Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Daca stranuti de multe ori, daca ai nasul infundat frecvent sau iti curge adeseori, iar ochii, gura si
pielea iti dau senzatie de mancarime, probabil ca suferi de rinita alergica. Rinita alergica se
caracterizeaza printr-o inflamatie acuta sau cronica a mucoasei nazale
Despre
Rinita alergica – cunoscuta mai ales sub denumirea febra fanului – este un grup de simptome
care afecteaza nasul. Nu te lasa inselat de nume – nu trebuie sa te expui la fan pentru a avea
simptomele, iar febra fanului nu provoaca febra.
Rinita alergica se dezvolta cand sistemul imun devine sensibil si reactioneaza exagerat la ceva
din mediu care, de obicei, nu determina probleme la majoritatea oamenilor. Rinita alergica nu
este provocata de o bacterie sau de un virus si nu este contagioasa.
Unele persoane pot experimenta ambele tipuri de rinita, simptomele perene agravandu-se in
timpul sezonului specific polenului.
stranut
tuse
Rinita alergica este deseori asociata cu o conjunctivita, precum si cu alte patologii cum ar fi:
sinuzita, astmul bronsic, polipoza nazala, etc.
Probleme de memorie
Iritabilitate
Tulburari de somn
Multi parinti ai caror copii au rinita alergica au declarat ca acestia sunt mai iritabili in timpul
sezonului alergiei. Copiii nu isi pot exprima intotdeauna simptomele verbal si, astfel, isi pot
exprima disconfortul la scoala prin probleme de comportament. De asemenea, unii copii simt ca
alergia pe care o au este un stigmat care ii separa de colegi. Este foarte important ca iritabilitatea
sau alte simptome provocate de problemele date de alergie, fie ca e vorba de rinita alergica,
simptome oculare, auriculare sau ale gatului sa nu fie confundate cu tulburarea de deficit de
atentie. Cu ajutoul tratamentului potrivit, simptomele pot fi mentinute sub control, fiind evitate
intreruperile de invatare sau problemele de comportament.
Simptomele rinitei alergice sunt commune si in afectiunile care au si alte cauze – cea mai
frecventa este raceala comuna (un exemplu de rinita infectioasa). Majoritatea acestor infectii sunt
pe termen scurt, simptomele ameliorandu-se in 3-7 zile. Multe persoane au congestie nazala
cronica sau recurenta, productie excesiva de mucus, mancarime sau alte simptome nazale
similare cu ale rinitei alergice in situatia rinitei infectioase. In aceste cazuri, nu alergia este cauza
rinitei.
Atat in raceala, cat si in alergie, iti curge nasul. Exista, insa, unele diferente de manifestari intre
rinita si raceala
In raceala – resimti disconfort in tot corpul, secretiile nazale pot fi galben-verzui, nu resimti
mancarime la nivelul foselor nazale, poti face febra; simptomele apar brusc si trec destul de
repede
In alergie - zonele in care resimti cel mai mare disconfort sunt ochii nasul si gatul, secretiile
nazale sunt transparente, te mananca nasul, nu faci febra; simptomele apar sezonier si/sau pe
perioade mari
Diagnostic
Medicul alergolog poate incepe consultul intrebandu-te detalii privind istoricul medical, pentru a
descoperi anumite elemente din stilul tau de viata care il vor ajuta sa stabileasca cauza
simptomelor. Vei fi intrebat, printre altele, in legatura cu mediul de lucru si de acasa (inclusiv
daca ai un animal de companie), despre istoricul medical al familiei, precum si despre frecventa
si severitatea simptomelor.
Uneori, rinitele alergice pot fi complicate de o serie de afectiuni, precum deviatia de sept
(curbatura osului si a cartilajului care separa fosele nazale) sau polipii nazali (excrescente
anormale in interiorul nasului si sinusurilor). Fiecare dintre aceste afectiuni poate fi agravata
daca racesti. Simptomele nazale determinate de mai multe probleme pot fi dificil de tratat,
necesitand frecvent cooperarea dintre medicul alergolog si un alt specialist, precum medicul
ORL-ist.
Medicul alergolog poate recomanda un test cutanat, in cadrul caruia mici cantitati din alergenul
suspectat sunt introduse la nivelul pielii. Testele cutanate sunt cele mai usoare, mai sensibile si,
in general, mai putin costisitoare in identificarea alergenilor.
Testul prin intepare (prick test): O picatura de alergen posibil este introdusa la nivelul
pielii. Mai este denumit test percutanat, fiind cel mai frecvent test cutanat. Rezultatele
sunt cunoscute in 10-20 de minute.
Testul intradermic (IDR): O cantitate redusa din posibilul alergen este injectata sub piele
cu ajutorul unui ac. Dupa 20 de minute este observata reactia care apare la locul
intepaturii. Acest test este, de obicei, mai sensibil decat prick test.
Patch test (test epicutanat). Acest test nu foloseste ace. In schimb, un alergen este aplicat
pe un plasture, care este apoi aplicat pe piele. Acest test este de obicei efectuat pentru
identificarea substantelor care provoaca dermatita de contact. Acestea includ latex,
medicamente, parfumuri, conservanti, vopsele de par, metale si rasini.
O analiza de sange, denumita test radioalergosorbent (RAST sau CAP-RAST). Aceasta masoara
cantitatea de anticorpi de imunoglobulina E care raspund la anumiti antigeni din sange.
Tratament
Evitarea - Prima abordare in gestionarea formelor sezoniere sau perene este evitarea
alergenilor care declanseaza simptomele.
Ramai la interior cat de mult poti atunci cand sezonul polenului se afla la apogeu, de
obicei, la mijlocul zilei si seara devreme, sau cand vantul imprastie polenul.
Evita folosirea ventilatoarelor de geam care pot aduce la interior particule de polen si
mucegaiuri.
Poarta ochelari sau ochelari de soare cand iesi pentru a minimiza cantitatea de polen care
ti-ar putea ajunge in ochi.
Poarta o masca atunci cand greblezi iarba sau cand ai activitati in gradina si ia
medicamentele recomandate inainte de a afectua aceste activitati.
Nu-ti lasa hainele la uscat afara; polenul se poate agata de prosoape si de lenjerie.
Incearca sa nu te freci la ochi; daca faci asta, iti vei irita ochii si iti poti agrava
simptomele.
Pentru a limita expunerea la mucegai, mentine la nivel scazut umiditatea din locuinta
(intre 30 si 50%) si fa curat regulat in bai, bucatarie si la subsol daca este cazul. Foloseste
un dezumidificator, in special la subsol sau in alte incaperi umede. Daca mucegaiul este
vizibil, curata-l cu un detergent bland care sa aiba 5% inalbitor, conform recomandarilor
pe care le-ai primit de la medicul alergolog.
Curata podelele cu un mop sau cu o carpa umeda in locul unei maturi sau a unui
dispozitiv uscat pentru praf.
Spala-te pe maini imediat dupa ce ai periat un animal; spala-ti hainele dupa ce ai vizitat
un prieten care are animale de companie.
Daca esti alergic la un animal de companie, tine-l cat mai mult in afara casei. In cazul in
care animalul trebuie sa stea la interior, nu-l lasa in dormitor pentru a nu te expune la
alergeni in timpul somnului.
Rinita la copii este caracterizata de prezenta a cel putin 2 manifestari nazale: rinoree (secretii
nazale ce se exteriorizeaza la nivel de narine - mucozitati), obstructie nazala (nas infundat),
stranut sau prurit (mancarime) nazal. Simptome asemanatoare pot sa apara si in alte afectiuni din
sfera ORL cum ar fi: vegetatiile adenoide (incorect numite „polipi”), deviatia de sept nazal,
polipoza nazala (afectiune foarte rara la copii), ce se pot asocia sau suprapune uneori rinitei.
Coexistenta rinitei alergice cu cea infectioasa, virala, este frecventa la prescolari. Un studiu
recent a demonstrat ca pacientii cu rinita alergica, in context de infectie virala sau bacteriana au
un risc mai mare de a dezvolta rinosinuzita acuta.
La copiii cu astm preexistent si rinita alergica, suprapunerea unui episod acut infectios peste
patologia deja existenta poate duce nu numai la exacerbarea rinitei, cu prelungirea perioadei
simptomatice, afectarea calitatii vietii copilului(care nu se mai poate odihni, lipseste de la scoala)
ci si la exacerbarea astmului care poate conduce la spitalizari repetate. De aceea, tratamentul
constant si corect al simptomelor rintei alergice si al exacerbarilor infectioase ale acesteia este
deosebit de important inclusiv pentru controlul astmului. O rinita netratata duce la un astm dificil
de controlat.