CUPRINS

INTRODUCERE............................................................................................................................3

SARCINA.......................................................................................................................................4

1. BILANŢUL PUTERILOR ACTIVE ŞI REACTIVE ÎN PROIECTAREA UNEI REŢELE

ELECTRICE.............................................................................................................................5
1.1. Puterea activă debitată.......................................................................................................5
1.2. Puterea reactivă disponibilă...............................................................................................5
1.3. Bilanţul puterilor reactive..................................................................................................5
1.4. Puterea instalaţiilor de compensare...................................................................................6
1.5. Puterea aparentă de calcul..................................................................................................6

2. ALEGEREA SCHEMEI REŢELEI ELECTRICE.....................................................................7

3. FLUXURILE APROXIMATIVE DE PUTERE ÎN TRONSOANE..........................................8

4. STABILIREA TENSIUNII NOMINALE..................................................................................10

5. SCHEMELE ELECTRICE DE CONEXIUNE A STAŢIILOR DE COBORÂRE....................12

6. DIMENSIONAREA TRANSFORMATOARELOR DE FORŢĂ.............................................13

7. DIMENSIONAREA LINIILOR ELECTRICE..........................................................................14

8. COMPARAREA TEHNICO-ECONOMICĂ.............................................................................16

CONCLUZII...................................................................................................................................19

BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................20

2
 SARCINA

De proiectat o reţea electrică cu tensiunea 35 – 220 kV menită să alimenteze o regiune cu

energie electrică, formată din 6 consumatori.
Datele necesare pentru proiectarea reţelei sunt prezentate în tabelele ce urmează.

Varianta: 1-1

Tabelul 1
Informaţia despre sursele de energie
Nodul A B
X 0 15
Coordonatele
Y 14 0
ТДТН-16000/115/38,5/11
Centrală
Tipul sursei Sarcina TM – 6 MVA
P=∞
Sarcina TJ – 2 MVA
Factorul de putere 0,85 0,85

Tabelul 2
Informaţia despre consumatori
Nodul 1 2 3 4 5 6
X 6 18 5 13 4 13
Coordonatele
Y 15 11 10 5 4 3
Sarcina maximă de iarnă Pci,
2 7 4 5 6 3
MW
Factorul de putere cosci 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85
Componenţa consumatorului
20/40/4 10/10/8 40/10/5 30/20/5 50/10/4
conform categoriei de alimentare 0/10/90
0 0 0 0 0
I/II/III

Tabelul 3
Informaţia despre reţeaua electrică
Tensiunea nominală a reţelei de joasă tensiune UnomJT, kV 11
Regim normal 1,06
Tensiunea la barele surselor de energie, %
Regim postavarie 1,08
Scara , km/cm 5
Durata de utilizare a maximului Tmax, h/an 5700
Durata anuală de funcţionare a instalaţiei Tf, h/an 8760
Perioada de studiu T, ani 15
Durata de viaţă Tsn, ani 25
Rata de actualizare i, % 15
Rata de creştere a sarcinii rs, % 0
Costul unui kW putere instalat la centrala etalon Cp, u.m./kW 700
Costul unui kWh de energie electrica Cw, u.m./kWh 0,065

4
 1. BILANŢUL PUTERILOR ACTIVE ŞI REACTIVE ÎN PROIECTAREA
UNEI REŢELE ELECTRICE

1.1. Puterea activă debitată

Puterea activă a surselor debitată în reţea se determină conform relaţiei:

n n

 PG  k s ( p )   Pci  P*   Pci

i 1 i 1

unde,  PG este puterea activă sumară a generatoarelor centralelor electrice din sistem furnizată în
reţeaua electrică proiectată, MW;
k s ( p ) - coeficientul de simultaneitate a sarcinii maxime active, k s ( p )  0,9  0,95 ;
n - numărul consumatorilor;
Pci - sarcina maximă de iarnă a consumatorului racordat în nodul „i”, MW;
P* - valoarea relativă sumară a pierderilor de putere pentru elementele reţelei electrice,
P*  0,05  0,075 ;
6 6

 PG  k s( p)   Pci  P*   Pci  0,95  (2  7  4  5  6  3)  0,05  (5  7  4  5  6  3)  27MW ;

i 1 i 1

1.2. Puterea reactivă disponibilă

Puterea reactivă disponibilă a surselor se determină după relaţia:

Q G  Q A  QB  8,429  8,308  16,737 M var ;
unde Q G este puterea reactivă disponibilă a surselor de alimentare, MVAr;
Q A , Q B - puterea reactivă a sursei A, respectiv a sursei B, MVAr;
PA  S nom
TR
 cos  G  16  0,85  13,6 MW
Q A  S nom
TR
 sin  G  16  0,526  8,429MVAr
Q B  PB  tg G  (PG  PA )  tg G  (27  13,6)  0,62  8,308 M var ;

1.3. Bilanţul puterilor reactive

Puterea reactivă necesară pentru alimentarea consumatorilor este:

n m n

 QC  ks ( q )   Qci   (Qlj  Q j )  Q*  t   Sci ;

i 1 j 1 i 1

unde: k s ( q ) este coeficientul de simultaneitate a sarcinii maxime reactive, k s ( q )  0,95  1 ;

Qci - puterea reactivă maximă a consumatorului racordat în nodul „i”, MVAr;
Qci  Pci  tgi ;
j - numărul de tronsoane ale reţelei electrice;
Qlj - pierderile de putere reactivă în tronsonul „j”, MVAr;
Q j - puterea reactivă, generată de linia „j”, MVAr;
Q* - valoarea pierderii de putere reactivă corespunzătoare fiecărei transformări,
Q*  0,1 ;
t – numărul treptelor de transformare, t  1 ;
S ci - puterea totală aparentă a consumatorului racordat în nodul „i”, MVA;
Pci
Sci  ;
cos  ci

5
 Qc1  Pc1  tg1  2  0,62  1,24MVAr ; Qc 2  Pc 2  tg 2  7  0,62  4,34MWAr ;
Qc 3  Pc 3  tg 3  4  0,62  2,48MVAr ; Qc 4  Pc 4  tg 4  5  0,62  3,1MVAr ;
Qc 5  Pc 5  tg 5  6  0,62  3,72MVAr ; Qc 6  Pc 6  tg 6  3  0,62  1,86 MVAr ;
6

Q
i 1
ci  16,74 MVAr ;

Pc1 2 Pc 2 7
S c1    2,353MVA ; Sc2    8,235MVA ;
cos 1 0,85 cos  2 0,85
Pc 3 4 Pc 4 5
S c3    4,706MVA ; Sc4    5,882MVA :
cos  3 0,85 cos  4 0,85
Pc 5 6 Pc 6 3
S c5    7,059MVA ; S c6    3,529MVA;
cos  5 0,85 cos  6 0,85
6

S i 1
ci  31,764MVA ;
6 8 6

Q C  k s ( q )   Qci   (Qlj  Q j )  Q*  t   S ci  0,95  16,74  0  0,1  1  31,764  19,079MVAr

i 1 j 1 i 1

1.4. Puterea instalaţiilor de compensare

Puterea reactivă sumară a instalaţilor de compensare:

 Q   Q   Q  16,737  19,079  2,342MVAr ;
IC G C

Observăm că  Q  0 ,deci rezultă că este necesar de a instala în nodurile consumatoare

IC

surse suplimentare de putere reactivă ,de regulă se instalează baterii de condensatoare.

n

Q ci  Q IC
16,74  2,342
tg b  i 1
n
  0,533  tg e  0,4
27
P
i 1
ci

Se alege: tg k  tg e  0,4;

Puterea reactivă a instalaţiilor de compensare:
Qic ,i  Pci  (tg ci  tg k );
Qic,1  Pc1  (tg c1  tg k )  2  (0,62  0,4)  0,44 MVAr ;
Qic,3  Pc 3  (tg c 3  tg k )  4  (0,62  0,4)  0,88MVAr ;
Qic,5  Pc 5  (tg c 5  tg k )  6  (0,62  0,4)  1,32 MVAr ;
Qic, 2  Pc 2  (tg c 2  tg k )  7  (0,62  0,4)  1,5
Qic, 4  Pc 4  (tg c 4  tg k )  5  (0,62  0,4)  1,1M
Qic, 6  Pc 6  (tg c 6  tg k )  3  (0,62  0,4)  0,6

1.5. Puterea aparentă de calcul

Puterea de calcul aparentă a consumatorilor se determină conform relaţiei:

S ki  Pki  jQki  Pci  j (Qci  Qic ,i );
S k1  Pc1  j (Qc1  Qic ,1 )  2  j (1,24  0,44)  2  j 0,8MVA ;
S k 2  Pc 2  j (Qc 2  Qic , 2 )  7  j (4,34  1,54)  7,0  j 2,8MVA ;
S k 3  Pc 3  j (Qc 3  Qic ,3 )  4  j (2,48  0,88)  4,0  j1,6 MVA ;
S k 4  Pc 4  j (Qc 4  Qic , 4 )  5  j (3,1  1,1)  5  j 2,0 MVA ;
S k 5  Pc 5  j (Qc 5  Qic ,5 )  6  j (3,72  1,32)  6,0  j 2,4 MVA ;
S k 6  Pc 6  j (Qc 6  Qic , 6 )  3  j (1,86  0,66)  3,0  j1,2 MVA ;

6
 2. ALEGEREA SCHEMEI REŢELEI ELECTRICE

Pentru alcătuirea variantelor de configuraţie trebuie să se respecte următoarele recomandări:

 Lungimea sumară a liniilor să fie cât mai mică.
 Transportul energiei electrice de la sursă până la punctul de consum trebuie să se realizeze pe
traseul cel mai scurt cu un număr minim de transformări.
 În regim normal de funcţionare toate liniile trebuia să fie încărcate.
 Structura reţelei electrice trebuie să fie realizată ţinând cont de cerinţele asigurării
consumatorilor cu energie electrică.
 În caz de regim de avarie liniile nu trebuie să fie supraîncărcate.

Se determină lungimile liniilor după scara indicată în sarcină   5 , conform formulei:

l ij    ( xi  x j ) 2  ( y i  y j ) 2 ;
Tabelul 2.1.
Lungimile tronsoanelor pentru Varianta 1
tronson A-1 A-5 1-3 3-2 2-B 5-4 4-6 6-B
lungimea, km 30,414 53,852 25,495 65,192 57,009 45,277 10,00 18,028

Tabelul 2.2.
Lungimile tronsoanelor pentru Varianta 2
tronson 2xA-3 3-1 3-5 1-2 5-6 6-4 6-2 2xB-6
lungimea, km 32,016 25,495 30,414 63,246 45,277 10,00 47,170 18,028

Y Y
16 1 16 1
A A
14 14

12 12 2
2
3 3
10 10
0 0
8 8

6 4 6 4
5
4 4 5
6
6
2 2
B B
0 0
2 4 6 8 10 12 14 16 18
X 2 4 6 8 10 12 14 16 18
X

Fig.2.1. Schema retelei pentru varianta 1. Fig.2.2. Schema retelei pentru varianta 2.

7
 3. FLUXURILE APROXIMATIVE DE PUTERE ÎN TRONSOANE

Calculul circulaţiilor aproximative de putere se efectuează fără considerarea pierderilor de

putere în tronsoanele reţelelor electrice. Se consideră că toate liniile au aceeaşi secţiune şi sînt
executate din acelaşi tip de material.
Varianta I:

B 6 4 5 A 1 3 2 B

S k 6  l 645 A132B  S k 4  l 45 A132B  S k 5  l5 A132B  S A  l A132B  S k1  l132B  S k 3  l 32 B  S k 2  l 2 B

S B6  
l B 645 A132B
(3  j1,2)  287,239  (5  j 2,0)  277,239  (6  j 2,4)  231,962  (13,6  j8,429)  178,11
  Aplicâ
305,267
( 2  j 0,8)  147,696  (4  j1,6)  122,201  (7  j 2,8)  57,009
  7,864  j1,402MVA
305,267
nd legea I a lui Kirchhoff:
S 64  S B 6  S k 6  (7,864  j1,402)  (3  j1,2)  4,864  j 0,202 MVA ;
S 54  S k 4  S 64  (5  j 2,0)  ( 4,864  j 0,202)  0,136  j1,798MVA ;
S A5  S 54  S k 5  (0,136  j1,798)  (6  j 2,4)  6,136  j 4,198MVA ;
S A1  S A  S A5  (13,6  j8,429)  (6,136  j 4,198)  7,464  j 4,231MVA ;
S13  S A1  S k1  (7,464  j 4,231)  ( 2  j 0,8)  5,464  j 3,431MVA ;
S 32  S13  S k 3  (5,464  j 3,431)  (4  j1,6)  1,464  j1,831MVA ;
S B 2  S k 2  S 32  (7  j 2,8)  (1,464  j1,831)  5,536  j 0,969 MVA ;
6
Verificare: S A  S B 6  S B 2   S ki
i 1
6

S
i 1
ki  (2  j 0,8)  (7  j 2,8)  (4  j1,6)  (5  j 2)  (6  j 2,4)  (3  j1,2)  27  j10,8MVA

S A  S B 6  S B 2  (13,6  j8,429)  (7,864  j1,402)  (5,536  j 0,969)  27  j10,8MVA

Varianta a II

6 2 1 3 5 6 B 6

A
S k 2  l 21356  S k1  l1356  ( S k 3  S A )  l 356  S k 5  l 56 (7  j 2,8)  164,432  (2  j 0,8)  101,186
S 62   
l 621356 211,602
((4  j1,6)  (13,6  j8,429))  75,691  (6  j 2,4)  45,277
  4,246  j 0,629MVA
211,602

8
S12  S k 2  S 62  (7  j 2,6)  (4,246  j 0,629)  2,754  j1,971MVA ;
S 31  S12  S k 1  (2,754  j1,971)  (2  j 0,8)  4,754  j 2,771MVA ;
S 53  S 31  ( S k 3  S A )  (4,754  j 2,771)  ((4  j1,6)  (13,6  j8,429))  4,846  j 4,058MVA;
S 65  S k 5  S 53  (6  j 2,4)  (4,846  j 4,058)  1,154  j1,658MVA;
S A3  S A / 2  (13,6  j8,429) / 2  6,8  j 4,2145MVA;
S 64  S k 4  5  j 2,0 MVA;
2  S B 6  S 62  S 64  S 65  S k 6  (4,246  j 0,629)  (5  j 2,0)  (1,154  j1,658)  (3  j1,2)  13,4  j 2,171M
S B 6  6,7  j1,0855 MVA ;
6
Verificare: S A  2 S B 6   S ki
i 1
6

S
i 1
ki  ( 2  j 0,8)  (7  j 2,8)  (4  j1,6)  (5  j 2,0)  (6  j 2,4)  (3  j1,2)  27  j10,8MVA

S A  2 S B 6  (13,6  j8,429)  (13,4  j 2,171)  27  j10,8MVA

9
 4. STABILIREA TENSIUNII NOMINALE

Tensiunea pe fiecare tronson a reţelei electrice se determină conform relaţiei lui Still:
1000
U ecij 
500 2500 ;

l ij Pij
unde U ecij este tensiunea economică a tronsonului „ij”, kV;
l ij  lungimea tronsonului „ij”, km;
Pij  puterea activă a tronsonului „ij”, MW;
Varianta I:
1000 1000
U B6    53,788kV ;
500 2500 500 2500
 
lB6 PB 6 18,028 7,864

1000 1000
U 64    42,108kV ;
500 2500 500 2500
 
l 64 P64 10 4,864
1000 1000
U 54    7,37kV ;
500 2500 500 2500
 
l54 P54 45,277 0,136
1000 1000
U A5    48,987kV ;
500 2500 500 2500
 
l A5 PA5 53,852 6,136

1000 1000
U A1    53,347kV ;
500 2500 500 2500
 
l A1 PA1 30,414 7,464
1000 1000
U 13    45,78kV ;
500 2500 500 2500
 
l13 P13 25,495 5,464
1000 1000
U 32    24,145kV ;
500 2500 500 2500
 
l 32 P32 65,192 1,464
1000 1000
U B2    46,607 kV ;
500 2500 500 2500
 
lB2 PB 2 57,009 5,536
S B6 7,988
I B6    10 3  41,926 A  185 A;
3 U n 3  110
Deci, pentru varianta I se alege tensiunea nominală: U nom  110kV ;

Varianta II:
1000 1000
U 62    40,846kV ;
500 2500 500 2500
 
l 62 P62 47,17 4,246

10
 1000 1000
U 12    33,047kV ;
500 2500 500 2500
 
l12 P12 63,246 2,754
1000 1000
U 31    42,816kV ;
500 2500 500 2500
 
l 31 P31 25,495 4,754
1000 1000
U A3    51,08kV ;
500 2500 500 2500
 
l A3 PA3 32,016 6,8
1000 1000
U 53    43,342kV ;
500 2500 500 2500
 
l53 P53 30,414 4,846
1000 1000
U 65    21,430kV ;
500 2500 500 2500
 
l 65 P65 45,277 1,154
1000 1000
U 64    42,640kV ;
500 2500 500 2500
 
l 64 P64 10 5
1000 1000
U B6    49,946kV ;
500 2500 500 2500
 
lB6 PB 6 18,028 6,7
S B6 6,787
I B6    10 3  35,623 A  185 A;
3 U n 3  110
Deci, pentru varianta II se alege tensiunea nominală: U nom  110kV ;

11
 5. SCHEMELE ELECTRICE DE CONEXIUNE A STAŢIILOR DE COBORÂRE

Tipul schemei pe partea tensiunii înalte a staţiilor electrice se determină de categoria ei, rolul
şi poziţia în schema electrică. Schemele de conexiune ale staţiilor electrice se aleg în funcţie de
tensiunea nominală a tronsoanelor şi numărul de racordări în nod.
Pentru varianta I:
- pentru nodurile 1 – 6 se alege schema prezentată în fig.5.1;
Pentru varianta II:
- pentru nodurile 1,2,5 se alege schema prezentată în fig.5.1;
- pentru nodul 4 se alege schema prezentată în fig.5.2;
- pentru nodul 3 se alege schema prezentată în fig.5.3;
- pentru nodul 6 se alege schema prezentată în fig.5.4;

Fig.5.1. Schema de conexiune a Fig.5.2. Schema de conexiune a

staţiilor electrice, n=2. staţiilor electrice, n=1.

Fig.5.3. Schema de conexiune a staţiilor electrice, n=3.

BO

CO

SB1
CL

Fig.5.4. Schema de conexiune a staţiilor electrice, n=5.

12
 6. DIMENSIONAREA TRANSFORMATOARELOR DE FORŢĂ

Toate staţiile electrice sunt prevăzute cu câte două transformatoare de putere.

Puterea nominală a transformatoarelor instalate în staţia „i” trebuie să respecte următoarea condiţie:
S
S nom,i  ki ;
k ss
unde, S ki este puterea aparentă de calcul în nodul „i”, S ki  Pki2  Qki2 ;
k ss  coeficientul de suprasarcină admisibilă, k ss  1,4;
Pk21  Qk21 2 2  0,8 2
,1    1,539MVA;
TR
S calc
k ss 1,4
Pk22  Qk22 7 2  2,8 2
S TR
calc, 2    5,385MVA;
k ss 1,4
P  Qk23
2
k3 4 2  1,6 2
S TR
calc , 3    3,077 MVA ;
k ss 1,4
Pk24  Qk24 52  22
,4    3,847MVA;
TR
S calc
k ss 1,4
Pk25  Qk25 6 2  2,4 2
,5    4,616 MVA ;
TR
S calc
k ss 1,4
Pk26  Qk26 3 2  1,2 2
,6    2,308MVA ;
TR
S calc
k ss 1,4
Rezultatele se introduc în tab.6.1 şi se alege tipul transformatoarelor din tab.14.[3].
TR
Pentru varianta a doua vom recalcula S calc , 4 in nodul patru.
,4  S K 4 ;
TR
S nom TR
S calc ,4  S k 4  Pk24  Qk24  5 2  2 2  5,385 MVA ;

Tabelul 6.1
TR
S calc ,i
TR
Tipul
S nom, i U IT
nom U JT
nom
U sc , Psc , P0 , Q0 ,
Nod
MVA MVA Tra-fo kV kV % kW kW kVar
1 1,539 2,5 2xТMН-2500/110 110 11 10,5 22 5 37,5
2 7,539 10 2xТДН-10000/110 115 11 10,5 60 14 90
3 3,077 4 2xТMН-4000/110 115 11 10,5 35 7 48
4 3,847 4 2xТMН-4000/110 115 11 10,5 35 7 48
5 4,616 6,3 2xТMH-6300/110 115 11 10,5 50 10 63
6 2,308 2,5 2xТMН-2500/110 110 11 10,5 22 5 37,5

Pentru varianta a doua este necesar de facut precizarea: tabelul ramine identic, dar pentru nodul
patru vom alege transformatorul, tipul caruia este prezentat in tabelul 6.2:

Tabelul 6.2
TR
S calc ,i
TR
Tipul
S nom, i
IT
U nom JT
U nom U sc , Psc , P0 , Q0 ,
Nod
MVA MVA Tra-fo kV kV % kW kW kVar
4 5,385 6,3 1xТMH-6300/110 115 11 10,5 50 10 63

13
 7. DIMENSIONAREA LINIILOR ELECTRICE

Conform criteriului densităţii economice secţiunea economică se determină prin următoarea relaţie:
 i  I max,ij
Fecij  ;
j ec
unde,  i  coeficientul ce ia în consideraţie variaţia sarcinii în timp,  i  1,05;
A
j ec  densitatea economică, j ec  1 ;
mm 2
I max,ij  curentul maxim ce parcurge tronsonul „ij”,
S ij  10 3
I max,ij  ,A
3  U nom

Varianta I:
S B 6  10 3 7,988  10 3 S A1  10 3 8,58  10 3
I max, B 6    41,926 A; I max, A1    45,033 A;
3  U nom 3  110 3  U nom 3  110
S 64  10 3 4,868  10 3
I max,64    25,55 A;
3  U nom 3  110
S13  10 3 6,452  103
I max,13    33,864 A;
3  U nom 3  110
S 54  10 3 1,803  10 3 S 32  10 3 2,344  10 3
I max,54    9,463 A; I max,32    12,303 A;
3  U nom 3  110 3  U nom 3  110
S A5  10 3 7,435  10 3 S B 2  10 3 5,62  10 3
I max, A5    39,024 A; I max,B 2    29,497 A;
3  U nom 3  110 3  U nom 3  110

Varianta II:
S 62  10 3 4,292  10 3 S 65  10 3 2,02  10 3
I max,62    22,527 A; I max,65    10,602 A;
3  U nom 3  110 3  U nom 3  110
S12  10 3 3,387  10 3 S A3  10 3 8  10 3
I max,12    17,777 A; I max, A3    41,989 A;
3  U nom 3  110 3  U nom 3  110
S 31  10 3 5,503  10 3 S 64  10 3 6,4  10 3
I max,31    28,88 A; I max,64    33,591A;
3  U nom 3  110 3  U nom 3  110
S 53  10 3 6,321  10 3
I max,53    33,177 A;
3  U nom 3  110
S B 6  10 3 6,787  10 3
I max, B 6    35,623 A;
3  U nom 3  110

Se determină secţiunile economice ale tronsoanelor, rezultatele calculelor se introduc în

tab.7.1 şi tab.7.2 şi se alege secţiunea conductoarelor din tab.2[3]

14
 Tabelul 7.1
Datele despre secţiunile conductoarelor pentru varianta I
r0 , xo , b0 , Rl , xl , Bl ,
Trons Fec ,ij , mm 2
Tip l,
. conductor   6 S
 
km 10 10  6 S
km
km km
18,02
B-6 44,022 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 7,572 7,932 46,512
8
6-4 26,828 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 10 4,2 4,4 25,8
45,27 19,01 19,92 116,81
5-4 9,936 AC-70/11 0,42 0,44 2,58
7 6 2 5
53,85 22,61 23,69 138,93
A-5 40,975 AC-70/11 0,42 0,44 2,58
2 8 5 8
30,41 12,77 13,38
A-1 47,285 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 78,468
4 3 2
25,49 10,70 11,21
1-3 35,557 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 65,777
5 8 8
65,19 27,38 28,68 168,19
3-2 12,918 AC-70/11 0,42 0,44 2,58
2 1 4 5
57,00 23,94 25,08 147,08
B-2 30,972 AC-70/11 0,42 0,44 2,58
9 4 4 3

Tabelul 7.2

Datele despre secţiunile conductoarelor pentru varianta II

r0 , xo , b0 , Rl , xl , Bl ,
Trons Fec ,ij , mm 2
Tip l,
. conductor   6 S
 
km 10 10  6 S
km
km km
47,17 19,81 20,75 121,69
6-2 23,653 AC-70/11 0,42 0,44 2,58
0 1 5 9
63,24 26,56 27,82 163,17
1-2 18,666 AC-70/11 0,42 0,44 2,58
6 3 8 5
25,49 10,70 11,21
3-1 30,324 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 65,777
5 8 8
30,41 12,77 13,38
5-3 34,836 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 78,468
4 4 2
45,27 19,01 19,92 116,81
6-5 11,132 AC-70/11 0,42 0,44 2,58
7 6 2 5
32,01 13,44 14,08
A-3 44,088 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 82,601
6 7 7
6-4 35,271 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 10,00 4,2 4,4 25,8
18,02
B-6 37,404 AC-70/11 0,42 0,44 2,58 7,572 7,932 46,512
8

15
 8. COMPARAREA TEHNICO-ECONOMICĂ

Pentru a determina soluţia optimă de alimentare a consumatorilor este necesar de efectuat o

comparare a unei serii de variante de alimentare a consumatorilor. În calculul economic financiar un
moment extrem de important este factorul timp. În majoritatea cazurilor acest lucru este realizat
prin actualizarea tuturor cheltuielilor şi veniturilor indiferent de natura lor.
În energetică, în majoritatea cazurilor, pentru a determina soluţia optimă se utilizează
metoda CTA.
Varianta I. CTA I  CTA ILE  CTA IST
CTA ILE  I LE  ELE  CPW ' LE
unde I LE sunt investiţiile sumare în liniile reţelei electrice, u.m.;
ELE - coeficient sumar ce ţine cont de cheltuielile de exploatare, întreţinere şi reparaţii, dar
şi de valoarea remanentă a liniilor electrice;
CPW ' LE - costul sumar al pierderilor variabile de putere şi energie, u.m.
m
I LE   K LE  L
i 1

unde K este costul specific al liniei electrice (pentru LE simplu circuit K LE  50000u.m. , iar în
LE

cazul LE dublu circuit K LE  75000u.m. );

L - lungimea liniei electrice, km;
m - numărul liniilor electrice.
8
I LE   K LE  L  50000  (18,028  10  45,277  53,852  30,414  25,495  65,192  57,009) 
i 1

 15263350u.m.

ELE  1  pi , r  T   rem
unde pi , r este cota anuală din valoarea investiţiei necesară pentru exploatare, întreţinere şi reparaţii
(pentru LE 110kV pi ,r  1,75% , conform tab.3 [3, pag.61]).

T - durata de actualizare a perioadei de studiu;
 rem - cota procentuală din valoarea remanentă a instalaţiei.
 1  (1  i ) T 1  (1  0,15) 015
T    5,8474
i 0,15
unde  este anul de actualizare, care, în majoritatea cazurilor, se acceptă egal cu zero;
T - perioada de studiu, ani;
i - rata de actualizare.
 T   15 
 rem  1    (1  i ) T  1  15
  (1  0,15)  0,1966
 Tsn   25 
unde Tsn este durata de viaţă a liniilor electrice.

ELE  1  pi , r  T   rem  1  0,0175  5,8474  0,1966  0,906
CPW ' LE  P 'C pw
'

unde P ' sunt pierderile variabile în liniile electrice, kW;

- costul specific al pierderilor variabile de putere şi energie, C pw  C p  K p    C w  K w ;
' '
C pw
 - durata de calcul a consumurilor proprii tehnologice de energie, h/an,
2
 Tmax   5700 
   0,124  4   T f   0,124    8760  4219,131h / an
 10   10 4 

 Ri  3 41,9262  7,572  25,552  4,2  9,4632  19,016  39,0242  22,618  45,0332  12,773 
8
P '  3  I
i 1
i
2

 12,3032  27,381  29,4972  23,944)  346,078 kW .

16
Dacă rata de creştere a sarcinii este nulă, atunci costul specific al pierderilor variabile de putere şi
energie se determină după relaţia: 
C 'pw  C p    C w  T  700  4219,131 0,065  5,8474  2303,612u.m.
CPW ' LE  346,078  2303,612  797229,434u.m.
Astfel: CTA ILE  I LE  E LE  CPW ' LE  15263350 0,906  797229,434  14625824,53u.m.
CTA IST  I ST  EST  CPW ' ST CPW "ST
unde I ST sunt investiţiile sumare în staţiile reţelei electrice, u.m.;
EST - coeficient sumar ce ţine cont de cheltuielile de exploatare, întreţinere şi reparaţii, dar
şi de valoarea remanentă a staţiilor de transformare;
CPW ' ST - costul sumar al pierderilor variabile de putere şi energie, u.m;
CPW "ST - costul sumar al pierderilor variabile de putere şi
energie, u.m
n n
I ST   nIA  K IA   nTR  K TR
1 1

unde K IA este costul unui întrerupător (se aceptă K IA  18000u.m. );

nIA - numărul întrerupătoarelor din staţie;
K TR - costul unui transformator de putere, u.m.;
nTR - numărul transformatoarelor de putere din staţie;
n - numărul staţiilor electrice.
6 6
I ST   n IA  K IA   nTR  K TR  6  2  18000  2  2  55000  2  2  63000  1  2  72000 
1 1

 1  2  80000  992000 u.m.


EST  1  pi , r  T   rem
unde pi , r este cota anuală din valoarea investiţiei necesară pentru exploatare, întreţinere şi reparaţii
(pentru ST 110kV pi , r  3,3% , conform tab.3 [3, pag.61]).

EST  1  pi ,r  T   rem  1  0,033  5,8474  0,1966  0,996
CPW ' ST  P 'C pw
'

unde P ' sunt pierderile variabile în transformatoarele de forţă din staţii, kW;
2 2 2 2 2 2
6
Psc 2 22  2,154  60  7,539  35  4,31  35  5,39  50  6,46  22  3,23 
P'    k si                   
i 1 nTR 2  2,5  2  10  2  4  2  4  2  6,3  2  2,5 
CPW ' ST  P 'C pw
'
 121,958  2303,612  280943,912u.m.
CPW "ST  P"C "
pwt

unde P" sunt pierderile constante în transformatoarele de forţă, kW;

C" pwt - costul specific al pierderilor constante de putere şi energie,

C"
pwt  C p  Tf  Cw  T
6
P"   nTR  P0  (2  5  2  14  2 
i 1

C "
pwt  C p  T f  Cw  T  700  8760  0,065  5,8474  4030u.m.
CPW " ST  P"C "pwt  96  4030  386880u.m.
Astfel:
CTA IST  I ST  E ST  CPW ' ST CPW " ST  992000  0,996  280943,912  38688
Deci: CTA I  CTA ILE  CTA IST  14625824,53  1655855,912  16281680,44u.m.

Varianta II. CTA II  CTA IILE  CTA IIST

17
 8
I LE   K LE  L  75000  (32,016  18,028)  50000  (25,495  30,414  63,246  45,277  10  47,170) 
i 1

 14833400 u.m.

ELE  1  pi , r  T   rem  1  0,0175  5,8474  0,1966  0,906


8
P '  3  I
i 1
i
2
 Ri  3 22,527 2  19,811 17,777 2  26,563  28,882  10,708  33,177 2  12,774  10,6022  19

 33,5912  4,2  35,6232  7,572)  244898,79 W  244,899 kW .


C 'pw  C p    C w  T  700  4219,131 0,065  5,8474  2303,612u.m.
CPW ' LE  244,899  2303,612  564152,275u.m.
Astfel: CTA IILE  I LE  E LE  CPW ' LE  14833400 0,906  564152,275  14003212,68u.m.
6 6
I ST   n IA  K IA   nTR  K TR  (1  1  1  4  3  2  9  1)  18000  2  2  55000  1  2  80000  2  2  72000 
1 1

 2  1  63000  1154000 u.m.


E ST  1  pi , r  T   rem  1  0,033  5,8474  0,1966  0,996
2 2 2 2 2 2
6
Psc 22  2,154  60  7,539  35  4,31  50  5,385  50  6,46  22  3,23 
P'    k si2                   
i 1 nTR 2  2,5  2  10  2  4  2  6,3  2  6,3  2  2,5 
 108,448kW .
CPW ' ST  P 'C pw
'
 108,448  2303,612  249822,114 u.m.
6
P"   nTR  P0  (2  5  2  14  2  7
i 1

C "pwt  C p  T f  C w  T  700  8760  0,065  5,8474  4030u.m.
CPW " ST  P"C "pwt  102  4030  411060u.m.
Astfel:
CTAIIST  I ST  E ST  CPW ' ST CPW "ST  1154000  0,996  249822,114  4110
Deci: CTA II  CTA IILE  CTA IIST  14003212,68  1810266,114  15813478,79u.m.
Din calculele efectuate mai sus reiese ca a doua varianta este mai potrivita, insa diferenta
procentuala dintre cheltuielile totale actualizate pentru cele doua variante constituie 2,87%.

CTA I  CTA II 16281680,44  15813478,79

%    100%  2,87% .
CTA I 16281680,44
Reiesind din aceste considerente se poate accepta I varianta de configurare a reţelei electrice.

18
 BIBLIOGRAFIE

1. Стратан И.П., Шепелевич Е.И. Методические указания к курсовому проекту по

дисциплине “Электрические сети и системы”. Кишинёв: КПИ им. С. Лазо‚ 1987.
2. Стратан И.П. Справочный материал к курсовому проекту по электрическим сетям и
системам. Кишинёв: КПИ им. С. Лазо‚ 1980.
3. Arion V.,Codreanu S. Bazele calculului tehnico-economic al sistemelor de transport şi
distribuţie a energiei electrice,Chişinău U.T.M.1998
4. Правила устройства электроустановок. М.: Энергоатомиздат, 1985.
5. Рожкова Л.Д., Козулин В.С. Электрооборудование станций и подстанций. М.:
Энергоатомиздат, 1987.
6. Неклепаев Б.Н. Электрическая часть электростанций и подстанций. Справочный
материал для курсового и дипломного проектирования. М.: Энергия‚ 1989.
7. Идельчик В.И. Электрические системы и сети. М.: Энергоатомиздат, 1989.
8. Буслова Н.В., Винославский В.Н., Денисенко Г.И., Перхач В.С. Электрические системы
и сети. Киев: Вища школа, 1986.
9. Электрические системы. Т.2. Под ред. Веникова В.А. М.: Высшая школа, 1971.
10. Караев Р.И., Волобринский С.Д., Ковалев И.Н. Электрические сети и энергосистемы.
М.:Транспорт, 1988.
11. Электроэнергетические системы в примерах и иллюстрациях. Под ред. Веникова В.А.
М.: Высшая школа, 1983.
12. Dobrea I.: Indrumar metodic pentru elaborarea proiectului de an la disciplina “Partea electrica a
centralelor”. Chisinau: UTM, 2007.

20