.8 23.3 21.3 24
Înot anduranță 20 22.1 19.8 22.5
Media de vârstă 25.38 25.38 25.38 25.38 25.38 25.38 25.38 25.38
STUDIILE SELECTATE ȘI VALORILE MEDII ALE VÂRSTEI SPORTIVILOR CE AU ATINS VÂRFUL
DE FORMĂ SPORTIVĂ

Figura 2 - Valorile vârstei privind cele patru probe și media de vârstă pentru femei
(explozie/viteza atletism și înot, anduranță atletism și înot)

8
 32
MEDIA PE TOATE PROBELE
30.3 30.4 26.0 - BĂRBAȚI
25.3 - FEMEI
30

28

25.9
26 25.6 25.7
ANI

24
23.3

22.1
22 21.7

20

18
Atletism viteză/explozie Atletism anduranță Înot viteză/explozie Înot anduranță

Vârstă bărbați Vârstă femei

Figura 3 -
Mediile de vârstă diferențiate pe probe si sexe

DISCUȚII
Ca urmare a tuturor datelor prelevate privind vârsta la care sportivii de mare valoare și-
au atins vârful de formă sportivă, am ajuns la concluzia ca media aritmetică a vârstei pentru
bărbați pentru probele de viteză/explozie și anduranță din atletism și probele de viteză/explozie
și anduranță din înot la cele mai importante competiții ce datează din intervalul 1960-2011 se
situează în jurul valorii de 26 ani. Cu o medie a deviațiilor standard de 2.8 ani și un coeficient
de variabilitate de 17.8%, putem concluziona că grupul de sportivi, cu toate ca se diferențiază
din foarte multe privințe, se încadrează în intervalul ce constată că media este destul de
reprezentativă, iar omogenitatea este una medie.

9
 De asemenea, se constată diferențe de vârstă între sportivii participanți la probele de
explozie/viteză din atletism și cei din probele de înot, rezultate favorabile fiind orientate pentru
cei ce-și desfășoară activitatea în mediul acvatic, în sensul că vârstele la care au atins vârful de
formă sportivă sunt mai timpurii.
În ceea ce privește valorile înregistrate de femei privind vârsta la care acestea au atins
vârful de formă sportivă au fost luate în vedere opt studii ale specialiștilor din domeniul sportiv.
Ținând cont de faptul că au fost incluse atât probele de viteză/explozie și anduranță atât din
atletism cât și din înot pe durata a 51 de ani de performanțe, am ajuns la o valoare a vârstei
medii de atingere a vârfului de formă de 25.3 ani. Media deviațiilor standard se situează în jurul
valorii de 3.2 ani, iar coeficientul de variabilitate este în valoare de 17.4%. Astfel, putem
concluziona că grupul de sportive, cu toate ca se diferențiază din foarte multe privințe, se
încadrează în intervalul ce constată că media este destul de reprezentativă, iar omogenitatea
este una medie.
În ceea ce privește probele de viteză/explozie din atletism, atât pentru bărbați, cât și
pentru femei, am ajuns la concluzia ca valorile acestora se apropie foarte mult de media
generală obținută pe toate probele: 25.6 (media fiind 26) pentru bărbați și 25.9 (media fiind
25.3) pentru femei. (Figura 13) Media de vârstă a femeilor ce au obținut rezultate valoroase
este mai mare cu 0.3 ani decât a bărbaților, deși în studiul lui Tilinger et al. nu sunt precizate
valori pentru competițiile feminine și astfel, cantitatea de informații de care am dispus pentru
calcularea mediei pentru genul feminin a fost mai redusă.
În ceea ce privește probele de anduranță din atletism, putem concluziona faptul că odată
cu creșterea distanței și a timpului necesar desfășurării probei respective, crește și media de
vârstă pentru care sportivii de performanță, fie ei de gen masculin sau feminin, își ating vârful
de formă sportivă. Se observă o diferență însemnată între probele de distanțe medii și cea de
maraton, chiar în cadrul aceluiași studiu (Berthelot et al.). Dacă în probele pe distanțe medii în
cazul bărbaților media la care sportivii de performanță au atins vârful de formă sportivă în jurul
vârstei de 25 de ani, petru proba de maraton, vârsta depășește pragul de 30 de ani, ajungând
chiar la valoare de 31.6 ani.
Concluzionând, media de vârsta pentru atingerea vârfului de formă sportivă pentru
sportivii (bărbați) ce au participat la probele de anduranță din atletism este de 30.3 ani, iar în
ceea ce privește genul feminin, media se situează în jurul valorii de 30.4. Cu alte cuvinte, atât
pentru bărbați, cât și pentru femei, media este aproximativ aceeași.
Spre deosebire de atletism, înotul înregistrează medii mai mici ale vârstei la care
sportivii de performanță și-au atins vârful de formă sportivă. În ceea ce privește probele de
10
viteză și explozie, media sportivilor (bărbați) se situează foarte aproape de media generală (26
ani) ce cuprinde toate probele din ambele discipline sportive și anume, în jurul valorii de 25.7
ani.
În ceea ce privește genul feminin, media de vârstă la care sportivele au atins vârful de
formă sportivă este de 23.3 ani (Figura 13) ani, fiind o diferență de 2.4 ani între cele două sexe
pe același specific al probelor.
Comparând rezultatele obținute de sportivii de performanță din probele de anduranță
din atletism cu cele de anduranță din înot, ajungem la conculzia că există diferențe
semnificative, chiar radicale, în ceea ce privește vârsta la care aceștia au atins vârful de formă
sportivă. Vârstele la care înotătorii au obținut performanțe notabile se află la polul opus față de
atletism, atât în ceea ce privește și genul feminin și pe cel masculin, determinând chiar și media
generală în sensul că au influențat-o într-un sens pozitiv.
Media vârstei la care înotătorii (bărbați) și-au atins vârful de formă sportivă se situează
în jurul valorii de 22.1 (Figura 13). Cu o medie a deviațiilor standard de 2.1 ani și cu un
coeficient de variabilitate de 9.3%, încadrăm grupul de sportivi ce au fost selectați pentru studiu
în intervalul 5 - 30%, concluzionând că rezultatele obținute sunt destul de reprezentative, iar
omogenitatea este una medie.
În ceea ce privește genul feminin, putem spune că aceste sportive de performanță ating
„minima”, și anume, coboară sub pragul de 20 de ani cu vârsta la care unele dintre ele au obținut
vârful de formă. Desigur că și media se va situa într-o zonă foarte apropiată de această valoare,
și anume în jurul valorii de 21.7 ani (Tabelul 14). Cu o medie a deviațiilor standard de 2.5 ani
și un coeficient de variabilitate de 5.5%, încadrăm grupul de sportive ce au fost selectate pentru
studiu în intervalul 5 - 30%, concluzionând că rezultatele obținute sunt destul de reprezentative,
iar omogenitatea este una medie.

CONCLUZII
În urma realizării acestui studiu s-au desprins următoarele concluzii:
- vârsta medie în ceea ce privește sportivii (bărbați) ce au atins vârful de formă sportivă
pentru toate probele de viteză/explozie și anduranță din atletism și inot se situează în
jurul valorii de 26 de ani;
- în ceea ce privește vârsta medie la care sportivele (femei) și-au atins vârful de formă la
toate probele de viteză/explozie și anduranță din atletism și înot, aceasta se situează în
jurul valorii de 25.3 ani;

11
 - valori ale vârstei foarte apropiate de media generală se regăsesc atât pentru femei (25.9
ani) cât și pentru bărbați (25.6 ani) în probele de viteză/explozie din atletism;
- probele de anduranță din atletism, atât pentru femei (30.4 ani), cât și pentru bărbați
(30.3 ani) depășesc pragul de 30 de ani în ceea ce privește vârsta la care sportivii și
sportivele de performanță și-au atins vârful de formă sportivă;
- se constată o diferență de 2.4 ani între genul masculin (25.7 ani) și genul feminin (23.3
ani) în favoarea sportivelor în ceea ce privește vârsta la care aceștia și-au atins vârful
de formă sportivă în probele de viteză/explozie din înot;
- valorile cele mai scăzute privind vârsta la care sportivii și-au atins vârful de formă
sportivă se regăsesc în probele de anduranță din atletism, 22.1 ani în ceea ce privește
bărbații și 21.7 ani femeile;
- conceptul de selecție trebuie, de asemenea, să fie luat în considerare atunci când se
evaluează vârsta la care sportivii își ating vârful de formă sportivă; cei care își încep
pregătirea mai timpuriu, de la o vârstă fragedă, au o probabilitate mai mare de a-și
atinge performanțele de vârf la o vârstă relativ mai mică decât colegii lor, care au
început să se specializeze mai târziu;
- unii sportivi se pot dezvolta diferit față de colegii lor din cauza metodelor aplicate în
antrenamente;
- un alt factor decisiv în ceea ce privește vârsta la care sportivii și-au atins vârful de formă
sportivă este reprezentat concurența de care dispune sportivul la proba respectivă, fiind
considerat ca un factor de progres.

BIBLIOGRAFIE
Cărți:
1. Bompa, T. (2002). Teoria și metodologia antrenamentului – Periodizarea.
București: EX PONTO.
2. Dragnea, A. (1996). Antrenamentul sportiv – Teorie și metodică. București: Editura
Didactică și Pedagogică.
3. Dragnea, A., Teodorescu, S., Păunescu, A., C. (2008). Pregătire sportivă teoretică
- Manual pentru clasa a XII-a. București: CD PRESS.
4. Ozolin, N. G. (1972). Metodica antrenamentului sportiv. București: Editura
STADION.
Articole:

12
1. Allen, S.,V., Vandenbogaerde, T., J., Hopkins, W.,G. (2014). Career performance
trajectories of Olympic swimmers: benchmarks for talent development. Eur J Sports
Sci., 14:643–51.
2. Berthelot, G., Len, S., Hellard, P. et al. (2012). Exponential growth combined with
exponential decline explains lifetime performance evolution in individual and human
species. 34:1001–9.
3. Cejka, N., Knechtle, B., Rust, C., A. et al. (2015). Performances and age of the fastest
female and male 100-km Ultramarathoners worldwide from 1960 to 2012. J Strength
Cond Res. 29:1180–90. doi:10.1519/JSC.0000000000000370.
4. Hollings, S., C., Hopkins, W., G., Hume, P., A. (2014). Age at peak performance of
successful track and field athletes. Int J Sports Sci Coach. 9:651–62.
5. Hunter, S., K., Stevens, A., A., Magennis, K. et al. (2011). Is there a sex difference in
the age of elite marathon runners? Med Sci Sports Exerc. 43:656–64.
6. Rust, C., A., Knechtle, B., Rosemann, T., et al. (2013). Analysis of performance and
age of the fastest 100-mile ultra-marathoners worldwide. Clinics. 68:605–11.
7. Schulz, R., Curnow, C. (1988). Peak performance and age among superathletes: track
and field, swimming, baseball, tennis, and golf. J Gerontol. 43:113–20.
8. Sokolovas, G. (2006). When will you peak? Swimming World Magazine. 47:37–8.
9. Tilinger, P., Kova, Hlavata, P., A. (2005). Study on the dynamic progress of
performances of prominent world-class athletes in selected track-and-field events.
Kinesiology. 37:92–8.
10. Wolfrum, M., Knechtle, B., Rust, C., A. et al. (2013). Sex-related differences and age
of peak performance in breaststroke versus freestyle swimming. BMC Sports Sci Med
Rehabil. 5:29. doi:10. 1186/2052-1847-5-29.

13