Sunteți pe pagina 1din 9

ANEXA 1: Lectia ce urmeaza a fi predata

Omul

Omul este o tema predilecta studiata de foarte multe discipline cum ar fi biologia, istoria,
sociologia, etc. Toate acestea au insa puncte de vedere limitate, deoarece nu prezinta decat trasaturi
particulare ale omului. Totusi, exista o stiinta care este preocupata de o cunoastere generala a fiintei
umane si aceasta disciplina este filosofia.
Intrebarile fundamentale la care incearca sa raspunda filosofia sunt:
1. Ce este omul?
2. In ce consta natura umana?
3. Existenta are sens?
Aceste interogatii se refera la natura umana, mai precis la acel set de atribute specifice doar naturii
umane. Prima interogatie vizeaza esenta omului, adica, daca exista o trasatura ce ii este specifica doar
lui, trasatura ce il diferentiaza de regnul animal sau vegetal.

Natura umana
Doua teorii importante trebuie mentionate atunci cand vorbim despre “natura umana”:
~teoria politica: ce considera ca trasatura definitorie omului capacitatea sau incapacitatea
acestuia de a trai in mod social, de a fi parte componenta a unui sistem guvernant (omul- fiinta sociala)
~teoria metafizica: ce pune accent pe gandirea si capacitatea de reflectare asupra lumii ca
element distinctiv al naturii umane (omul- fiinta meditativa, reflexiva)
Dintre multitudinea de abordari referitoare la om, noi vom studia urmatoarele patru perspective din
care aceste este privit:
~omul- fiinta sociala (Aristotel)
~omul- fiinta primitiva (J. J. Rousseau)
~omul- creatie divina (Fericitul Augustin)
~omul- fiinta rationala (Blaise Pascal)

Fericitul Augustin (354-430): vede omul ca pe o creatie divina deoarece este facuta dupa
chipul si asemanarea lui Dumnezeu, aceste lucru deosebindu-l si de celelalte fiinte (“Si a zis
Dumnezeu: Sa facem om dupa chipul si asemanarea Noastra”). Dumnezeu fiind vazut ca o Trinitate
(Dumnezeu Tatal, Iisus si Sfantul Duh) si omul va deveni o imagine a Trinitatii.
Insa, o intrebare ce se impune a fi adresata este: Si una din partile componente ale omului- partea
carnala- reflecta divinul?
Pentru a raspunde la acesta intrebare este necesara a se face o distinctie intre:
-omul exterior: aspectul carnal, caracterul trecator al fiintei umane, cunoasterea provenita de la
simturi
-omul interior: sufletul si facultatile sale orientate spre cunoasterea ideilor eterne
De aceea, doar omul interior reflecta divinitatea.

Blaise Pascal (1632-1662): sustine ca definirea naturii umane presupune recunoasterea


limitelor acesteia, limite stabilite doar prin comparatie cu ceea ce exista in afara sa. Astfel, cercetand
realitatea exterioara, omul descopera doua infinituri:
-infinitul mare al lumii, al creatiilor lui Dumnezeu
-infinitul mic obtinut prin diviziunea continua a unui obiect
Ambele infinituri nu pot fi cuprinse total prin ratiune de unde rezulta ca omul este o fiinta ce-si
cunoaste limitele gandirii sale. Natura umana este o limita permanenta, de unde nevoia de a o depasi
prin ratiune, pentru ca numai cunoscand prin ratiune, omul se defineste in mod propriu fata de
realitatea externa.
“Pot concepe un om fara maini si fara picioare; l-as concepe chiar si fara cap, daca experienta
nu m-ar invata ca omul gandeste cu capul. Deci gandirea este aceea care defineste omul. Nimeni nu-l
poate concepe fara ea”
(Cugetari)

Aristotel (384-322 a. Ch.): are o conceptie teleologica cu privire la natura umana, conform
careia existenta omului are un scop- acela de a trai laolalta in vederea unei vieti mai bune. Altfel spus,
natura umana este una sociala intrucat in fiecare dintre noi exista instinctul pentru formarea
comunitatilor. Insa, speranta unei vieti mai bune in care actele morale si cele intelectuale sunt posibile
nu se poate realiza decat in masura in care oamenii sunt parte componenta a unui stat. Aristotel vede
statul ca o instututie naturala rezultata din instinctele de autoconservare si reproducere a indivizilor.
O alta idee intalnita si la Aristotel este ca oamenii poseda ratiune si putere de gandire. “Oamenii
contin ceva divin- ceea ce numim intelect este divin”, iar intelectul nostru este divinul inlauntrul
nostru. Fiecare dintre noi este un adevarat intelect “caci el (intelectul) reprezinta ceea ce natura umana
are mai nobil si mai elevat”.
Cum s-a vazut mai sus, activitatea intelectuala nu este suficienta. Oamenii nu sunt indivizi izolati.
Omul “este in natura un animal social”.
“Si aceasta insusire este caracteristica omului spre deosebire de toate vietatile, asa ca singur el
are simtirea binelui si a raului, a dreptului si a nedreptului si a tuturor celorlalte stari morale.
Comunitatea unor asemenea fiinte cu asemenea insusiri creeaza familia si statul”
“Asadar, din natura exista in toti instinctual pentru o asemenea comunitate; iar cel dintai care a
oranduit-o a fost autorul celor mai mari bunuri. Caci, dupa cum omul, in perfectiunea sa, este cea
mai nobila dintre fiinte, tot astfel lipsit de lege si de dreptate este cea mai rea dintre toate..”
(Politica)

Jean-Jacques Rousseau (1712-1778): vede omul ca pe o fiinta sociala, ce isi indeplineste


atributele sale esentiale supunandu-se unei ordini sociale si traind alaturi de semenii sai. Sufletul
omenesc este modificat si modelat in interiorul societatii. Astfel, Rousseau se intreaba daca aceasta
modificare cauzeaza fericirea sau nefericirea omului. Adica, daca trecerea de la starea naturala (in care
toti oamenii sunt egali) la o stare sociala (care impune inegalitatea dintre oameni) este una benefica
fiintei umane?
Raspunsul pe care il da Rousseau este ca toate modificarile pe care le produce existenta in starea
sociala (schimbarile constitutiei corpului, cunostinte noi, erori multiple, diferente sociale) determina
nefericirea omului prin indepartarea acestuia de starea naturala. Adevarata natura umana consta in
starea primitiva a omului salbatic ce are ca trasaturi fundamentale bunatatea, puritatea, viata
echilibrata si integrata mediului natural. Abia in aceasta stare omul este fericit.
“Intreb care din doua- viata civilizata sau cea naturala- este mai susceptibila sa devina de
nesuportat celor care o traiesc? Aproape ca nu vedem in jurul nostru decat oameni care se plang de
existenta lor; si mai multi sunt aceia care nu se plang, desi sufletul le e plin de aceasta; imbinarea
legilor divine si omenesti abia daca este de ajuns pentru a impiedica dezordinea.”
(Discurs asupra originii si fundamentelor inegalitatii dintre oameni)
PROIECT DE LECTIE

OBIECTUL DE INVATAMANT: Filosofie

CLASA: a-XII-a B

TEMA(CAPITOLUL): Omul

SUBCAPITOTUL: Natura umana

TIPUL LECTIEI: De transmitere de cunostinte

PROFESORUL:

DATA:

OBIECTIVE:

Competenta generala:
Sa-si insuseasca modul critic si reflexiv de a privi problemele abordate de filosofie.

Obiective operationale:
La sfarsitul activitatii didactice elevii vor putea sa:
Q1: Sa remarce rolul filosofiei si interesul permanent in cunoasterea de sine a omului
Q2: Sa recunoasca trasaturile specifice naturii umane
Q3: Sa identifice teoriile (abordarile) din perspectiva carora este prezentat omul si autorii lor
Q4: Sa reflecte asupra existentei rolului in societate

STRATEGII DIDACTICE:
Metode si procedee utilizate: expunerea, conversatia, discutii/dezbateri colective, observatia
sistematica
Mijloace si materiale: tabla, creta, manual, fise de lucru

LOCUL DE DESFASURARE: Sala de clasa

DURATA: 50 min
ANEXA 2: Fise pentru lucrul in grup

J. J. ROUSSEAU: Omul natural/ primitiv este pur, bun si fericit, viata sa este echilibrata si
integrata mediului natural, iar existenta sa aflata pe treapta inferioara a societatii. Privarea
omului de independenta sa naturala si trecerea la starea sa sociala a distrus bunatatea nativa a
omului si a generat modelul impunerii fata de semeni prin forta si violenta. Institutia
proprietatii, desi permite dezvoltarea sociala si motiveaza progresul tehnologic contribuie
simultan la adancirea profunda a inegalitatilor. Pentru stingerea inegalitatilor, Rousseau
propune realizarea unui Contract Social extins la nivelul intregii societati, bazat pe un pact (o
intelegere tacita) si o adeziune si participare totala a cetatenilor la exercitarea drepturilor
democratice.

HOBBES: Natura umana a fost initial egoista si rea. Asocierea oamenilor nu se produce decat
datorita interesului. Teama oamenilor unii fata de altii determina crearea societatilor si
instaurarea pactului social prin renuntarea voluntara la dorintele si drepturile individuale.
Astfel trecerea de la starea naturala la starea sociala este benefica fiintei umane.

ANEXA 3: Tema pentru acasa

Scrieti un eseu despre “In ce consta cu adevarat natura umana?”

Puncte de reper: -in gandire, in sentimente


-in creatie
-in spirit
-in liberul arbitru
-in autodistrugere
-in puterea omului de a schimba lucrurile
-altele (spuneti voi)
Secventele lectiei Timp Obie Elemente esentiale de continut Strategii didactice Evaluarea
alocat ctive
oper Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Materiale
atio folosite folosite
nale
1. Moment 3 min a)Asigurarea ordinii si disciplinei in clasa a)Elevii fac liniste Conversatia Catalogul
organizatoric b)Notarea absentilor b)Comunica
c)Pregatirea materialelor necesare desfasurarii lectiei profesorului absentii
c)Isi pregatesc cele
necesare pentru lectie
2.Reactualizarea 7 min Cere elevilor sa-si reaminteasca tema studiata ora Raspund la intrebarile Conversatia Observarea
cunostintelor trecuta(omul) si unele abordari ale omului vizate in adresate de profesor, sistematica a
dobandite anterior lectia anterioara amintindu-si de citatul elevilor
studiat: “Omul nu este
decat o trestie, cea mai
fragila din natura, dar o
trestie
ganditoare(Pascal)”
3. Comunicarea 3 min Din conversatia cu elevii in care se va puncta ratiunea Din discutiile purtate, Conversatia, Tabla, creta
subiectului si omului ca trasatura definitorie, profesorul: elevii vor identifica expunerea
obiectivelor -va comunica titlul lectiei “Omul;natura umana”, ratiunea ca trasatura
lectiei -va scrie titlul pe tabla definitorie a omului
-va aminti ca va prezenta un scurt rezumat despre om (lucru care ii va
-va enumera cele patru abordari despre natura umana permite profesorul sa
ce vor fi studiate si autorii lor faca legatura intre
-le va preciza despre fisele de lucru pe care elevii vor lectia facuta anterior si
trebui sa lucreze spre sfarsitul orei tema ce urmeaza sa o
studieze)
Vor asculta cu atentie
obiectivele prezentate
de profesor
4.Dirijarea 15 min Profesorul va ruga un elev sa vina sa scrie la tabla Elevii: Expunerea, Tabla, creta
invatarii unele citate date. -asculta ce li se conversatia
Se vor prezenta urmatoarele aspecte relevante pentru comunica
tema in cauza: -noteaza in caiet atat
Q1 -disciplinele interesate de studierea omului si limitele ceea ce scrie pe tabla,
lor(ex. biologia,istoria,sociologia si filosofia) cat si unele idei
-intrebarile la care incearca sa raspunda filosofia(1. principale ce deriva din
ce este omul? 2.in ce consta natura umana? discursul profesorului.
3. existenta are sens?) -vor interveni pentru
-care sunt trasaturile specifice doar naturii umane? eventuale nelamuriri.
Q2 -teoriile importante despre natura umana: teoria
politica-omul ca fiinta sociala si teoria metafizica-
omul ca fiinta meditativa
-se vor preciza cei patru ganditori: Aristotel, Jean
Jacques Rousseau, Fericitul Augustin si Blaise Pascal
si teoriile lor despre om.

Q3 ∙Blaise Pascal vede omul ca pe o fiinta rationala, insa


care isi cunoaste limitele gandirii sale

Q3 ∙Fericitul Augustin priveste omul ca pe o creatie


divina facuta dupa chipul si asemanarea lui
Dumnezeu; deoarece Dumnezeu este vazut ca o
Trinitate si omul va deveni o imagine a Trinitatii.
Insa, partea carnala a omului reflecta divinul? Aici
trebuie facuta o distinctie intre omul exterior (partea
carnala) si omul interior (sufletul si facultatile sale).
Doar omul interior reflecta divinitatea.

Q3 ∙Aristotel vede natura umana ca una sociala pentru ca


intre oameni apare pregnant instinctual pentru
formarea comunitatilor. (“Omul este in natura un
animal social”). Insa, o viata buna, in care actele
morale si cele intelectuale sunt posibile nu se poate
obtine decat in masura in care oamenii sunt partea
componenta a unui stat. O alta idee intalnita este ca
oamenii poseda ratiune si putere de gandire.
”Oamenii contin ceva divin- ceea ce numim intelect
este divin”.

Q3 ∙Jean-Jacques Rousseau vede omul ca pe o fiinta


sociala care isi indeplineste atributele sale esentiale
supunandu-se unei ordini sociale si traind alaturi de
semenii sai. Sufletul omenesc este modificat si
modelat in interiorul societatii. Rousseau se intreaba
daca aceasta modificare cauzeaza fericirea sau
nefericirea omului. Adica, daca trecerea de la starea
naturala (in care oamenii sunt egali) la o stare sociala
(care impune inegalitatea dintre oameni) este una
benefica fiintei umane? Raspunsul este ca toate
modificarile pe care le produce existenta in starea
sociala determina nefericirea omului prin
indepartarea de starea naturala. Adevarata natura
umana consta in starea primitiva a omului salbatic ce
are ca trasaturi fundamentale bunatatea, puritatea,
viata echilibrata si integrata mediului natural. Abia in
aceasta stare omul este fericit.
Profesorul ii va intreba pe elevi daca totul este clar
sau exista unele nelamuriri ce se cer a fi explicate.

5. Fixarea 15 min Q3 Profesorul le va cere elevilor sa comenteze citatele Elevii vor reflecta la Tabla, creta, Conversatia, Observarea
cunostintelor scrise pe tabla. citatele de pe tabla si le fise de discutii sistematica
predate, obtinerea Q4 Profesorul ii va imparti pe elevi in grupuri mici, le va vor discuta impreuna lucru. colective
feed-back-ului inmana unele fise de lucru (ce contin diferite cu profesorul.
perspective despre om) si le va cere sa reflecte asupra Vor rezolva intre ei
acestora incercand sa pledeze in favoarea sau exercitiul de grup dupa
defavoarea citatelor in functie de conceptia lor deja care vor numi un
formata despre om. reprezentant care ii va
descrie profesorul
pozitia pentru care
acestia au optat.
6. Evaluarea 3 min Se va realiza frontal prin evaluarea raspunsurilor la Elevii vor asculta cu Conversatia
performantei solicitarile adresate; evaluarea va avea o componenta atentie cele comunicate
predominant stimulativa de profesor.
7. Incheierea 4 min Profesorul va intreba elevii despre cum li s-a parut Elevii vor face o Conversatia
lectiei (eventual, desfasurarea orei. evaluare a orei.
precizarea temei Li se va preciza o tema pentru acasa in cazul in care In cazul in care li se va
pentru acasa) considera ca elevii nu au inteles suficient de bine da o tema, o vor nota
unele lucruri prezentate. pe caiet.

S-ar putea să vă placă și

  • Lectie 2
    Lectie 2
    Document9 pagini
    Lectie 2
    Alina.Georgiana
    Încă nu există evaluări
  • Lectie 4
    Lectie 4
    Document9 pagini
    Lectie 4
    Alina.Georgiana
    Încă nu există evaluări
  • Lectie 5
    Lectie 5
    Document9 pagini
    Lectie 5
    Alina.Georgiana
    Încă nu există evaluări
  • Lectie 3
    Lectie 3
    Document8 pagini
    Lectie 3
    Alina.Georgiana
    Încă nu există evaluări