1) Pornind de la tipologiile comunicării prezentate în cursul 1 (subcapitolul 1.

2), precizați
și explicați ce tipuri de comunicare sunt cele mai frecvente în relația de asistență
socială, luând în considerare criteriile:
a. Distanța dintre participanții la comunicare- In asistenta sociala se foloseste
comunicarea directa
b. Direcția în care se desfăşoară comunicarea-este comunicare bidirectonala, mesajul
circula in cel putin doua sensuri, in timul unei anchete comunicarea trebuie sa fie sub
forma de dialog.
c. Numărul de „actori” sau participanți la comunicare-comunicarea interpersonala sau
interindividuala, comunicarea se refera la dialogul dintre doua sau mai multe persoane
aflate fata in fata – se foloseste comunicarea verbala cat si comunicarea non-verbala
2) d. Sistemul de semne și coduri utilizat pentru realizarea comunicării.-Imortanta este si
comunicarea paraverbala.

2) (Opțional)
Care axiome ale comunicării sunt cu precădere evidențiate în situația de comunicare
descrisă mai jos? Explicați de ce.

Un adolescent în vârstă de 17 ani, aflat în perioada de probațiune, se prezintă la

cabinetul de asistență socială. Invitat să intre, acesta constată că asistenta socială
care se ocupa de cazul său lipsea. În locul ei, de data acesta se afla un asistent social
pe care nu îl mai văzuse niciodată. Înfățișarea lui – corpul masiv, privirea încruntată‚ l-
au făcut pe băiat să tresară. Adolescentului i s-a pus un nod în gât. În ciuda aspectului
exterior, asistentul social l-a întrebat amabil pe băiat:
– Ce mai faci? Cum ai petrecut ultima săptămână?
Băiatul a tăcut. Deși s-a străduit să răspundă, i-a trebuit o vreme să-și revină.
- Comunicarea presupuneraporturi e forta si implica tranzactii simetrice sau completare
[Tema de curs 2]:

3) Alegeți o tehnică a ascultării active și explicați-o.

Dați un exemplu de situație de comunicare din asistența socială în care este
recomandată utilizarea tehnicii respective.
- O pesoana fara adapost povesteste cum a ajuns sa locuiasca in strada, prin
parafrazarea emitatorului acesta este oprit de catre asistentul social pentru a
recomunica mesajul cu propriile lui cuvinte, se foloseste punerea de intrebari dupa ce
persoana si-a expus toate ideile. In timpul anchetei asistentul social ia notite si ii arata
emitatorului ca este interesat de ceea ce spune si este ascultat. Atitudinea din partea
asistentului social este pozitiva si incurajatoare pentru a-l ajuta pe emitator sa –si
spuna povestea pentru ca mai apoi sa poata fi ajutata.
4) Citiți următoarele șase texte și precizați ce stil de comunicare a fost utilizat în
fiecare dintre ele:

Textul 1: „Bună ziua, dragi români. Ne aflăm într-o situație cu care omenirea nu s-a
mai confruntat în istoria recentă. Vom trece cu bine prin această grea încercare dacă
luam imediat cele mai drastice măsuri și înțelegem cu toții că severitatea lor este pe
măsura gravității perioadei pe care o traversăm. Începând de astăzi se instituie starea
de urgență pe întreg teritoriul României pentru o perioadă de 30 de zile (...) Avem
nevoie de voi, dragi români, ca să respectați îndrumările, indicațiile, să respectați
regulile de igienă (...) Împreună vom reuși să trecem cu bine și peste această criză!”
(Discursul din 13 martie 2020 al președintelui României, Klaus Iohannis, cu privire la
instaurarea stării de urgență în România).
Stilul acestui text: ___Stilul solemn sau protocolar
Textul 2: „REȚINEȚI: numărul de ore de lucru pentru toate activitățile pe săptămână
trebuie să totalizeze între 30-40 de ore. Dați click pe formular și indicați acolo numărul
de ore aferente diferitelor tipuri de activități pe care le desfășurați în această perioadă”
(Mesaj al directorului către angajații care lucrează acasă).
Stilul acestui text: _Stilul__ managerial__

Textul 3: „Totdeauna vi s-a spus că munca este un blestem și truda o nenorocire, Ci eu

vă asigur că, muncind, transpuneți în faptă o părticică din cel mai îndepărtat vis al
pământului, care v-a fost hărăzit când acest vis s-a născut. Și rămânând uniți prin
muncă, iubiți viața cu adevărat Și iubind viața prin muncă, înseamnă că ați fost inițiați
în cea mai lăuntrică taină a trăirii”
(Kahlil Gibran, "Profetul", Editura Mix, Brașov, 2012, p. 31).
Stilul acestui text: Stilul publicistic.

Textul 4: „Capitalismul modern, ajuns să domine viața economică, își educă și își
creează prin selecție economică subiecții economici de care are nevoie: întreprinzătorii
și muncitorii. Tocmai aici devin palpabile limitele noțiunii de „selecție” ca mijloc de
explicare a unor fenomene istorice. Pentru ca acel mod de viață și noua concepție
despre profesie adaptate specificului capitalismului să fie „selecționate”, adică să le
învingă pe celelalte, este evident că ele trebuie mai întâi să fi apărut și aceasta nu la
indivizi izolați, ci ca un mod de a privi lumea împărtășit de grupuri de oameni. Tocmai
această apariție urmează să fie explicată”
(Max Weber, "Etica protestantă și spiritul capitalismului", Editura Humanitas, București,
1993, p. 39).
Stilul acestui text: Stilul stiintific

Textul 5: „Se uita la mine cu o sprânceană ridicată deasupra ramei ochelarilor. Era cu
cinci luni mai mare ca mine şi câteodată făcea astfel încât să pară mai mare cu cinci
ani.
- A fost doar o vorbă a profesorului meu de engleză.
- Mă rog, acum, c-ai ajuns la universitate, trebuie să te-nvăţăm să gândeşti cu mintea
ta, nu?
Exista în acel „să te-nvăţăm“ ceva care m-a făcut să bănuiesc că nu înţelesesem totul
greşit. Veronica doar încerca să mă facă mai bun - şi cine mă credeam, ca să am
obiecţii? Una dintre primele întrebări pe care mi le-a pus a fost de ce port ceasul cu
faţa spre interiorul încheieturii. N-am avut nicio explicaţie, aşa că l-am întors cu faţa
spre exterior şi am situat timpul în afară, cum făceau adulţii şi oamenii normali. […]
La gară, Veronica m-a prezentat tatălui ei, care a deschis portbagajul maşinii, mi-a luat
valiza din mână şi-a râs.
- Parc-ai veni să te muţi la noi de tot, tinere.
Era solid, cărnos şi roşu la faţă; mi-a făcut impresia că e bădăran. Şi mirosea a bere?
La ora asta? Cum se poate ca un asemenea bărbat să fie tatăl unei fete atât de
fermecătoare?”
(Julian Barnes, „Sentimentul unui sfîrșit”, Editura Nemira, București, 2013, p. 34-35).
Stilul acestui text: _Stilul familiar

Textul 6: „România alocă printre cei mai puțini bani pentru protecția socială dintre toate
țările membre UE, potrivit unui raport realizat de Oficiul European de Statistică. Iar
acest lucru se reflectă în calitatea vieții. […] Consecințele sunt multiple, pe lângă cele
privind nivelul scăzut de bunăstare și de calitate a vieții. Astfel, sunt consecințe mai
puțin vizibile imediat, respectiv erodarea încrederii în stat – dacă statul nu îți oferă
bunăstare de ce să îi oferi loialitate sau încredere lui și instituțiilor lui -, apoi creșterea
pesimismului social, al neîncrederii în viitor. De aici apar stimularea deciziei de a pleca
din țară și decizia de a avea cât mai puțini copii sau deloc, ceea ce duce la criza
demografică a României”.
(Articolul “România alocă printre cei mai puțini bani pentru protecția socială dintre toate
țările UE. Consecințele pe termen lung sunt numeroase“, digi24.ro, 27 februarie 2021).
Stilul acestui text: _Stilul administrativ