Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”

Facultatea Științe ale Educației și Informatică

Catedra Științe ale Educației și Management
Programul de studii: Management educațional

Filosofia
asigurării calității
educației: investiția
în capitalul uman
Vasile Cojocaru,
prof. univ., dr. hab.pedagogie
cojocaruvasile55@gmail.com
 Filosofia educaţiei
• Filosofia educaţiei este studiul filosofic
asupra naturii procesului, scopurilor şi
idealurilor educației.
• Filosofarea pe marginea educaţiei are
drept motivaţie existenţa unei relaţii
între progresul umanităţii şi cunoașterea
dobîndită prin procesul educativ.
 Investiția în capitalul uman
• Logica progresului poate fi stăpînită numai
prin performanță, resursele umane fiind
elementul cheie în această competiție
mondială;
• Investiția în educație trebuie să devină cea
mai rentabilă investiție;
• Schimbările prin globalizare au impus
împrumuturi lingvistice în domeniul
educației: produs, furnizor, serviciu,
standard
 Strategia celor patru P

• Produsul educațional trebuie să se

raporteaze la consumatorii săi - agenții
economici, societăți comer., piața muncii;
• Producătorul (școala) „produce”
formarea după modele, programe, planuri
de învățămînt... care nu au întotdeauna
corespondent în mediile economic,
financiar, social, cultural.
Eficiența se realizează în școală, dar se
probează în afara ei.
 Strategia celor patru P
• „Produsul”/elevul participă la „procesul de
producție” preocupat să obțină note mari și mai
puțin fiind intresat de cei trei „C”. În calitate de
client nu prea are posibilitatea să formuleze
cerințe și aprecieri privind calitatea „proceselor”
și parametrii „produselor”;
• Prețul - costurile trebuie estimate în funcție de
nevoile reale ale „fabricării produsului” și nu
condiționat de dezvoltarea economică
• Personalul trebuie să maximalizeze
performanțele „produsului” în condițiile
minimalizării costurilor.
 Trei „C”
• În sec.XXI resursele critice sunt raportate la
valori intangibile, cunoaștere, capital intel.
• Gîndirea managerială de pînă acum-putere
structură, ierarhie, control, disciplină,
loialitate- trebuie reexaminate datorită
apariției unor noi concepte și căi de abordare
a acestora. Puterea creierilor, puterea
inteligenței reprezintă pentru economia
globală a informației ceea ce a reprezntat
petrolul pentru economia industrială.
• Trei „C” constituie valorile intangibile
 Trei „C”
• Conceptele-produsul inovării continue, prin centrare
pe cele mai bune și mai noi idei și tehnologii;
• Competențele-abilitatea de execuție ireproșabilă și
de transmitere a valorilor-centrate pe calitate
clienților, care impun standarde tot mai înalte;
• Conexiunile-parteneri puternici care susțin ofertele
unei organizații
• Conexiunile-proces interacțional de dezvoltare
personală/profesională în care cunoașterea,
competențele, atitudinile se întrepătrund, proces care
integrează subiectele, stimulează performanțele
Şcoala – furnizor de calitate în educaţie

MISIUNE

EDUCAŢIE

CALITATE
 Calitatea –

cuvînt de origine latină, qualitas, - atis şi

semnifică fel de a fi, proprietate .
Eficiență - raportul între valoarea adăugată
și valoarea resurselor consumate
Eficacitate-raportul între efectul real și
efectul ideal,cît de valoros e rezultatul
Echitate, randament, adecvare
 Calitatea
Dicţionarul explicativ al limbii române reţine următoarele
semnificaţii ale termenului „calitate”:
(1) totalitatea însuşirilor şi laturilor esenţiale în virtutea
cărora un lucru este ceea ce este, deosebindu-se de
celelalte lucruri;
(2) însuşire (bună sau rea), fel de a fi (bun sau rău);
(3) caracteristică pozitivă, însuşire bună, de valoare;
(4) Un nivel sau grad de excelenţă, valoare sau merit,
asociat unui anumit obiect, produs, serviciu sau
persoană.
(5) Un atribut distinctiv esențial al unui obiect;
(6) Poziție, situație, titlu care conferă un anumit drept;
(7) Un nivel, grad de execelență, valoare sau merit
asociat unui anumit obiect, produs, serviciu sau
persoană.
 Calitatea învăţămîntului
este mai degrabă
„un construct care acoperă o realitate
complexă (......), nu este un „produs”.
Învăţămîntul „produce” resurse umane,
cum ar fi competenţele, atitudinile, şi
aptitudinile, resurse pe care le
„furnizează” încorporate în indivizi.
 Calitatea învăţămîntului

vizează nivelul de pregătire a tinerilor

în toate determinantele sale pentru a se
afirma în viaţă, gradul de formare a
competenţelor şi de dezvoltare a
capacităţilor, de posedare a unor
cunoştinţe dinamice, funcţionale pentru
a fi competitiv pe piaţa muncii, adecvat
cerinţelor societăţii moderne.
Încărcătura culturală a conceptului
de „calitate a educației”
• Conceptul de calitate este multidimensional ,
relativ, centrat pe client și evolutiv are o
profundă încărcătură axiologică
• Înțelegerea calității drept o caracteristică
absolută sau relativă.
• „Educația de calitate”înseamnă ceva într-o
societate democratică și altceva într-una
totalitară.
• Urmează să examinăm nu calitatea educației „în
sine”, ci în funcție de:
 Repere contextuale calității
• Valorile promovate în societate și la nivelul
organizațieia școlare;
• Politicile și strategiile educaționale existente la
nivel național, regional, local;
• Situația existentă definită de factorii contextuali,
de cultură și tradiții etc.;
• Evoluția conceptului de „calitate” (semnificație,
relevanță, utilitate, excelență, „zero erori, ca
prag,ca valoare adăugată sau îmbunătățire) și a
specificațiilor sale: calitatea cerută și așteptată
de client, calitatea furnizată de proiectare,
calitatea efectiv realizată
 Opțiuni administrative și
metodologice privind calitatea
• Existența (sau nu) a unei legi a calității;
• Existența (sau nu) a unor standarde naționale
privind calitatea;
• Combinarea sau separarea procedurilor de
acreditare instituțională cu cele de asigurare a
calității;
• Existența (sau nu) a unor instituții naționale,
altele decît Direcțiile de învățămînt responsabile
cu asigurarea calității;
• Rolul inspecției școlare în asigurarea calității
 Calitatea educaţiei este condiţionată de
două componente complementare:
a) cerinţe/oferta de învăţare / educaţie (pe proces) care
presupune:
– diversitatea ofertelor educaţionale, adecvarea lor la
solicitările elevilor, părinţilor, comunităţii;
– calitatea ofertelor educaţionale (program de studii,
condiţii, realizare);
– accesul la ofertele educaţionale ale şcolii;
– calitatea deservirii (interacţiunea profesorilor şi a
elevilor, comunicarea, colaborarea / conlucrarea
pedagogilor). Satisfacția clientului/beneficiarului
b) „produsul final” (rezultatele) – absolventul – ce este,
cum este, ce ştie şi poate face, ce reprezintă? Acest
lucru se face în baza unor caracteristici integrate ale
absolvenţilor .
Rezultatul și procesul sînt determinante în asig.calității
Evoluția conceptului de calitate
• „asigurării interne a calității”-realizarea obiectivelor
instituționale în termeni de rezultate ale elevilor prin
creșterea calității corpului profesoral, mediului de
învățare, managementului, curriculumului, finanțării,
activ.elevilor;
• „asigurarea calității prin interfață” – satisfacerea
nevoilor grupurilor de interes și obligativitatea școlii
în acest sens, a nevoilor sociale (satisfacția față de
serv.oferite, competitivit. pe piață,
calit.managem.,răspunderea publică)
• „calității pentru viitor”-o educație relevantă nu numai
pentru nevoile prezente, ci și pentru cele viitoare ale
educabililor, ceea ce necesită reconceptualizarea
funcțiilor educației, funcțiilor școlii
 Manifestările de bază ale paradigmei învăţămîntului tradiţional
Manifestare Caracteristicile de bază Urmările
Conceperea omului ca mijloc de atingere a scopurilor, executant al Promovarea unui învăţămînt depersonalizat, dogmatic, conservatorist;
opiniilor, dispoziţiilor altora, lipsit de reflecţie proprie, de Pasivitate, indiferenţă, orientare spre consum/parazitism;
puterea voinţei de a lua decizii;
Ignorarea fiinţei umane în complexitatea sa sistemică: bio-psiho- Înţelegerea distorsionată de către pedagogi, elevi a noţiunii „învăţămînt”.
obiect socio-spirituală;
Atitudine antivalorică faţă de om, marginalizarea omului ca
valoare supremă.

Relaţii absolutizate (pe verticală) subiect-obiect,
promovarea unui vădit stil administrativ-
birocratic, de subordonare necondiţionată.
autoritarism
Dezechilibrul integralităţii naturii umane:
intelectualizarea excesivă a instruirii,
scientism absolutizarea orientării învăţămîntului spre
„emisfera stîngă”a creierului.
Predominarea pedagogiei supunerii exprimată prin cuvintele „a impune”, „a
pedepsi”, „a forma”, „sînt obligaţi”, „faceţi”, „repetă”;
Relaţii umane precare;
Predomină monologul în predare, orientare spre reproducere;
Mediu nesănătos, apăsător (atmosferă tensionată, nesiguranţă, frică, emoţii
negative).
Dificultăţi în progresul elevilor cu presupoziţii în „emisfera dreaptă” a creerului;
Marginalizarea ponderii valorice în învăţămînt a disciplinelor –muzica, arta plastică, munca,
educaţia fizică;
Decăderea spirituală în dezvoltarea elevilor;
Influenţa negativă asupra sănătăţii elevilor ca urmare a lipsei de armonie între emisferele
creierului.

Încălcarea unităţii spaţiului de învăţămînt prin Cunoştinţe fragmentare, percepţia lumii într-un astfel de context;
separarea artificială a instruirii şi educaţiei, Influenţa negativă asupra sănătăţii, supraîncărcărea elevilor
fragmentare învăţămîntului de bază şi suplimentar/facultativ,
a unor discipline şcolare.
Atenţie concentrată a profesorului asupra cunoştinţelor, Lipsa vectorului dezvoltativ a procesului de învăţămînt;
priceperilor şi deprinderilor, la baza cărora se Lipsa legăturii conţinuturilor studiate cu problemele vieţii cotidiene.
informare află informaţia necesară pentru memorare şi
reproducere.
pregătire Pregătirea cadrelor cu accentul pe metodicile de Limitarea avansării individuale şi profesionale a cadrului didactic;
neadecvată a predare Cerinţe neînsemnate în pedagogi cu spirit creator.
cadrelor
Atitudine superficială, dogmatică faţă de instruire şi Disciplinele şcolare au devenit mai mult surse de reguli, fapte decît fenomene socio-culturale;
educaţie. Procesul educaţional s-a transformat întru-un proces de impunere, declarativ, moralizat,
viziune simplistă
dojenitor;
asupra
Conţinutul învăţămîntului nu imprimă în sine sens pentru elev;
învăţămîntului Motivarea slabă a elevilor pentru învăţare;
Concurenţa slabă a învăţămîntului/studiilor.
 Manifestările paradigmei învăţămîntului contemporan
Manifestare Caracteristicile de bază Urmările
Acceptarea drepturilor cu referinţă la om: Luarea în consideraţie a intereselor subiecţilor învăţării;
unicitate (individualitate irepetabilă); Prioritatea tehnologiilor instruirii individualizate şi diferenţiate;
subiect libertate interioară (dreptul de alegere); Dezvoltarea unor calităţi sociale importante (iniţiativă,
activism (independenţă şi conştiinţă); independenţă, responsabilitate, încredere în sine,
spiritualitate (respect, înţelegere, creativitate, conştientizare, dezvoltare ) creativitate).

Orientare la relaţiile subiect-subiect (relaţii pe orizontală) în
formă de dialog între participanţii procesului de
dialog învăţămînt
Crearea unui proces de învăţămînt în contextul naturii omului,ce ar
viza nu doar posibilităţile intelectuale, dar cu precădere şi gîndirea
imaginativă, intuiţia, creativitatea, emoţiile, sentimentele, alte
existenţialism manifestări ale „emisferei drepte” a creierului.
Prioritatea tehnologiilor instruirii problematice şi activităţilor de
gîndire colectivă;
Dezvoltarea capacităţilor comunicative (a asculta şi a auzi,
toleranţă, deschidere);
Crearea unui mediu sănătos (înlăturarea tensiunii, emoţiilor
negative, presiunii).
Recuperarea drepturilor de către elevii cu presupoziţii ale „emisferei
drepte” a creierului;
Asigurarea integralităţii naturii umane;
Creşterea importanţei dezvoltării spirituale a elevilor;
Influenţa pozitivă asupra sănătăţii elevilor;
Egalarea în drept a disciplinelor şcolare;
Accentul pe înţelegerea informaţiei şi nu pe reproducere.

Integralitatea procesului de învăţămînt promovat Percepţia integrală a lumii de către elevi;

integralitate printr-o abordare complexă a predării disciplinelor Influenţă pozitivă asupra sănătăţii elevilor;
şcolare. Creşterea capacităţii de concurenţă a învăţămîntului.

Accent pe formarea de competenţe, atitudini, capacităţi Prioritatea tehnologiilor pedagogice orientate spre dezvoltarea
orientare spre prin utilizarea tehnologiilor pedagogice şi selectarea personalităţii, a instruirii problematizate
Ponderea aspectului practic, spiritual-pragmatic al învăţămîntului
dezvoltare sarcinilor. (dezvoltare-necesitate pentru viaţă).
Pregătire complexă, integră: Prioritatea creativităţii în activitatea pedagogică;
pregătire conceptual-metodologică (elaborarea şi promovarea concepţiei proprii de Nevoia de pedagogi gînditori, creativi.
temeinică a predare a disciplinei);
tehnologică (posedarea unei pregătiri solide în ştiinţele educaţiei,
cadrelor tehnologiile informaţionale şi ale dirijării)
Potenţialul valoric înalt, bogăţia sensurilor conţinutului disciplinelor şcolare şi a Creşterea capacităţii de concurenţă a învăţămîntului;
consolidarea acţiunilor educaţiei; Creşterea motivaţiei pentru studii;
fundamentelor Caracterul profund ştiinţific (sprijinul în predare pe succesele ştiinţelor clasice şi Depăşirea atitudinii sceptice în raport cu spiritualul.
Învăţămîn- cele moderne);
Sensul filozofico-cultural (legătura disciplinelor şi activităţilor educative cu
tului filozofia, psihologia, istoria culturii etc, care dezvoltă concepţia/viziunea
corectă despre lume, educă omul complet, integru).
Calitatea unei instituții
CALITATEA
PROCESELOR
Folosirea resurselor
Proceduri
Informaţii
Organizarea proceselor
CALITATEA
ORGANIZAŢIEI
Cultura organizaţională
Structură, sisteme
Facilităţi
Management
Resurse umane
CALITATEA
SERVICIILOR
EDUCAŢIONALE
Îndeplinirea cerinţelor clienţilor
• Externi
• interni
 Calitatea serviciilor educaţionale
COMPETENŢA MANAGERIALĂ A
1. Competenţa şi motivarea PERSONALULUI DE CONDUCERE
personalului didactic
2. Calitatea elevilor/studenţilor
3. Calitatea curriculei 1. Competenţa
4. Calitatea programelor (gradul de personalului
adecvare la necesităţile pieţei) 2. Motivarea şi
5. Calitatea metodelor şi procedeelor CALITATEA
didactice CALITATEA ACTIVITĂŢII DE disponibilitatea
6. Calitatea resurselor materiale PROCESULUI inovare, personalului
DIDACTIC creativitate,
utilizate (spaţii didactice, dotări 3. Încrederea
tehnologii
specifice) beneficiarilor /
7. Disponibilitatea resurselor
finanţatorilor
financiare (bugetare şi CALITATEA ALTOR
extrabugetare) şi autonomia SERVICII FURNIZATE 4. Calitatea resurselor
decizională a folosirii acestora DE instutuție materiale disponibile
8. Calitatea facilităţilor studenţeşti
(biblioteci, servicii de asistenţă 5. Disponibilitatea
socială şi de locuit) resurselor financiare
9. Facilităţi pentru personalul didactic atrase
şi nedidactic
FACTORI EXTERNI UNIV.
 Definirea elementelor competente ale
managementului calităţii unei instituţii de învăţămînt

Activităţi care stabilesc obiectivele şi condiţiile referitoare

PLANIFICAREA
la calitate, precum şi condiţiile referitoare la aplicarea
CALITĂŢII
elementelor sistemului calităţii.

Ansamblul activităţilor planificate şi sistematice în cadrul

ASIGURAREA sistemului calităţii şi demonstrate, atât cît este necesar,
CALITĂŢII pentru furnizarea încrederii corespunzătoare că o entitate va
satisface condiţiile referitoare la calitate.
CONTROLUL Tehnici şi activităţi cu caracter operaţional utilizate pentru
CALITĂŢII satisfacerea condiţiilor referitoare la calitate.
Acţiuni întreprinse de întreaga organizaţie pentru creşterea
ÎMBUNĂTĂŢIREA eficacităţii şi eficienţei activităţilor în scopul de a asigura
CALITĂŢII avantaje atît pentru organizaţie, cît şi pentru clienţii
acesteia.
Ansamblul activităţilor funcţiei generale de management,
MANAGEMENTUL care determină politica în domeniul calităţii, obiectivele şi
CALITĂŢII responsabilităţile, şi care se implementează în cadrul
sistemului calităţii prin mijloace cum ar fi: planificarea
calităţii, controlul calităţii, asigurarea calităţii şi
îmbunătăţirea calităţii.
Modele de asigurare a calității
• Modelul procedural – conformitate cu scopul și
nevoile exprimate ale clientului (protocoale,
regulamente, metodologii, procese, proceduri
etc.)
• Modelul transformațional - proces continuu și
evolutiv, cultura organizațională,motivația
personalului, inter-evaluare, autoevaluare,
îmbogățire continuă între cei trei poli –
client, produs, ofertant în bază de încredere,
respect și bună credință
Modalități de asigurare a calității
• Asigurarea calității prin control-angagament
implicativ(conformitate cu specificațiile);
• Asigurarea calității prin metode statistice
(orientarea spre proces);
• Asigurarea calității prin motivarea
personalului (munca în echipă);
• Concepte integratoare de asigurare a
calității (orientare spre client)
 Modelul de Excelenţă al EFQM
Agenţi facilitatori (Factori determinanţi) 50% Rezultate 50%

Gestionarea Satisfacţia
persoanelor personalului
8% 9%

Rezultatele
Politică şi Satisfacţia performan-
Leadership
Leadership Procese
strategie clienţilor țelor-
100
8% 6% 20% 20% cheie
15%

Resurse Integrarea
şi alianţe în comunitate
(parteneriate) (societate)
8% 6%

Inovare şi învăţare
 Indicatori de performanţă utilizaţi în
sistemele ISO 2001, EFQM
şi în unitatea şcolară
ISO 2001 EFQM Cadrul de asigurare a calităţii în şcoală
1. Orientare pe 1. Conducere · Misiune și viziune clar definite
client 2. Politici şi PDȘ centrat pe calitate, realizare deplină
2. Conducere strategie Oferta curriculară şi extracurriculară a şcolii pentru
3. Implicarea 3. Oameni satisfacerea opțiunilor elevilor şi cerinţelor sociale.
oamenilor 4. Parteneriate şi · Selectarea cadrelor prin concurs în baza de competenţă,
4. Abordare de tip resurse remunerare adecvată.
procesual 5. Proces · Concepţie sistemică axată pe procese şi rezultate la nivelul
5. Abordare de tip 6. Rezultate conducerii.
sistemic privind clientul · Condiţii egale de acces şi reuşită şcolară pentru toţi elevii,
6. Îmbunătăţire 7. Rezultate centrare pe învăţarea personalizată şi diferenţiată.
continuă privind oamenii ·Implicarea, participarea actorilor educaţionali în funcţionarea
7. Abordare 8. Rezultate strategică a şcolii, realizarea calitativă a obiectivelor
faptică a privind preconizate pe toate sectoarele.
procesului de performanţele- - Şcoala este receptivă la nevoile indivizilor, agenţilor
luare a cheie economici şi comunităţii.
deciziilor · Utilizarea de procese eficace de evaluare şi monitorizare, se
8. Relaţia cu stabilesc paşi pentru îmbunătăţire prin asigurarea calităţii şi
furnizorii autoevaluare.
Principii în formarea calităţii educaţionale
Principiul
conformităţii sau
orientării spre
client

Principiul previziunii
care presupune din
start excluderea
Principiul eşecului şcolar.
căutării Principiul evaluării
excelenţei

Principiul
Principiul Principiul managementului
coerenţei selecţiei si
al participativ
ierarhizării
culturale

Principiul
racordării la
social
 Principiile CALITĂŢII
• Educația de calitate este centrată pe clienți și beneficiari;
• Educația de calitate este oferită de instituții responsabile;
• Educația de calitate este orientată pe rezultate;
• Educația de calitate are la bază autonomia;individuală și
autonomia instituțională;
• Educația de calitate este promovată de lideri educaționali
• Educația de calitate asigură participare și valorizare RU;
• Educația de calitate se realizează în dialog și în partener.
• Educația de calitate se bazează pe inovare și pe diversific
• Educația de calitate abordează procesul educațional unitar,
în mod sistemic;
• Educația de calitate are ca obiectiv îmbunătățirea continuă
• Educația de calitate mizează pe interdependența între
furnizori și beneficiari.
 Axiomele
CALITĂŢII
Calitatea educației și a dezvoltării profesionale se determină
prin calculul „valorii adăugate”-progresul în atingerea
obiectivelor prestabilite, contribuția efectivă);
Absența informației relevante, consistente și suficiente face
imposibilă asigurarea calității (manageentul cunoașterii-
modul de obținere, de a produce, distribui informația și
cunoașterea);
Evaluarea corectă a calității se poate face numai prin
combinarea procedurilor de autoevaluare, evaluare
internă și externă;
Evaluarea cantitativă a calității educației trebuie obligatoriu
completată cu evaluarea de tip calitativ;
Acolo unde există frică sau neîncredere apar și date false
 Sistemul calităţii unei instituţii de
învăţămînt
Structuri organizatorice, procese şi resurse
pentru implementarea managementului calităţii
SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

O politică orientată spre

client
O structură a calităţii, cu
O structură organizatorică posturi specifice
adecvată managementului calităţii

O documentaţie
suficientă • Manualul calităţii
• Manualul procedurilor
• Instrucţiunile de lucru
Sistem informaţional care • Înregistrările calităţii
să permită detectarea
disfuncţionalităţilor
 Autoevaluarea şcolii
1. Calitatea activităţilor de bază. Posibilităţile şi resursele.
1.1 Calitatea curriculumului şcolar, programelor analitice,
manualelor.
1.2 Potenţialul resurselor umane, a cadrelor didactice.
1.3 Asigurarea material-financiară, condiţiile de instruire,
infrastructura învăţămîntului.
1.4 Organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţămînt.
1.5 Potenţialul didactico-metodic, tehnologic- informaţional şi
de comunicare internă şi externă.
1.6 Concepţia şi sistemul de educare a elevilor.
1.7 Managamantul unităţii de învăţămînt, în special,
managementul calităţii procesului de învăţămînt.
 Autoevaluarea şcolii
2. Calitatea rezultatelor activităţii şcolii, a structurilor
sale, participanţilor la procesul de învăţămînt, de
instruire şi educare.
2.1 Calitatea instruirii, educaţiei elevilor şi absolvenţilor.
2.2 Calitatea formării/dezvoltării calităţilor de
personalitate.
2.3 Performanţele individuale ale cadrelor didactice.
2.4 Rezultatele/dinamica perfecţionării, îmbunătăţirii
calităţii procesului de învăţămînt.
2.5 Dezvoltarea organizaţonală, performanţele şcolii.
Realizarea proiectului de dezvoltare a şcolii şi a
planurilor operaţonale asociate.
2.6 Eficacitatea, eficienţa socială a activităţii şcolii.
Influenţa şcolii asupra mediului social şi altor
sisteme/subsisteme.
 Tendințe
UE tinde a aborda asigurarea calității
într-o manieră holistică, luînd în considerare:
-elaborare de politici (legi, dialog social, investiții
-probleme instituționale(management, parteneriat,
resurse umane, capac.administ)
-programe de cercetare(pedagogie, curricula,
conținut, materiale)
-servicii(informare și orientare)
-evaluarea și certificarea proceselor și procedurilor
-abordarea coerentă, sistemică a calității în educație
și formare profesională
Calitatea trebuie să devină vizibilă și tangibilă.
 Șaisprezece indicatori ai Calității
Raportul European asupra Calității în Școală fixează 16
indicatori, corelați cu 4 arii de acțiune:
1. Aria informații asimilate - matematica, citire, științe, TIC,
l.străine, a învăța să înveți, educație civică
2. Aria Succes și tranziție – rata de abandon școlar,
finalizarea preătirii secundare, rata de participare la
pregătirea superioară;
3. Aria Monitorizarea procesului educațional în școală-
evaluare și compararea educației din școli,implicarea
părinților;
4. Aria Resurse și structuri –educația și pregătirea
profesorilorparticiparea la nivelul preșcolar, numărul de
elevi pe un calculator, bugetul de cheltueli pe un elev
 Instituţii „de calitate”
•Centrarea pe client / beneficiar
•Centrarea pe prevenirea apariţiei problemelor
•Investiţia în oameni
•Existenţa unor politici, strategii şi planuri privind calitatea
•Considerarea criticilor şi a reclamaţiilor ca posibilităţi de
învăţare
•Definirea caracteristicilor de calitate pentru toate
domeniile organizaţionale
•Preocuparea managementului de vîrf privind asigurarea
calităţii
•Implicarea tuturor angajaţilor în procesele de îmbunătăţire
•Existenţa unui „facilitator al calităţii" care conduce
procesele de îmbunătăţire
•Încurajarea creativităţii şi considerarea oamenilor ca
generînd calitatea
•Cunoaşterea clară a rolurilor şi a responsabilităţilor
•Existenţa unei strategii clare de evaluare
•Considerarea calităţii ca mijloc de creştere a satisfacţiei
clientului
•Existenţa planificării pe termen lung
•Considerarea calităţii ca parte a culturii
• Dezvoltarea calităţii este corelată cu imperativele
strategice
•Stabilirea unei misiuni specifice
•Tratarea angajaţilor în calitate de „clienţi"
Instituţii „obişnuite”
•Centrarea pe nevoiie proprii, interne
•Centrarea pe detectarea problemelor
•Abordarea nesistematicâ a dezvoltării personalului
•Lipsa unei viziuni strategice şi a planurilor privind
calitatea
•Considerarea criticilor şi a reclamaţiilor ca
probleme
•Inexistenţa unei politici clare privind standardele
•Preocuparea dominantă a managementului de vîrf
privind controlul
•Implicarea în procesele de îmbunătăţire doar a
managementului
•Existenţa unui „facilitator al calităţii"
•Acordarea unei importanţe sporite regulilor şi
procedurilor
•Neclarităţi privind rolurile şi responsabilităţile
•Inexistenţa unei strategii de evaluare sistematice
•Considerarea calităţii ca mijloc de reducere a
costurilor
•Existenţa doar a planificării pe termen scurt
•Considerarea calităţii doar ca o activitate /
problemă în plus
•Considerarea calităţii doar pentru a satisface
cerinţele externe
•Lipsa unei misiuni specifice
•Promovarea unei culturi centrate pe ierarhie
Reconsiderarea funcțiilor școlii

•Funcțiile tehnice și economice;

•Funcțiile socio-umane;
•Funcțiile politice;
•Funcțiile culturale;
•Funcțiile educaționale („învățarea din
toate situațiile și în toate domeniile
vieții”)
Atenție relației dintre instituții și
organizații!
 Reconsiderarea fun. școlii
• Modernizarea curricula trebuie să prevadă și
învățarea economiei casnice moderne.
Şcoala nu mai poate să ignore educaţia
pentru viaţa privată, spre
exemplu,managementul domestic, grija faţă
de propria persoană, igiena personală şi
familială, relaţiile de familie, relaţiile cu
vecinii, participarea la viaţa comunităţii;
• Regîndirea rolului școlii pentru a construi o
școală de calitate centrată pe
interesele/opțiunile Măriei Sale Copilul,
promovarea managementului
excepțiilor în clasa de elevi, acordarea
priorităţii creşterii de personalităţi-
individualităţi, marcate de un spirit
democratic modern, lipsa cărora se resimte la
nivel social, în viaţa publică, profesională,
 Sistemul dinamic al reușitei
• Potențialul psihologic (5 elemente):
Prelucrarea informației;Gestionarea emoțiilor
Capacități relaționale; Energia și dinamismul
comportamental; Încredere în sine;
• Training-ul mental;
• Strategii mentale (viziunea, obiectivele,
experiența, reflecția, noutatea, coeziunea.
(Guy Missoum)
 Reconsiderarea fun.școlii
• Modernizarea curriculară implică o nouă
infrastructură a gîndirii la toate nivelurile,
inclusiv cea profesională, nevoia unei gîndiri
globale, holistice, pozitive,critice, dar și o
atenție predominantă problematicii etico-
morale în formarea tineretului și a
comportamentului educatorilor de toate
gradele;
• Modernizarea curriculară trebuie să ia în
considerație mai distinct problematică
ecologică a lumii, a regiunilor și a țărilor,
precum și soluțiile care se propun;
 Caracteristicele unei școli bune
• Centrare pe elevul care învăță, performanțe
• Accent pe învățare: monitorizarea progresului
elevilor, așteptări înalte, colegialitate și
profesionalism, încredere și respect față de elevi,
echitate
• Climat favorabil învățării: implicarea și
responsabilizarea elevilor, mediul clasei,
apreciere și stimulente, comportament pozitiv al
elevilor, implicarea comunității
• Misiune comună scopuri clare, stil didactic,
valori, convingeri împărtășite
• Școala generatoare de practici sociale
Caracteristicile unui bun profesor/manager
• Inteligența, stabilitatea emoțională, considerație,
obiectivitatea, atractivitatea, cooperarea,
flexibilitatea, calitatea și varietatea metodelor,
comunicarea, responsabilitatea, expertiza
științifică, interdependența, formarea continuă,
empatia, tehnicile informaționale
• orientare în sarcină, entuziasmul și interesul
(motivația), calitatea instruirii realizate direct,
orientarea în studiu a elevilor, calitatea feedback-
ului oferit elevilor,cadrelor didactice, părinților,
comunității
 Perfecționarea școlii
• Școala P > S > { } Co > Cultură
• Nivelul oranizatoric
• Pedagogul P > S > { } Co > Predarea-
învățarea
• Nivelul didactic
• Elevul P > S > { } Co > Rezultate
• Nivelul instructiv
„Unicul lucru pe cere-l fac directorii și
contează cu adevărat este crearea și
administrarea culturii” Schein
Competențe pentru obținerea
calității
• Competențe de dezvoltare strategică și de planificare a
activității;
• Competențe manageriale, de identificare, obținere și
gestionare optimă a resurselor necesare procesului
educațional;
• Competențe financiare,de elaborare și
gestionare/monitorizare a bugetului;
• Competențe de personal, de încadrare a instituțiilor în
realizarea sarcinilor;
• Competențe curriculare, pedagogice , de elaborare a
rețelei școlare optime ...;
• Competențe TIC, de organizare a examenelor;
• Competențe de comunicare și legislative
 Calitatea în educaţie
înseamnă „asigurarea pentru fiecare
educabil a condiţiilor pentru cea mai
completă şi utilă dezvoltare”
Şerban Iosifescu
 Filosofia schimbării

Nu schimbăm lucrurile ca să se
miște, ci doar ca „să se continue” și
condiția ca „lucrurile să continue”
este „să se miște” (Hameline)
Mulțumesc pentru atenție!
REFLECȚIA
PRELEGERII