G

R
A
M
A
T
I
C
A

G
E
R
M
A
N
A

N
I
V
E
L

I
V
O
N

P
R
O
F
.

V
A
L
E
R
I
U

U
N
T
E
A
E
x
p
l
i
c
a
t
i
i
i
n

l
i
m
b
a

r
o
m
a
n
a

P
A
R
T
I

D
E

V
O
 R
B
I
R
E
DAS SUBSTANTIV
DAS VERB
DAS ADJEKTIV
DAS PRONOMEN
DAS ZAHLWORT
PRÄPOSITIONEN
KONJUNKTIONEN
DAS ADVERB
ÜBUNGEN

UV-page

C
O
M
E
N
T
A
R
I
U

I
N

M
O
D

T
R
A
D
I
T
I
O
N
A
L

P
A
R
T
I
L
E

D
E

V
O
R
B
I
R
E

S
E

I
M
P
A
R
T

I
N

C
A
T
E
G
O
R
I
I

DAS SUBSTANTIV

1
.
I
n

f
u
n
c
t
i
e
d
e
f
o
r
m
a
a
r
t
i
c
o
l
u
l
u
i
h
o
t
a
r
a
t
d
e
r
,
d
i
e
,
d
a
s
s
u
b
s
t
a
n
t
i
v
e
l
e
p
o
t
f
i
m
a
s
c
u
li
n
e
,
f
e
m
i
n
i
n
e
s
a
u

n
e
u
t
r
e
.
G
e
n
u
l
g
r
a
m
a
t
i
c
a
l
d
i
f
e
r
a
i
n

m
u
l
t
e
c
a
z
u
r
i
d
e
c
e
l
n
a
t
u
r
a
l
s
i
n
u

e
s
t
e
m
e
r
e
u

a
c
e
l
a
s
i
c
a
i
n

li
m
b
a
r
o
m
a
n
a
.
D
e
a
c
e
e
a
e
s
t
e
i
n
d
i
c
a
t
c
a
s
u
b
s
t
a
n
t
i
v
e
l
e
s
a
s
e
i
n
v
e
t
e
i
m
p
r
e
u
n
a
c
u

a
r
t
i
c
o
l
u
l
h
o
t
a
r
a
t
.
C
a
m
l
a
7
5
%

d
i
n

s
u
b
s
t
a
n
t
i
v
e
s
e
p
o
a
t
e
d
e
t
e
r
m
i
n
a
g
e
n
u
l
,
r
e
s
p
e
c
t
i
v
a
r
t
i
c
o
l
u
l
c
o
r
e
c
t
c
u
a
j
u
t
o
r
u
l
u
n
u
i
s
e
t
d
e
r
e
g
u
li
p
e
c
a
r
e
l
e
v
o
m

e
n
u
n
t
a
m
a
i
d
e
p
a
r
t
e
.

P
r
i
m
u
l
s
e
t
d
e

r
e
g
u
l
i
s
e

r
e
f
e
r
a

l
a

s
e
n
s
u
l
s
u
b
s
t
a
n
t
i
v
e
l
o
r
:

A
.
D
e

g
e
n
u
l
m
a
s
c
u
l
i
n

s
u
n
t
u
r
m
a
t
o
a
r
e
l
e

g
r
u
p
e

d
e

s
u
b
s
t
a
n
t
i
v
e
:

1.DENU
MIRILE
PENTRU
ZILELE
SAPTAM
ANII,
PENTRU
LUNI SI
ANOTIM
PURI:
der
Montag,
der
Dienstag
, der
Januar,
der
Februar,
der
Sommer
, der
Winter
2.DENU
MIRI
PENTTR
U
PUNCTE
LE
CARDIN
ALE:
der
Osten,
der
Süden,
der
Westen,
der
Norden
3.DENU
MIRI
PENTRU
AUTOMO
BILE
der
Ford,
der Fiat,
der
Opel,
der
Mercede
s

B. De
genul
feminin
sunt:

1.Denu
miri
pentru
vapoare
si
avioane:
die
Titanic,
die
Boeing
2.Denu
miri
pentru
motocicl
ete:
die
Honda,
die
Aprilia

C. De
genul
neutru
sunt:

1.Substa
ntive
care
arata
rezultatu
l unei
actiuni:
das
Ergebnis
, das
Resultat,
das
Fabrikat

Al
doilea
set de
reguli
este de
natura
formala
(se au
in
vedere
termina
tii,
sufixe
sau
prefixe
)

Masculi
ne sunt
substan
tivele
care:

1.se
termina
in
sufixul
ling
der
Lehrling,
der
Jüngling
2. au
terminat
ia -en si
care nu
sunt
infinitive
substant
ivizate:
der
Garten,
der
Hafen,
der
Laden,
der
Schaden
3.au o
singura
silaba:
der
Hals,
der
Kopf,
der Tag,
der
Tisch
De
consemn
at:
exista
multe
exceptii
de la
aceasta
regula.

Feminin
e sunt
substan
tivele
care:

1. se
termina
cu
sufixele:
-heit,
-keit,
-schaft,
-ung
die
Krankhei
t, die
Freunds
chaft,
die
Einheit,
die
Gerechti
gkeit,
die
Mannsch
aft
2.se
termina
cu
sufixele:
-ei,-ie
die
Linie,
die
Konditor
ei, die
Familie,
die
Lauferei
3.sunt
bisilabic
e (doua
silabe)
si se
termina
in -e
die
Wanne,
die
Sonne,
die Bitte
4.se
termina
in -enz,
-ik, -ion,
-tät
die
Konfere
nz, die
Akademi
e, die
Graphik,
die
Position,
die
Realität

Neutre
sunt
substan
tivele
care:

1.se
termina
in -chen,
-lein
das
Büchlein
, das
Mädchen
2.au
prefixul
Ge-
das
Gebirge
3.se
termina
in:-
(i)um,-
ment
das
Datum,
das
Argume
nt, das
Museum
, das
Studium
Cum se declina
substantivele se
poate afla la
pagina
ON DES
SUBSTANTIVS

Exerciti
i pentru
determi
narea
genului
substan
tivelor
se pot
gasi la
pag.
,die,das

Verbele
sunt
parti de
vorbire
flexibile.
Flexiune
a
verbului
se
cheama
conjugar
e.
Criteriile
dupa
care se
conjuga
un verb
sunt:

persoana
numar
timp
mod
diateza
Verbele
se
impart
din
ratiuni
didactice
in doua
grupe:v
erbe
slabe
(regulat
e) si
verbe
tari
(neregul
ate). Din
punct de
vedere
al
functiuni
i avem
un grup
restrans
de verbe
auxiliare
si
modale

Ver
bele
tari
sau
ner
egul
ate
treb
uie
inva
tate
ca o
poe
zie
cu
cele
trei
for
me
de
baz
a:in
finit
iv,
imp
erfe
ct si
part
icipi
u
trec
ut.
Pen
tru
ace
asta
EXI
ST
A
TA
BE
LE
cu
aces
te
ver
be.
O
astf
el
 de
tabe
la
ofer
im
si
noi
la
pagi
na

TA
BE
L
CU
VE
RB
E
TA
RI

werden

werde

wirst

wird

wurde

wurdest

wurde
 
REGULA
PENTRU
FORMAR
EA
PERFECT
ULUI
COMPUS
CU
HABEN
SAU
SEIN

Verbele
care
arata
miscare
a cu
directie
sau
trecere
a dintr-
o stare
in alta
formea
za
perfect
ul
compus
cu sein

1.

2.

3.

Exista
trei
tipuri
de
declin
are a
adjecti
vului:
1.Adje
ctiv
preced
at de
articol
hotarat
2.Adje
ctiv
preced
at de
articol
nehota
rat3.A
djectiv
neprec
edat
de
determ
inant
(artico
l 0)

Dupa
acest
model
se mai
declina
adjectiv
ele
precedat
e de,




o
o

IV.GRADELE DE COMPARATIE
ALE ADJECTIVULUI

Adjectivul are trei grade de

comparatie:pozitiv,
comparativ si superlativ.

IV.SUBSTANTIVIZAREA
ADJECTIVULUI

Adjectivele pot deveni substantive.

Ele se scriu atunci cu litera mare si
pastreaza terminatiile de adjectiv.De
exemplu: der Alte, ein Alter, ein
Deutscher, der Deutsche, die
Deutschen

Pronumele poate inlocui un

substantiv sau poate face o referire,
o identificare sau o atribuire. In mod
curent se face distinctia intre 7 feluri
de pronume:

1.
2.
3.

4.

5.

6.

7.

1.PRONUMELE
PERSONAL

2. PRONUMELE DEMONSTRATIV

Pronumele demonstrativ de
identificare
3.PRONUMELE
RELATIV
Relativpronomen der, die,
das

Pronumele wer poate fi

folosit si cu functie
interogativa

4. PRONUMELE POSESIV
5. PRONUMELE
REFLEXIV
reflexiv apare in propozitie
ca si complement direct sau
indirect si se refera la aceeasi
persoana sau obiect ca si
subiectul.Acest pronume are
forme numai pentru acuzativ
si dativ ( ele coincid de
multe ori).Pentru a face
inteles fenomenul vom da si
exemple.
6. PRONUMELE NEHOTARAT
(NEDEFINIT)

amanunte despre fiecare din

pronumele de mai jos .... click one;

foloseste
acest punct

all
ein bißchen, ein wenig, ein paar
einer, eine, eines
jeder
jemand, niemand
kein
man
Pronumele nehotarate ein bißchen,
ein wenig, ein paar

Aceste pronume au forme fixe.

Componentele bißchen, wenig, paar

raman nedeclinate.

Ein bißchen, ein wenig = etwas.

Ein paar = einige wenige = etliche

PRONUMELE einer,
eine,ein(e)s

PRONUMELE
NEHOTARAT jeder

PRONUMELE jemand/
niemand

PRONUMELE
keiner,keine,keines

PRONUMELE man

PRONUMELE
INTEROGATIV
Numeralele sunt de doua feluri:

1.
2.

1. NUMERALE
CARDINALE
2. NUMERALE
ORDINALE

Prepozitiile sunt liantul dintre

cuvinte. Exprimarea ar fi imposibila
fara aceste cuvinte.Cunoasterea lor
asigura corectitudinea in exprimarea
scrisa si orala. Ele constitue un fel de
tabla a inmultirii, deci trebuie
invatate de la bun inceput. Va invit
sa acordati maxima atentie acestui
capitol. Gramatica germana este ca o
matematica frumoasa unde totul
este logic si previzibil. Pentru
orientare sa spunem ca exista 5
grupe de prepozitii:

3.

4.
 5.

6.

7.

KONJUNKTIONEN

C
o
n
j
u
n
c
t
ii
l
e
s
u
n
t
d
e
d
o
u
a
f
e
l
u
r
i
:
c
o
o
r
d
o
n
a
t
o
a
r
e
s
i
s
u
b
o
r
d
o
n
a
t
o
a
r
e
.
C
o
n
j
u
n
c
t
ii
l
e
c
o
o
r
d
o
n
a
t
o
a
r
e
n
u

s
c
h
i
m
b
a
s
t
r
u
c
t
u
r
a
f
r
a
z
e
i
s
i
a
p
r
o
p
o
z
i
t
ii
l
o
r
.
C
e
l
e
s
u
b
o
r
d
o
n
a
t
o
a
r
e
f
a
c
c
a
v
e
r
b
u
l
s
a
s
t
e
a
l
a
s
f
r
a
r
s
i
t
u
l
p
r
o
p
o
z
i
t
i
e
i
p
e
c
a
r
e
o
i
n
t
r
o
d
u
c
.

CONJ
UNCT
II
COOR
DON
ATOA
RE
GR
EO
us
ni
os
da
ad
ba
sc
oi
dc
ea
es
na
wn
ei
nn
iu
bc
aa
to
e
sa
ot
ep
ie
mc
aa
CONJ
UNCT
II
SUBO
RDO
NATO
ARE
DAS ADVERB

A
d
v
e
r
b
e
l
e

s
u
n
t
p
a
r
t
i
d
e

v
o
r
b
i
r
e
,
c
a
r
e

n
u

d
i
s
p
u
n

d
e

u
n

s
i
s
t
e
m

f
l
e
x
i
o
n
a
r
c
a

a
d
j
e
c
t
i
v
e
l
e
,
c
u

c
a
r
e

u
n
e
l
e

a
d
v
e
r
b
e

c
o
i
n
c
i
d

f
o
r
m
a
l
.
A
c
e
s
t
e
a

d
i
n

u
r
m
a

a
d
v
e
r
b
e

p
o
t
a
v
e
a

-
a
s
e
m
e
n
i
a
d
j
e
c
t
i
v
e
l
o
r
c
u

c
a
r
e

c
o
i
n
c
i
d

-
g
r
a
d
e

d
e

c
o
m
p
a
r
a
t
i
e
.
E
l
e

d
i
s
p
u
n

i
n

c
a
z
u
l
a
c
e
s
t
a

n
u
m
a
i
d
e

f
o
r
m
a

d
e

s
u
p
e
r
l
a
t
i
v
:
c
e
a

a
d
v
e
r
b
i
a
l
a

(
e
x
.
a
m

s
c
h
n
e
l
l
s
t
e
n
)
.
D
e
o
s
e
b
i
m

a
d
v
e
r
b
e

l
o
c
a
l
e
,
t
e
m
p
o
r
a
l
e

s
i
m
o
d
a
l
e
.

ab und zu

bald

da, dann

damals

erst

immer

nun, jetzt

manchmal

nie, niemals

noch

oft

schliesslich

schon

selten

sofort

zuerst

hier

da

von hier

von dort

drinnen

draussen

links
rechts

hinten

vorne

oben

unten

irgendwo

nirgendwo

A
d
v
e
r
b
e

d
e

m
o
d
c
u

gp
el
ra
nc
e
r
e
p
r
e
c
gi
es
n,
a
ue
x
a
c
t
i
r
gc
eu
nm
dv
wa
i
e
m
la
ii
e
bb
ei
rn
e
ac
me
l
l
m
i
a
e
i
b
s
b
t
i
e
n
n
e
v
ei
rn
g
ez
ba
ld
ia
cr
h

INTERAKTIVE ÜBUNGEN

WORTART
SUBSTANTIV
VERB
PRONOMEN
ADJEKTIV
PRÄPOSITIONEN
KONJUNKTIONEN
ADVERB