TEMA 3 ASPECTE GENERALE PRIVIND SISTEMUL JUDICIAR ÎN RM

1. Noțiune de sistem judiciar și caracteristica lui

2. Elementele sistemului judiciar în RM
3. Gradele de jurisdicție și modalitățile examinării cauzei judiciare
4. Modul de accedere la funcția de judecător

1 Noțiune de sistem judiciar și caracteristica lui

Termenul sistem judecătoresc se referă la instituţiile şi structurile care au o contribuţie
principală sau auxiliară în organizarea şi realizarea justiţiei în Republica Moldova. Astfel,
„sectorul justiţiei” include în primul rînd sistemul judecătoresc, precum şi întregul ansamblu
de autorităţi şi relaţii dintre acestea care contribuie la înfăptuirea justiţiei, şi anume: organele
de urmărire penală, profesiile juridice conexe sectorului justiţiei (avocaţi, notari, mediatori,
executori judecătoreşti, experţi judiciari, administratori ai procedurii de insolvabilitate,
traducători/interpreţi), sistemul de probaţiune, sistemul de executare a hotărîrilor judecătoreşti,
sistemul penitenciar, Ministerul Justiţiei, instituţia avocatului parlamentar, Curtea
Constituţională.
Justiţia în ţara noastră s-a aflat, în ultimele decenii, într-o permanentă evoluţie şi a intrat
acum într-o nouă fază, determinată de unele modificări şi completări esenţiale ale actelor
legislative care reglementează principiile organizatorice ale funcţionării sistemului
judecătoresc. Formarea şi consolidarea Republicii Moldova ca stat independent, democrat şi
civilizat determină în mod imperativ realizarea practică a principiului de separare a puterii de
stat ca o condiţie primordială de edificare şi funcţionare a unui stat de drept. Prin Declaraţia
suveranităţii, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.148-XII din
23.06.1990, s-a statuat că separarea puterii legislative, executive şi celei judiciare constituie
principiul de bază al funcţionării Republicii Moldova ca stat democratic bazat pe drept. Anume
această Declaraţie a servit drept bază pentru elaborarea noii Constituţii şi perfecţionarea
cadrului legislativ naţional, inclusiv pentru promovarea reformei judiciare şi de drept, deoarece
este unanim recunoscut faptul că temelia unui stat democratic bazat pe drept este sistemul
judiciar independent, care asigură o justiție efectivă pentru toate persoanele fizice şi juridice
vătămate în drepturile şi libertățile garantate prin lege.
Drept urmare, prin Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie1994, au fost
reglementate problemele-cheie ale reformei judiciare şi de drept, cum ar fi stabilirea
principiilor şi normelor de separare a celor trei puteri (legislativă, executivă şi judecătorească),
modul de constituire, statutul şi competența Curții Constituționale ca unica autoritate de
jurisdicție constituțională în stat, organizarea şi structura sistemului judiciar şi principiile de
funcționare a acestuia, de asemenea, crearea bazei juridice a societății civile democratice.
Concepția reformei judiciare şi de drept a avut drept scop:
• modificarea esenţială a statutului, rolului şi funcţiilor instanţei judecătoreşti ca
element de bază al sistemului judiciar, a statutului judecătorului care ar asigura independenţa,
imparţialitatea, inviolabilitatea întregului corp judecătoresc;
• stabilirea principiilor, în baza cărora urmează să se înfăptuiască justiţia.
Concomitent, în concepţia enunţată s-a făcut referire la structura sistemului judiciar, la
statutul judecătorului, Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratură, precum şi la alte organe
ce contribuie la înfăptuirea justiţiei, organe de ocrotire a normelor de drept. Se poate afirma că
acest document a constituit punctul de pornire în desfăşurarea reformei judiciare şi de drept în
Republica Moldova.
Întru executarea prevederilor constituţionale au fost adoptate actele normative care
reglementează principiile organizatorice ale funcţionării sistemului judecătoresc în Republica
Moldova.
Aceste acte constituie cadrul legal care stabilea sistemul garanţiilor juridice pentru
buna desfăşurare a activităţii puterii judecătoreşti. În ele şi-au găsit reflectare principiile
constituţionale privind separarea puterilor în legislativă, executivă şi judecătorească, privind
independenţa,imparţialitatea şi inamovibilitatea judecătorilor instanţelor judecătoreşti, privind
abilirea prin lege organică a organizării instanţelor judecătoreşti,a competenţei acestora şi
procedurii de judecată. Aceste principii definesc statutul juridic al judecătorului în Republica
Moldova şi consacră justiţia ca o ramură a puterii de stat independent şi imparţială.
Dacă analizăm tot ce s-a făcut pînă acum, ţinînd cont de perspectiva celor ce urmează
a fi realizate pe viitor şi de aşteptările societăţii, ajungem la concluzia că în perioada imediată
se impun ca sarcini primordiale:
– identificarea, împreună cu celelalte ramuri ale puterii de stat, a factorilor de natură să
asigure progresul spre o justiţie responsabilă, eficientă şi independentă;
– asigurarea calităţii şi eficienţii justiţiei prin calificarea şi pregătirea judecătorilor, prin
implementarea unor proceduri strict legale de selectare şi numire a judecătorilor, prin pregătirea
lor continuă;
– elaborarea şi promovarea unui sistem coerent de administrare a justiţiei, pe votul
căreia ar fi Consiliul Superior al Magistraturii prin afirmarea lui ca principal şi unic organ de
autoconducere al autorităţii judecătoreşti;
– elaborarea unei concepţii de stat privind asigurarea tehnico-materială şi financiară a
sistemului judiciar şi procesului de înfăptuire a justiţiei;
– eficientizarea procesului de înfăptuire a justiţiei prin ridicarea la un nivel mai înalt a
statutului personalului auxiliar al instanţelor de judecată şi prin dotarea lui cu aparatură
informatică de birou.
Aceste şi alte direcţii de activitate ale Consiliului Superior al Magistraturii, sperăm să
contribuie la formarea în societatea a certitudinii că structurile de stat, instanţele judecătoreşti
sunt în stare să asigure o atmosferă de siguranţă, de securitate personală, de respectare strictă a
drepturilor şi libertăţilor omului în toate domeniile. Atingerea obiectivelor preconizate se poate
obţine prin respectarea strictă a reglementărilor legislative privind autoritatea judecătorească.
Edificarea statului pe drept în ţara noastră constituie scopul supreme spre care tinde Moldova,
acesta fiind şi principalul deziderat enunţat, alături de obligaţiunile internaţionale pe care şi le-
a asumat republica faţă de Consiliul Europei, Banca Mondială şi alte organisme internaţionale,
care ne obligă la acţiuni concrete.

2. Elementele sistemului judiciar în RM

 Prin sistem judecătoresc se înțelege totalitatea de instanțe de judecată, care prin
intermediul judecătorilor, persoane investite constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției,
în strict conformitate cu legea, organizîndu-se într-o strict ierarhie a jurisdicțiilor, însă care nu
aduce atingere independenței individuale a judecătorului realizează actul justiției în numele
legii și bazate pe aceasta.
Localităţile de reşedinţă şi circumscripţia instanţelor judecătoreşti sînt stabilite conform
anexelor legii privind organizarea judecătorească. Conform ei se stabileşte un număr de 504
posturi de judecător pentru toate instanţele judecătoreşti din Republica Moldova, inclusiv 33
de posturi de judecător pentru Curtea Supremă de Justiţie. Numărul total al posturilor de
judecător include şi numărul posturilor de judecător pentru instanţele judecătoreşti amplasate
în stînga Nistrului. Instanţele judecătoreşti se asigură cu numărul necesar de judecători, precum
şi cu numărul necesar de personal în condiţiile legii şi ale hotărîrilor Consiliului Superior al
Magistraturii. Numărul necesar de judecători pentru fiecare instanţă se stabileşte în
corespundere cu Regulamentul privind criteriile de stabilire a numărului de judecători în
instanţele judecătoreşti, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Regulamentul este
public, se plasează pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii şi se publică în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Puterea judecătorească este independentă, separată de puterea legislativă şi puterea
executivă, are atribuţii proprii, exercitate prin instanţele judecătoreşti, în conformitate cu
principiile
Instanţele judecătoreşti se formează pe principiul numirii judecătorilor. Instanţele
judecătoreşti judecă toate cauzele privind raporturile juridice civile, de contencios
administrativ, contravenţionale şi penale, precum şi orice alte cauze pentru care legea nu
stabileşte o altă competenţă.
Activitatea sistemului judiciar este guvernată de următoarele principii:
➢ Accesul liber la justiţie
➢ Distribuirea aleatorie a dosarelor şi constituirea completelor de judecată
➢ Prezumţia nevinovăţiei
➢ Egalitatea în faţa legii
➢ Limba de procedură şi dreptul la interpret
➢ Caracterul public al dezbaterilor judecătoreşti şi principiul contradictorialităţii
➢ Asistenţa juridică la înfăptuirea justiţiei
➢ Inadmisibilitatea imixtiunii în înfăptuirea justiţiei
➢ Înregistrarea şedinţelor

3 Gradele de jurisdicție și modalitățile examinării cauzei judiciare

Justiţia se înfăptuieşte prin intermediul următoarelor instanţe judecătoreşti:
a) Curtea Supremă de Justiţie;
b) curţile de apel;
c) judecătorii.
 Din rîndul judecătorilor instanţei judecătoreşti se numesc judecătorii care vor exercita
atribuţiile judecătorului de instrucţie. Judecătorul de instrucție este numit de către Consiliul
Superior al Magistraturii cu consimțămîntul acestuia, la propunerea președintelui instanței
judecătorești, pentru un mandat de 3 ani.
Cauzele în materie civilă, penală sau în alte materii se judecă de către instanţele
judecătoreşti în condiţiile normelor procesuale.
Hotărîrile instanţei judecătoreşti se pronunţă în numele legii de către un singur
judecător sau, după caz, cu votul majorităţii judecătorilor din complet. Împotriva hotărîrilor
judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în
condiţiile legii. Hotărîrile instanţei judecătoreşti sînt obligatorii şi neexecutarea lor atrage
răspundere, conform legii.
Reorganizarea sau încetarea activităţii instanţelor judecătoreşti poate fi făcută doar prin
lege organică. O instanţă judecătorească nu poate fi reorganizată sau activitatea acesteia nu
poate înceta dacă competenţele sale jurisdicţionale nu au fost transferate unei alte instanţe
judecătoreşti.
Stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și a circumscripțiilor curților de apel se face
în baza evaluării cumulative după următoarele criterii:
a) numărul de dosare transmise judecătoriei spre examinare pe parcursul ultimilor 5 ani
și complexitatea acestora;
b) numărul de locuitori în regiune;
c) distanța pînă la cea mai apropiată instanță de judecată, inclusiv timpul necesar pentru
parcurgerea acesteia;
d) organizarea administrativ-teritorială;
e) starea clădirilor instanțelor de judecată.
Autoadministrarea judecătorească
Independenţa instanţelor judecătoreşti reprezintă independenţa organizaţională şi
funcţională a acestora, care este realizată prin autoadministrare judecătorească.
Autoadministrarea judecătorească este dreptul şi capacitatea reală a instanţelor judecătoreşti şi
a judecătorilor de a soluţiona problemele funcţionării sistemului judecătoresc în mod autonom
şi responsabil. Organele autoadministrării judecătoreşti sînt Adunarea Generală a Judecătorilor
şi Consiliul Superior al Magistraturii.

4. Modul de accedere la funcția de judecător

La 20 decembrie 2018 prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 612/29
a fost aprobart Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursului pentru
suplinirea funcţiilor de judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei judecătoreşti
Astfel, la funcţia de judecător poate candida persoana care:
▪ întruneşte condiţiile prevăzute în art. 6 din Legea cu privire la statutul judecătorului,
 ▪ a susţinut examenul de capacitate în faţa Comisiei de absolvire din cadrul Institutului
Naţional al Justiţiei (în continuare INJ) sau este absolvent al INJ,
▪ a trecut procedurile de selectare în faţa Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor
şi
▪ este înscris în Registrul participanţilor la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante
de judecător, de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei.
La funcţia de judecător la curtea de apel sau de judecător la Curtea Supremă de Justiţie
pot candida judecătorii cu o vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţin 6 ani şi,
respectiv, 10 ani. La funcția de președinte și vicepreședinte al unei instanțe judecătorești pot
candida doar judecătorii instanței judecătorești respective.
Promovarea în funcţia de judecător la o instanţă ierarhic superioară, numirea în funcţia
de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei şi transferarea judecătorului la o instanţă de
acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară vor fi precedate de evaluarea performanţelor
judecătorului.
Concursul se organizează şi se desfăşoară în baza următoarelor principii:
1) competiţie deschisă – informarea societăţii privind posturile vacante de judecător,
asigurarea accesului liber şi egal de participare la concurs a candidaților care întrunesc
condiţiile;
2) competenţă şi merit profesional – selectarea celor mai competenți candidați în baza
unor criterii clar definite şi a unei proceduri unice de evaluare;
3) imparţialitate – aplicarea în mod nediscriminatoriu a unor criterii unice de selecţie;
4) transparenţă – organizarea şi desfăşurarea concursului în mod public;
5) egalitate – asigurarea accesului de participare la concurs a oricărei persoane care
întrunește condiţiile stabilite de Legea cu privire la statutul judecătorului.
La concursul anunţat şi desfăşurat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)
participă persoanele incluse în Registrul participanţilor la concursul pentru suplinirea funcţiei
vacante de judecător, preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei şi care au informat în scris
Secretariatul despre participarea sau despre refuzul de a participa la concurs.
Pentru a accede la funcţia de judecător, solicitantul va depune la Secretariatul CSM
cerere, cu anexarea următoarelor acte:
o fişa personală completată, conform modelului prezentat de CSM;
o copia autentificată de pe buletinul de identitate;
o curriculum vitae actualizat;
o copia autentificată de pe diploma de studii superioare de licență şi copia de pe diploma de
studii superioare de master în domeniul dreptului sau un alt act de studii în domeniul dreptului
echivalent acestora, recunoscut de structura abilitată pentru recunoașterea şi echivalarea
actelor de studii şi a calificărilor;
o copia autentificată de pe atestatul de absolvire a INJ sau, după caz, de pe certificatul care
atestă susţinerea examenului de capacitate în faţa Comisiei de absolvire a INJ;
o copia autentificată de pe carnetul de muncă și/sau certificatul privind vechimea în muncă
eliberat de organul abilitat;
o cazierul judiciar;
 o certificatul medical de sănătate;
o caracteristica, referinţa de la locul de studii sau ultimul loc de muncă;
o o fotografie 4x5 cm;
o declaraţia de avere și interese personale.

Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului pentru suplinirea funcţiilor de

judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei judecătoreşti
Consiliul Superior al Magistraturii organizează concursul pentru funcţiile vacante de
judecător, preşedinte şi vicepreşedinte al instanţei, de regulă, de două ori pe an, cu excepția
cazurilor când activitatea instanțelor judecătorești este afectată de posturile vacante existente
de judecător sau de vacanța funcției administrative, în astfel de cazuri prin hotărâre motivată a
Plenului CSM poate fi dispusă organizarea mai frecventă a concursurilor.
Pot candida la funcţiile vacante de judecător, de preşedinte, de vicepreşedinte al
instanţelor judecătoreşti candidații incluși în Registrul participanților la concursul pentru
suplinirea funcțiilor vacante de judecător, de preşedinte, de vicepreşedinte al instanţei
judecătoreşti care au depus cerere de participare la concurs în termenul stabilit de CSM.
Secretariatul CSM, până la anunţarea concursului, publică pe pagina web oficială informaţia
cu privire la toate funcţiile vacante de judecător, vicepreședinte și președinte al instanței ce pot
deveni vacante în următoarele 6 luni. Toate funcţiile de judecător anunţate vacante sau care pot
deveni vacante se scot la următorul concurs. CSM anunţă, prin intermediul publicării în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web, lansarea concursului pentru
suplinirea funcţiilor vacante de judecător, de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei
judecătoreşti şi stabileşte termenul-limită pentru depunerea cererilor.
În termenul stabilit de CSM, persoanele înscrise în Registru vor informa în scris
Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii despre opțiunea de participare sau refuzul de
participare la concursul pentru suplinirea funcţiilor vacante de judecător prin depunerea unei
cereri în acest sens.În termenul stabilit de CSM, persoanele înscrise în Registru vor informa în
scris Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii despre opțiunea de participare la
concursul pentru suplinirea funcţiilor vacante de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei
judecătoreşti prin depunerea unei cereri în acest sens.
Candidatul la funcția de judecător, absolvent al Institutului Național al Justiției, este
obligat să-și exprime opțiunea pentru toate posturile vacante anunțate la concurs. În caz contrar,
dacă absolventul Institutului nu participă la toate concursurile pentru suplinirea funcţiei de
judecător timp de 5 ani după absolvirea cursurilor de formare iniţială sau refuză nejustificat de
cel mult 2 ori funcţiile vacante propuse, acesta este exclus din Registrul participanţilor la
concursul pentru suplinirea funcției vacante de judecător, fiind obligat să restituie pentru
perioada formării inițiale bursa achitată în condițiile Legii cu privire la Institutul Național al
Justiției.
Candidatul la funcția de judecător, în baza vechimii în muncă, poate să participe la
concursurile anunțate de CSM timp de 5 ani de la data susținerii examenului de capacitate în
fața Comisiei pentru examenele de absolvire. După expirarea termenului de 5 ani, persoanele
care candidează la funcţia de judecător în temeiul vechimii în muncă urmează să susţină un
nou examen în faţa Comisiei pentru examenele de absolvire.
Desfășurarea concursului are loc după expirarea termenului de depunere a cererilor de
participare la concurs, în cadrul ședinței Plenului Consiliului, fapt despre care sunt informați
candidații participanți la concurs. Concursul se desfășoară în ședința Plenului Consiliului cu
expunerea de către membrul raportor al informației detaliate despre candidat și activitatea
acestuia. În cadrul ședinței CSM membrul raportor prezintă informația privind verificarea
reputației ireproșabile a candidatului în conformitate cu prevederile Legii cu privire la statutul
judecătorului.
Informația cu privire la reputația persoanei va fi acumulată în baza datelor prezentate
de organele abilitate referitor la respectarea legislației de către persoana vizată. CSM este în
drept să utilizeze toate mijloacele legale de verificare a reputației participantului la concurs.
Concursul se desfășoară în prezența candidatului. Absența candidatului nu împiedică
desfășurarea concursului, însă acesta este exclus din concurs.
Procedura de desfăşurare a concursului pentru suplinirea funcţiilor de judecător
În cadrul concursului media de concurs a candidaţilor care urmează a fi numiţi pentru
prima dată în funcţia de judecător constituie maximum 100 de puncte.
Media de concurs se calculează după cum urmează:
− nu mai puțin de 50%, se constituie din nota obţinută la examenul susţinut în faţa Comisiei
pentru examenele de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei;
− nu mai mult de 30% din punctajul acordat de Colegiul pentru selecţia și cariera judecătorilor;
− nu mai mult de 20% din punctajul acordat de Consiliul Superior al Magistraturii.

După stabilirea mediei de concurs în cadrul ședinței CSM, candidații care au obținut
cel mai mare punctaj primii își aleg opțiunea.
CSM poate refuza propunerea de numire în funcție a candidaților dacă se constată că
aceștia nu corespund condițiilor impuse de lege pentru suplinirea funcției de judecător.

TEMA 4 ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA INSTANȚELOR

JUDECĂTOREȘTI ÎN RM
1. Judecătoriile
a. Componența și competența judecătoriilor;
b. Președintele și vice-președintele judecătoriei. Drepturile și obligațiile
c. Aparatul auxiliar al judecătoriei. Structura și atribuțiile
2. Curțile de Apel. Componența și competența Curților de Apel
3. Curtea Supremă de Justiție. Structura și componența Curții Supreme de Justiție;
4. Competența și atribuțiile președintelui și vice-președintelui CSJ
5. Atribuțiile organelor de structură al CSJ. Atribuțiile judecătorilor și personalului din
cadrul CSJ.
1. Judecătoriile
a Componența și competența judecătoriilor. Instanţele judecătoreşti sînt conduse de cîte
un preşedinte al instanței de judecată. Preşedinţii instanţelor judecătoreşti sînt asistaţi de
vicepreşedinţi. Funcţia de vicepreşedinte se instituie în judecătoriile în care numărul de
judecători este mai mare de 6 judecători, iar în curţile de apel şi în Curtea Supremă de Justiţie,
numărul de vicepreşedinţi se stabileşte potrivit numărului de colegii. Preşedinţii şi
vicepreşedinţii judecătoriilor sînt numiţi în funcţie de către Preşedintele Republicii Moldova,
la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe un termen de 4 ani. Aceştia pot deţine
funcţiile respective pe durata a cel mult două mandate succesiv. Preşedintele Republicii
Moldova poate respinge propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de numire în funcţia
de preşedinte sau vicepreşedinte al judecătoriei în cazul:
depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcţia
respectivă,
încălcare a legislaţiei de către acesta sau
încălcare a procedurilor legale de selectare şi promovare a lui.
În cazul respingerii propunerii Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintele
Republicii Moldova va aduce la cunoştinţa acestuia motivele temeinice ale respingerii. Refuzul
de numire în funcţie sau de reconfirmare în funcţie se face în termen de 30 de zile de la data
parvenirii propunerii corespunzătoare.
În cazul survenirii vacanţei funcţiei, inclusiv în cazul expirării mandatului preşedintelui
instanţei judecătoreşti, funcţiile acestuia, pînă la numirea unui nou preşedinte, sînt exercitate
de către un vicepreşedinte al instanţei sau de către un alt judecător, desemnat de Consiliul
Superior al Magistraturii.
Cheltuielile pentru înfăptuirea justiţiei necesare bunei funcţionări a instanţelor
judecătoreşti sînt aprobate de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii,
şi sînt incluse la bugetul de stat.
Curţile de apel pot fi formate din mai multe colegii, după categoria cauzelor, sau dintr-
un singur colegiu mixt. Colegiile se constituie din judecători ai curţilor de apel. Componenţa
colegiilor se probă de către preşedintele curţii, prin ordin, la începutul fiecărui an. Preşedintele
curţii de apel are dreptul să dispună, după caz, antrenarea judecătorilor dintr-un colegiu la
judecarea unor cauze în alt colegiu.
Curtea Supremă de Justiţie este instanţa judecătorească supremă, care asigură aplicarea
corectă şi unitară a legilor de către toate instanţele judecătoreşti. Organizarea şi funcţionarea
Curţii Supreme de Justiţie este reglementată prin lege.
b Președintele și vice-președintele judecătoriei. Drepturile și obligațiile
Preşedinţii instanţelor judecătoreşti au următoarele atribuții:
• participă la examinarea cauzelor distribuite în condiţiile art. 6 al legii privind
organizarea judecătorească (distribuirea aliatorie a dosarelor);
• aprobă componenţa colegiilor şi coordonează activitatea acestora;
• coordonează activitatea judecătorilor pentru a asigura judecarea cauzelor în
termen rezonabil, distribuie sarcinile între judecători;
• delimitează atribuţiile vicepreşedinţilor;
• propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea unuia sau mai multor
judecători dintre judecătorii instanţei în calitate de judecător de instrucţie;
• asigură specializarea şi perfecţionarea profesională a judecătorilor instanţei;
 • constituie completele de judecată şi decide asupra schimbării membrilor
acestora;
• verifică procesul de repartizare aleatorie a dosarelor parvenite în instanţă spre
examinare;
• reprezintă instanţa de judecată în relaţiile cu autorităţile publice şi cu mass-media;
• aplică sancţiuni disciplinare şi adoptă măsuri de stimulare a personalului secretariatului
instanţei judecătoreşti;
• exercită alte atribuţii, conform legii.
Vicepreşedintele instanţei judecătoreşti exercită funcţiile preşedintelui instanţei
judecătoreşti în cazul absenţei acestuia. Judecarea cauzelor în materie civilă, penală sau în alte
materii se judecă de către instanţele judecătoreşti în condiţiile normelor procesuale.
Vicepreşedinţii curţilor de apel şi ai Curţii Supreme de Justiţie exercită concomitent şi funcţia
de preşedinte al colegiilor formate în cadrul instanţelor.
c Aparatul auxiliar al judecătoriei. Structura și atribuțiile Activitatea organizatorică şi
cea administrativă a instanţei judecătoreşti este asigurată de secretariatul instanţei
judecătoreşti, condus de un şef numit în funcţie de către preşedintele instanţei judecătoreşti.
Şeful secretariatului instanţei judecătoreşti are următoarele atribuţii:
o organizează activitatea personalului legată de întocmirea şi afişarea, în termenul
stabilit de normele procesuale, a informaţiei privind cauzele fixate pentru
judecare, inclusiv privind obiectul acestora;
o organizează activitatea personalului responsabil de asigurarea distribuirii
aleatorii a cauzelor parvenite în instanţa judecătorească;
o gestionează mijloacele financiare alocate instanţei judecătoreşti;
o coordonează şi verifică activitatea subdiviziunilor secretariatului instanţei
judecătoreşti, asigură administrarea şi utilizarea optimă a resurselor financiare,
materiale, intelectuale şi informaţionale în procesul implementării planurilor
strategice de activitate a instanţei judecătoreşti;
o elaborează şi prezintă spre aprobare preşedintelui instanţei judecătoreşti
planurile strategice de activitate a instanţei judecătoreşti;
o aprobă, după coordonarea cu preşedintele instanţei judecătoreşti, regulamentul
de organizare şi funcţionare a secretariatului instanţei judecătoreşti;
o exercită alte funcţii atribuite prin lege sau delegate de către preşedintele
instanţei judecătoreşti.
În caz de absenţă a şefului secretariatului instanţei judecătoreşti, funcţiile acestuia sau o
parte din ele sînt delegate de către preşedintele instanţei judecătoreşti unuia dintre conducătorii
subdiviziunilor secretariatului instanţei judecătoreşti.
Structura, personalul şi salarizarea personalului secretariatului instanţei judecătoreşti.
Secretariatul instanţelor judecătoreşti se constituie din grefă şi serviciul administrativ. Grefa
secretariatului instanţei judecătoreşti asistă judecătorii în procesul de înfăptuire a justiţiei. În
cadrul grefei se instituie, respectiv, subdiviziuni ale:
✓ grefierilor,
✓ asistenţilor judiciari,
✓ traducătorilor,
 ✓ interpreţilor,
✓ subdiviziuni pentru generalizarea statisticii judiciare,
✓ pentru analiza,
✓ sistematizarea şi unificarea practicii judiciare, precum şi
✓ subdiviziuni pentru documentarea şi asigurarea desfăşurării procesului judiciar.
Personalul grefei este compus din funcţionari publici supuşi reglementărilor Legii nr.
158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Serviciul
administrativ al secretariatului instanţei judecătoreşti asigură activitatea organizatorică a
instanţei judecătoreşti.
În cadrul serviciului administrativ se instituie subdiviziunile:
➢ financiar-economică,
➢ de tehnologii informaţionale,
➢ arhiva,
➢ biblioteca, precum şi
➢ alte subdiviziuni necesare pentru activitatea instanţei judecătoreşti.
Personalul serviciului administrativ este compus din funcţionari publici, supuşi
reglementărilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul
funcţionarului public, şi personal contractual care desfăşoară activităţi auxiliare, supus
reglementărilor legislaţiei muncii. Personalul secretariatului instanţei judecătoreşti este
salarizat în condiţiile legii. Personalul secretariatului instanţei judecătoreşti este obligat să
respecte atribuţiile de serviciu, etica profesională şi confidenţialitatea informaţiei obţinute în
cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu. Pentru nerespectarea atribuţiilor de serviciu şi pentru
divulgarea informaţiei confidenţiale de serviciu, personalul secretariatului instanţei
judecătoreşti poartă răspundere în condiţiile legii.
Asistentul judiciar este angajatul instanţei judecătoreşti care asistă judecătorul la
exercitarea de către acesta a funcţiilor sale. Fiecare judecător este asistat în activitatea sa de
către un asistent judiciar. Poate fi asistent judiciar persoana care are diplomă de licenţiat în
drept sau echivalentul acesteia, cu o vechime în muncă în specialitate juridică de cel puţin un
an.
Asistentul judiciar are următoarele atribuţii:

 colectează actele normative necesare judecătorului şi altă informaţie necesară

pentru judecarea dosarului distribuit judecătorului;
 generalizează problemele de drept în dosarele distribuite judecătorului respectiv
şi elaborează recomandări pe marginea problemelor legate de interpretarea şi
aplicarea legii;
 verifică prezenţa actelor care urmau a fi prezentate de către participanţii la
proces;
 elaborează, la indicaţia judecătorului, proiectele de acte procesuale;
 asigură depersonalizarea hotărîrilor judecătoreşti şi publicarea lor pe pagina
web a instanţei judecătoreşti;
 participă în grupuri de lucru şi în comisii, în limitele competenţei sale;
 îndeplineşte, la indicaţia judecătorului, alte atribuţii legate de înfăptuirea
justiţiei.
 Grefierul instanţei judecătoreşti. Cauzele în materie civilă şi penală, iar în cazurile
prevăzute de lege şi alte cauze, se judecă cu participarea grefierului. Modul de organizare a
activităţii grefierilor, drepturile şi îndatoririle acestora se stabilesc în condiţiile legii - Codul de
Procedură Penală al RM sau Codul de Procedură Civilă a RM.
Interpretul, traducătorul instanţei judecătoreşti. În cazurile prevăzute de legea
procesuală, cauzele se judecă cu participarea interpretului, traducătorului. Modul de organizare
a activităţii, drepturile şi îndatoririle interpretului, traducătorului se stabilesc în condiţiile legii.
Poliţia judecătorească Instanţele judecătoreşti dispun de poliţie judecătorească, pusă în
serviciul lor de Ministerul Justiţiei. Necesarul de personal al poliţiei judecătoreşti, mijloacele
pentru întreţinerea ei şi regulamentul de serviciu se aprobă de Guvern la propunerea
Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii.
Atributiile Poliţiei judecătorești:
❖ asigură paza localurilor, a altor bunuri ale instanţelor judecătoreşti, securitatea
judecătorilor, a celorlalţi participanţi la proces, ordinea publică în sediul
instanţei şi la şedinţele de judecată;
❖ execută aducerea forţată în instanţa judecătorească a persoanelor care se
eschivează să se prezinte;
❖ exercită controlul persoanelor la intrarea şi la ieşirea din sediul instanţei
judecătoreşti, inclusiv controlul corporal, în condiţiile legii;
❖ acordă asistenţă, potrivit legii, executorilor judecătoreşti în procesul efectuării
actelor de executare;
❖ asigură interacţiunea cu serviciile de escortare în instanţele judecătoreşti a
persoanelor aflate sub arest, în probleme ce ţin de securitatea şi paza acestora;
❖ preîntîmpină şi asigură curmarea infracţiunilor şi contravenţiilor administrative
în instanţele judecătoreşti şi în procesul efectuării actelor de executare;
❖ execută deciziile şi indicaţiile preşedinţilor instanţelor judecătoreşti, iar în cazul
şedinţelor de judecată, deciziile şi indicaţiile preşedintelui completului de
judecată;
❖ îndeplineşte şi alte însărcinări legate de înfăptuirea justiţiei.

2. Curțile de Apel. Componența și competența Curților de Apel;

Curţile de apel constituie o verigă a sistemului judiciar în Republica Moldova
Fiecare curte de apel îşi exercită competenţa într-o circumscripţie care cuprinde mai
multe judecătorii. Curţile de apel pot fi formate din mai multe colegii, după categoria cauzelor,
sau dintr-un singur colegiu mixt. Colegiile se constituie din judecători ai curţilor de apel.
Componenţa colegiilor se aprobă de către preşedintele curţii, prin ordin, la începutul fiecărui
an. Preşedintele curţii de apel are dreptul să dispună, după caz, antrenarea judecătorilor dintr-
un colegiu la judecarea unor cauze în alt colegiu. Curţii. Acesta are dreptul să dispună, după
caz, antrenarea judecătorilor din colegiu la judecarea unor cauze în alt colegiu.
Prin Legea din 21.11.2002 cu nr.1471-XV de modificare a Constituției a fost
reorganizat sistemul judecătoresc al Republicii Moldova, tribunalele fiind substituite de curțile
de apel.
Competenţa Curţii de Apel
  judecă în primă instanţă cauzele date în competenţa ei prin lege;
 judecă apelurile declarate împotriva hotărîrilor pronunţate în primă instanţă de
tribunale şi judecătoriile specializate;
 judecă recursurile declarate împotriva hotărîrilor pronunţate de tribunale în apel,
precum şi în alte cauze prevăzute de lege;
 judecă, în limitele competenţei sale, cauzele supuse căilor exraordinare de atac;
 generalizează practica judiciară;
 soluţionează conflictele de competenţă apărute între tribunale;
 exercită alte atribuţii, conform legii.
Colegiile sînt conduse de vicepreşedinţii Curţii de Apel. Colegiile Curţii de Apel:
▪ judecă cauzele date prin lege în competenţa lor;
▪ judecă, în limitele competenţei, cauzele în primă instanţă, în ordine de apel, de recurs
sau supuse căilor extraordinare de atac;
▪ generalizează practica judiciară şi analizează statistica judiciară;
▪ exercită alte atribuţii, conform legii.
Curtea de Apel cu sediul Chișinău își începe activitatea la 12 iunie 2003 conform modificărilor
din 8 mai 2003 a Legii privind organizarea judecătorească.
În cadrul Curții de Apel Chișinău activează 54 de judecători, specializați în Colegiul civil,
comercial, de contencios administrativ și Colegiul penal, care examinează cauzele în ordine de apel și
recurs, precum și cauzele în prima instanță conform competenței date prin lege.
Curtea de Apel Chișinău este condusă în domeniul înfăptuirii justiţiei de un Preşedinte asistat de
doi Vicepreşedinţi, ultimii exercitând concomitent şi funcţia de Preşedinți ai colegiilor formate în
cadrul instanţei. Preşedintele şi Vicepreşedinţii Curţii de Apel Chișinău sînt numiţi în funcţie de către
Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe un termen de
4 ani. Aceştia pot deţine funcţiile respective pe durata a cel mult două mandate successive.
Activitatea organizatorică şi cea administrativă a Curții de Apel Chișinău este asigurată de
secretariatul instanţei judecătoreşti, condus de un şef numit în funcţie de către Preşedintele instanţei
judecătoreşti.
Curtea de Apel Chișinău îşi exercită competenţa în circumscripția care cuprinde judecătoriile
prevăzute la anexa nr.3 la Legea privind organizarea judecătorească, iar potrivit statisticii comparativ
cu alte Curți de apel din țară examinează numărul cel mai mare de cauze.
În activitatea sa Curtea de Apel Chișinău se conduce de prevederile Legii privind organizarea
judecătorească, Legii cu privire la statutul judecătorului, Codurile de procedură civilă și penală, Legii
cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, Legii privind accesul la informație, Legii
cu privire la petiționare, Legii privind protecția datelor cu caracter personal, Codul de conduită a
funcționarului public, Regulamentului privind înregistrarea audio digitală a şedinţelor de judecată,
etc.

1. Curtea Supremă de Justiție. Structura și componența Curții Supreme de Justiție

Curtea Supremă de Justiţie este organizată şi funcţionează în temeiul art.115 alin. (1) din
Constituţia Republicii Moldova, al Legii privind organizarea judecătorească, Legii cu privire
la statutul judecătorului, Legii cu privire la Curtea Supremă de Justiţie.
CSJ este instanţa judecătorească supremă care asigură aplicarea corectă şi uniformă a
legislaţiei de către toate instanţele judecătoreşti, soluţionarea litigiilor apărute în cadrul
aplicării legilor, garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de
stat.
Prin activitatea sa, Curtea Supremă de Justiţie asigură respectarea principiului prezumţiei
nevinovăţiei şi principiului supremaţiei legii, contribuie la constituirea unui stat de drept. Este
unica instanţă judecătorească supremă. Sediul Curţii Supreme de Justiţie este în municipiul
Chişinău.
Curtea Supremă de Justiţie este compusă din:
- preşedinte,
- 2 vicepreşedinţi, care sunt concomitent preşedinţi ai Colegiului Civil, Comercial şi de
Contencios Administrativ şi, respectiv, ai Colegiului Penal,
- judecători (dintre care doi judecători exercită concomitent şi funcţia de vicepreşedinte
al colegiului) care îşi desfăşoară activitatea în colegii şi în cadrul Plenului Curţii. Pe
lângă Curtea Supremă de Justiţie activează Consiliul Ştiinţific Consultativ, format din
savanţi şi practicieni în domeniul jurisprudenţei.
Activitatea Curţii Supreme de Justiţie este organizată şi se desfăşoară în cadrul:
➢ Plenului Curţii Supreme de Justiţie, Plenului Colegiului Penal, Colegiului Civil,
Comercial şi de Contencios Administrativ, Colegiului Penal, completelor judecătoreşti
ale colegiilor;
➢ Secretariatului Curţii Supreme de Justiţie, care este constituit din:
− grefă şi
− serviciul administrativ.
În structura Curţii Supreme de Justiţie funcţionează următoarele compartimente:

• Direcţia monitorizare şi relaţii cu publicul;

• Direcţia Drepturile Omului şi cooperare externă;
• Direcţia evidenţă şi documentare civilă;
• Direcţia evidenţă şi documentare penală;
• Direcţia generalizare a practicii judiciare, sistematizare şi evidenţă a legislaţiei;
• Direcţia interpreţi şi traduceri;
• Direcţia resurse umane;
• Direcţia asigurare organizatorică şi economico-administrativă.

2. Competența și atribuțiile președintelui și vice-președintelui CSJ

Conducerea Curţii Supreme de Justiţie Activitatea Curţii Supreme de Justiţie în domeniul
înfăptuirii justiţiei şi în direcţionarea dezvoltării strategice a instanţei este exercitată de către
preşedintele Curţii şi 2 vicepreşedinţi, care sunt concomitent preşedinţi ai colegiilor.
Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie - reprezintă Curtea Supremă de Justiţie în relaţiile
naţionale şi internaţionale. Preşedintele exercită următoarele atribuţii privind activitatea structurilor de
conducere a Curţii Supreme de Justiţie:

− participă la examinarea cauzelor care i-au fost repartizate şi prezidează completul de

judecată din care face parte;
− coordonează activitatea vicepreşedinţilor şi judecătorilor pentru a asigura judecarea
cauzelor în termen rezonabil, distribuie sarcinile judecătorilor;
 − coordonează procesul de specializare şi perfecţionare profesională a judecătorilor
instanţei;
− acordă judecătorilor concedii de odihnă anuale şi îi recheamă din concediu;
− reprezintă Curtea în relaţiile cu alte autorităţi şi instituţii publice atât din ţară, cât şi de
peste hotare;
− convoacă şi prezidează şedinţele Plenului Curţii, asigură executarea hotărârilor
adoptate;
− prezintă Plenului informaţii privind activitatea curentă şi anuală a Curţii;
− propune Plenului spre aprobare obligaţiile de serviciu ale vicepreşedinţilor Curţii,
preşedinţilor şi ale vicepreşedinţilor colegiilor;
− formează, la începutul fiecărui an, completele de judecată,
− desemnează judecătorii raportori asupra recursului în interesul legii, fixează termenul
de judecare a recursului şi prezidează şedinţa colegiului penal la judecarea lui;
− numeşte judecătorii Curţii responsabili pentru întocmirea rapoartelor asupra cauzelor
de complexitate deosebită ce se vor judeca în colegii;
− coordonează activitatea de generalizare a practicii judiciare şi înaintează propuneri
Plenului privitor la emiterea hotărârilor explicative;
− aplică sancţiuni disciplinare şi măsuri de stimulare pentru angajaţii secretariatului
Curţii;
− informează Consiliul Superior al Magistraturii despre abaterile judecătorilor şi aplică
măsuri de stimulare a acestora;
− exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie ia decizii în privinţa dotării tehnice corespunzătoare a
Curţii Supreme de Justiţie în vederea activităţii acesteia. În exercitarea atribuţiilor de conducere,
Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie emite ordine şi dispoziţii.
Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie poate exercita direct oricare dintre atribuţiile ce le revin
preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de colegii. În absenţa preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie,
atribuţiile acestuia le exercită unul dintre vicepreşedinţi.
Vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie:

• participă la examinarea cauzelor care i-au fost repartizate şi prezidează completul de

judecată din care face parte;
• fixează sau determină modul de stabilire a termenelor de desfăşurare a şedinţelor de
judecată în cauzele date prin lege în competenţa colegiului, organizează pregătirea şi
desfăşurarea şedinţelor de judecată, exercită controlul asupra întocmirii, afişării şi
publicării pe pagina web, în termenul stabilit de norma procesuală, a informaţiei privind
cauzele fixate pentru judecare, inclusiv esenţa cauzelor;
• organizează lucrul de generalizare a practicii judiciare şi prezintă rezultatele pentru
dezbateri la şedinţele colegiului, înaintează propuneri Plenului privitor la adoptarea
hotărârilor explicative;
• coordonează procesul de elaborare a recomandărilor Curţii Supreme de Justiţie, a
avizelor consultative, coordonează selectarea deciziilor judecătoreşti importante pentru
unificarea practicii judiciare şi transmiterea lor pentru difuzare;
• organizează executarea dispoziţiilor Plenului şi Preşedintelui Curţii, în conformitate cu
legea;
• prezintă Plenului informaţii privind activitatea colegiului;
• exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
 În lipsa Vicepreşedintelui Curţii, atribuţiile acestuia le exercită vicepreşedintele colegiului
respectiv, iar în lipsa acestuia – judecătorul, membru al colegiului respectiv, cu cea mai mare vechime
în muncă în Curtea Supremă de Justiţie.

3. Atribuțiile organelor de structură al CSJ. Atribuțiile judecătorilor și personalului din

cadrul CSJ.
Atribuţiile Vicepreşedintelui colegiului:

• participă la examinarea cauzelor care i-au fost repartizate şi prezidează completul de

judecată din care face parte;
• verifică procesul de generalizare a practicii judiciare şi respectarea termenelor stabilite
pentru elaborarea hotărârilor explicative ale Plenului;
• organizează analiza statisticii judiciare;
• prezintă propuneri Plenului privitor la darea hotărârilor explicative;
• organizează procesul de elaborare a recomandărilor Curţii Supreme de Justiţie, a
avizelor consultative, organizează selectarea deciziilor judecătoreşti importante pentru
unificarea practicii judiciare şi transmiterea lor pentru difuzare;
• monitorizează activitatea angajaţilor grefei, în partea ce ţine de asistarea judecătorilor
la exercitarea actului de justiţie, raportând preşedintelui de colegiu;
• exercită interimatul funcţiei preşedintelui colegiului;
• exercită alte atribuţii la indicaţia Preşedintelui Curţii şi preşedintelui Colegiului.
Atribuţiile preşedinţilor completelor de judecată:

• asigura buna desfăşurarea a şedinţelor de judecată, în acest scop având dreptul de a da

indicaţii, cu caracter organizatoric, membrilor completului, asistenţilor judiciari şi altor
angajaţi;
• monitorizează redactarea în termenul şi modul prevăzut de lege a actelor judecătoreşti
pronunţate de complet;
• raportează preşedintelui colegiului despre cauzele complicate aflate pe rolul
completului sau cauzele la examinarea cărora poate fi influenţată sau modificată
practica judiciară a Curţii;
• raportează preşedintelui colegiului cu privire la practica judiciară a instanţelor
judecătoreşti şi înaintează propuneri cu privire la întreprinderea măsurilor necesare ce
ţin de unificarea practicii judiciare;
• prezintă preşedintelui colegiului, după fiecare şedinţă, actele judecătoreşti pronunţate
de complet, care au importanţă pentru unificarea practicii judiciare.
• exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie - exercită actul de justiţie, participând la şedinţele Plenului
Curţii, la şedinţele de judecată ale completelor colegiilor.
Judecătorul Curţii are următoarele atribuţii:

• verifică procesul de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare,

necesare la întocmirea proiectelor de hotărâri explicative pentru care a fost desemnat
în calitate de raportor;
• asigură respectarea termenelor stabilite pentru elaborarea hotărârilor explicative pentru
care a fost desemnat în calitate de raportor;
• prezintă spre dezbateri proiectele de hotărâri explicative pentru care a fost desemnat
raportor în cadrul colegiilor şi Plenului;
 • întocmeşte proiecte de recomandări cu privire la aplicarea legislaţiei şi le prezintă spre
dezbateri în colegiu;
• monitorizează activitatea asistenţilor judiciari de care este asistat la exercitarea actului
de justiţie;
• participă la conferinţe, mese rotunde, seminare şi activităţi didactice organizate la nivel
naţional sau internaţional;
• exercită alte atribuţii, care nu ţin de examinarea cauzelor aflate pe rolul Curţii Supreme
de Justiţie, dar sunt necesare pentru exercitarea actului de justiţie de către instanţele
naţionale şi pentru unificarea practicii judiciare.
Fiecare judecător al Curţii Supreme de Justiţie este asistat de 3 asistenţi judiciari.
În cadrul Curţii Supreme de Justiţie funcţionează permanent Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios
Administrativ şi Colegiul Penal, în componenţe stabilite prin hotărârea Plenului Curţii. Componenţa
Colegiilor poate fi modificată prin hotărârea Plenului, la propunerea Preşedintelui sau Vicepreşedinţilor
Curţii.
Colegiile Curţii Supreme de Justiţie:

• judecă cauzele în condiţiile legii procesuale;

• dezbat cazurile, examinarea cărora poate genera schimbarea practicii judiciare;
• înaintează Plenului propuneri cu privire la adoptarea hotărârilor cu caracter explicativ;
• aprobă recomandările Curţii cu privire la aplicarea uniformă a legislaţiei;
• dezbat proiectele de acte normative care se referă la actul de justiţie, organizarea
judecătorească, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului sau, după caz, alte
proiecte de acte normative parvenite spre avizare Curţii.
Completele de judecată - se constituie la începutul fiecărui an de către Preşedintele Curţii
Supreme de Justiţie. Completele de judecată se constituie din judecătorii Curţii Supreme de Justiţie care
fac parte din colegiul respectiv. Schimbarea membrilor completului de judecată se face în cazuri
excepţionale, în baza unei încheieri motivate a Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie şi potrivit
criteriilor obiective stabilite de regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.
Plenul Curţii Supreme de Justiţiei - îşi desfăşoară activitatea în componenţa tuturor judecătorilor
Curţii, este prezidat de Preşedintele Curţii, iar în lipsa acestuia - de către unul din preşedinţii colegiilor.
La şedinţele Plenului Curţii Supreme de Justiţie pot participa, în funcţie de subiectul pus în discuţie,
ministrul justiţiei sau Procurorul General, şeful secretariatului şi şefii subdiviziunilor Curţii.
Plenul Curţii Supreme de Justiţie:

• aprobă Planul anual și rezultatele de activitate al Curţii Supreme de Justiţie;

• sesizează, din oficiu sau la propunerea altor instanţe judecătoreşti, Curtea
Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii actelor juridice;
• examinează rezultatele generalizării practicii judiciare şi adoptă hotărâri cu caracter
explicativ;
• întru asigurarea uniformizării practicii judiciare, emite, la solicitarea instanţelor
judecătoreşti, avize consultative în cazul apariţiei problemelor legate de aplicarea legii;
• aprobă modelul ţinutei vestimentare a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie;
• exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
Plenul Curţii Supreme de Justiţie se convoacă ori de câte ori este necesar, dar nu mai rar decât o
dată în trimestru. Şedinţele Plenului Curţii sunt deliberative în prezenţa a nu mai puţin de două treimi
din numărul total al judecătorilor Curţii. Hotărârile Plenului Curţii Supreme de Justiţie se adoptă cu
majoritatea voturilor celor prezenţi. Hotărârile Plenului sunt semnate de Preşedintele Curţii.
 Secretariatul Curţii Supreme de Justiţie - Activitatea organizatorică şi cea administrativă a
instanţei judecătoreşti este asigurată de secretariatul instanţei judecătoreşti, condus de un şef numit în
funcţie de către Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. Secretariatul Curţii Supreme de Justiţie este
constituit din grefa şi din serviciul administrativ. Grefa secretariatului Curţii Supreme de Justiţie asistă
judecătorii la exercitarea funcţiilor lor.
Grefa include subdiviziuni ale:

− asistenţilor judiciari,
− subdiviziuni pentru efectuarea traducerilor,
− pentru analiza, sistematizarea şi unificarea practicii judiciare,
− subdiviziuni pentru documentarea şi asigurarea desfăşurării procesului judiciar
− alte subdiviziuni necesare activităţii judiciare a Curţii Supreme de Justiţie.
Personalul grefei este compus din funcţionari publici supuşi reglementărilor Legii cu privire la
funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
În cadrul serviciului administrativ se instituie subdiviziunile:

− financiar-economică,
− de tehnologii informaţionale,
− arhiva,
− biblioteca,
− precum şi alte subdiviziuni necesare pentru activitatea Curţii.
Personalul serviciului administrativ este compus din funcţionari publici, supuşi reglementărilor
Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, şi personal contractual care
desfăşoară activităţi auxiliare, supus reglementărilor legislaţiei muncii.
În structura CSJ mai activează:

− Şeful Secretariatului Curţii Supreme de Justiţie

− Şef adjunct al Secretariatului Curţii Supreme de Justiţie
− Asistentul judiciar
Deasemenea pentru realizarea activității sale în cadrul CSJ activează următoarele direcții:
1. Direcţia monitorizare şi relaţii cu publicul
2. Direcţia drepturile omului şi cooperare externă 3
3. Direcţia evidenţă şi documentare civilă
4. Direcţia evidenţă şi documentare penală
5. Direcţia generalizare a practicii judiciare, sistematizare şi evidenţă a legislaţiei
6. Secţia legislaţie
7. Serviciul evidenţă şi documentare procesuală a activităţii Plenului Curţii Supreme de Justiţie
8. Serviciul redactare şi editare
9. Direcţia interpreţi şi traduceri
Compartimentele din structura Serviciului Administrativ al Secretariatului Curţii Supreme de Justiţie
include următoarele direcții / secții:
➢ Direcţia resurse umane
➢ Direcţia asigurare organizatorică şi economico-administrativă
➢ Secţia financiară
➢ Secţia financiară are următoarele atribuţii
➢ Secţia asigurare tehnico-materială
➢ Serviciul tehnologii informaţionale şi logistică
 ➢ Serviciul dactilografiere şi multiplicare
➢ Serviciul expediţie
➢ Serviciul arhivă

TEMA 5 Organele de administrare judecătorească

1. Consiliul Superior al Magistraturii. Structura și componența

2. Atribuțiile (competențele) CSM
3. Structura Ministerului Justiției
4. Funcțiile Ministerului Justiției în domeniul administrării judecătorești
5. Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești
6. Institutul Național al Justiției

1. Consiliul Superior al Magistraturii. Structura și componența

Consiliul Superior al Magistraturii – organ de autoadministrare judecătorească,un
organ independent, format în vederea organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc, şi este
garantul independenţei autorităţii judecătoreşti. CSM exercită autoadministrarea
judecătorească. Modul de organizare şi de funcţionare ale Consiliului Superior al Magistraturii
este reglementat de Constituţie, de legile privind organizarea judecătorească, cu privire la
statutul judecătorului, de Legea privind CSM şi de alte acte normative.
Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 15 membri. În componenţa
Consiliului Superior al Magistraturii intră judecători şi profesori de drept titulari, precum şi
Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul justiţiei şi Procurorul General care sînt
membri de drept.
Cinci membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din rândul profesorilor de drept
titulari sunt numiți de Parlament, cu votul majorității deputaților aleși, în baza propunerilor
Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a Parlamentului.
Șapte membri din rândul judecătorilor, precum și șapte membri supleanți, sunt aleși
în Consiliul Superior al Magistraturii prin vot secret de către Adunarea Generală a
Judecătorilor, după cum urmează: patru din cadrul judecătoriilor, doi din cadrul curților de
apel și unul din cadrul Curții Supreme de Justiție.
Durata mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii este de 4 ani.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi aleşi pentru 2 mandate consecutive.
Drepturile. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii este în drept:

 să ia cunoştinţă de materialele prezentate Consiliului spre examinare și să participe la

examinarea lor;
 să facă demersuri, să-şi expună argumentele şi să prezinte materiale suplimentare;
  să solicite instanţelor judecătoreşti, Ministerului Justiţiei, altor instituţii şi organizaţii
informaţiile şi documentele necesare îndeplinirii atribuţiilor sale;
 să propună spre examinare în şedinţă probleme ce ţin de competenţa Consiliului;
 să beneficieze de alte drepturi în condiţiile legii.
Obligaţiunile. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii este obligat:

 să-şi exercite atribuţiile în conformitate cu legea;

 să asigure ocrotirea drepturilor şi libertăţilor magistraţilor, onoarei şi demnităţii lor în
condiţiile legii;
 să contribuie la promovarea principiului independenţei autorităţii judecătoreşti;
 să păstreze secretul deliberărilor şi confidenţialitatea lucrărilor;
 să depună, în condiţiile legii, declaraţia de avere şi interese personale;
 să exercite alte obligații în condiţiile legii.
Încetarea mandatului. Mandatul de membru al Consiliului Superior al Magistraturii încetează
în caz de:

 expirare;
 demisie;
 cerere proprie;
 ridicare a mandatului, trecere la alt lucru, eliberare din funcţie;
 deces.
Organizarea activităţii consiliului superior al magistraturii
Şedinţele
➢ Consiliul Superior al Magistraturii ca organ colegial îşi exercită atribuţiile în plen.
➢ Şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel
puţin două treimi din membrii lui. Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărîri
cu votul deschis al majorităţii membrilor săi, cu excepţiile prevăzute de lege;
➢ La şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii se citează în mod obligatoriu
persoanele a
căror problemă se examinează.

2. Atribuțiile (competențele) CSM

Competenţa Consiliului Superior al Magistraturii.
Întru exercitarea funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele
competenţe referitoare la cariera judecătorilor:

• face propuneri Preşedintelui Republicii Moldova sau, respectiv, Parlamentului

de numire, promovare la o instanţă superioară, transferare la o instanţă de
acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară, de numire în funcţia de preşedinte sau
 de vicepreşedinte de instanţă ori de eliberare din funcţie a judecătorilor,
preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti;
• primeşte jurămîntul judecătorilor;
• aprobă regulamentele privind criteriile şi procedura de selectare a candidaţilor
la funcţia de judecător, de promovare în funcţia de judecător la o instanţă
superioară, de numire în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei
şi de transferare a judecătorului la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă
inferioară;
• aprobă regulamentul de desfăşurare a concursului pentru suplinirea funcţiilor
vacante de judecător, de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei şi asigură
organizarea şi desfăşurarea concursului;
• dispune interimatul funcţiei de preşedinte sau de vicepreşedinte al judecătoriei,
al Curţii de Apel sau al Curţii Supreme de Justiţie, în cazul vacanţei funcţiei sau
suspendării din funcţie a acestora, pînă la completarea funcţiei vacante în modul
stabilit de lege sau anularea suspendării;
Atribuțiile CSM în domeniul instruirii iniţiale şi continue a judecătorilor şi a personalului
secretariatului instanţelor judecătoreşti:

• desemnează judecătorii în cadrul Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei;

• examinează şi prezintă opinia asupra regulamentului de organizare a concursului de
admitere în Institutul Naţional al Justiţiei, asupra programelor didactice şi a planurilor
de învăţămînt pentru cursurile de formare iniţială şi continuă în cadrul Institutului;
• prezintă, anual, pînă la 31 martie, Institutului Naţional al Justiţiei propunerile privind
numărul de locuri ce vor fi scoase la concursul de admitere pentru formarea iniţială a
candidaţilor la funcţia de judecător în anul următor, etc;
Atribuțiile CSM în domeniul respectării disciplinei şi eticii judecătorilor:

• adoptă hotărîri privind petiţiile cetăţenilor în problemele ce ţin de etica

judecătorilor;
• examinează contestaţiile hotărîrilor emise de colegiul disciplinar;
• în baza hotărîrii colegiului disciplinar, înaintează Preşedintelui Republicii
Moldova sau, după caz, Parlamentului propunerea privind eliberarea din funcţia
de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei de judecată sau privind eliberarea
din funcţia de judecător;
Atribuțiile CSM în domeniul administrării instanţelor judecătoreşti:

• audiază informaţia Ministerului Justiţiei referitoare la activitatea privind asigurarea

organizatorică, materială şi financiară a instanţelor judecătoreşti;
• aprobă Regulamentul privind modul de repartizare aleatorie a dosarelor pentru
examinare în instanţele judecătoreşti, care asigură transparenţa, obiectivitatea şi
imparţialitatea acestui proces;
• colaborează cu societatea civilă şi mass-media pentru informarea publicului despre
activitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi a instanţelor judecătoreşti, etc;
 În scopul realizării funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii poate avea şi alte
competenţe în condiţiile legii.
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales prin vot secret, din rândul
membrilor Consiliului, pe durata mandatului, cu votul majorităţii membrilor Consiliului şi îşi
exercită activitatea pe bază permanentă. În absenţa preşedintelui, funcţiile lui sînt exercitate de
un membru al Consiliului, numit prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii.
Atribuţiile Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii:

o convoacă şi prezidează şedinţele Consiliului;

o coordonează activitatea Consiliului şi repartizează materialele spre examinare,
desemnează un raportor pentru prezentarea materialelor examinate;
o reprezintă Consiliul în faţa autorităţilor publice din ţară şi din străinătate;
o organizează şi implementează control intern managerial şi poartă răspundere
managerială pentru administrarea bugetului instituţiei şi a patrimoniului public
aflat în gestiune;
o exercită alte atribuţii în condiţiile legii.
Organele specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii sînt:

 colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor;

 colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor;
 colegiul disciplinar;
 inspecţia judiciară.
Inspecţia judiciară este un organ independent, constituit din 7 inspectori-judecători,
care dispune de autonomie funcţională. Durata mandatului de inspector-judecător este de 6 ani.
Inspectorul-judecător poate fi numit doar pentru un singur mandat.
Inspecţia judiciară are următoarele competenţe:
➢ verifică activitatea organizatorică a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei;
➢ verifică corectitudinea repartizării aleatorii a dosarelor pentru examinare în instanţele
judecătoreşti;
➢ examinează petiţiile cetăţenilor în probleme ce ţin de etica judiciară, adresate
Consiliului Superior al Magistraturii, solicitînd în mod obligatoriu explicaţia scrisă a
judecătorului vizat în petiţie;
În relaţiile cu autorităţile publice, Consiliul Superior al Magistraturii este independent
şi se supune în activitatea sa doar Constituţiei şi legilor. Consiliul Superior al Magistraturii
poate sesiza Parlamentul, Preşedintele Republicii Moldova şi Guvernul cu privire la orice
problemă care, potrivit legii, ţine de competenţa sa.
Şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii sînt publice, cu excepţia cazurilor în
care, la cererea motivată a preşedintelui sau a cel puţin trei membri, se hotărăşte ca şedinţele
să fie închise în vederea protejării informaţiei ce constituie secret de stat sau a cazului în care,
datorită unor împrejurări speciale, caracterul public poate prejudicia interesele justiţiei sau
poate aduce atingere vieţii private a persoanelor. Hotărîrea motivată cu privire la declararea
şedinţei închise se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

3. Structura Ministerului Justiției. Organizarea activităţii ministerului justiției

Ministerul Justiţiei este organul central al administraţiei publice de specialitate, care
exercită conducerea, coordonarea şi controlul în domeniile de competenţă, asigură realizarea
politicii de stat în sfera justiţiei şi în activitatea sa se subordonează Guvernului. În activitatea
sa Ministerul Justiţiei se călăuzeşte de Constituţia Republicii Moldova, de Legea cu privire la
Guvern, alte legi şi hotărîri ale Parlamentului, decrete ale Preşedintelui, de hotărîrile şi
dispoziţiile Guvernului. În limitele competenţei sale Ministerul Justiţiei organizează
promovarea politicii Guvernului, realizarea hotărîrilor şi dispoziţiilor sale şi controlează
executarea lor în instituţiile din subordine.
În fruntea Ministerului Justiţiei se află ministrul, numit în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
Ministrul justiţiei are locţiitori, numiţi în funcţie şi destituiţi din funcţie de Guvern la
propunerea ministrului. Locţiitorii ministrului se supun nemijlocit ministrului şi organizează
activitatea şi lucrările de procedură ale Ministerului Justiţiei, în limitele împuternicirilor ce le
revin.
În cadrul Ministerului Justiţiei se formează un colegiu, compus din ministru
(preşedinte), primviceministru şi viceministru, alţi colaboratori ai Ministerului Justiţiei şi şeful
Direcţiei de justiţie a Găgăuziei (Gagauz-Yeri). Componenţa personală a colegiului se aprobă
de către Guvern.
Ministrul justiţiei are următoarele atribuții:
➢ conduce unipersonal sfera de activitate, ce i-a fost încredinţată, şi poartă răspundere
pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i revin
➢ stabileşte gradul de responsabilitate a viceminiştrilor, a conducătorilor de
departamente, direcţii şi secţii ale Ministerului Justiţiei pentru conducerea domeniilor
de activitate ale Ministerului Justiţiei, pentru activitatea instituţiilor subordonate
Ministerului Justiţiei;
➢ participă, în calitate de membru, în activitatea Consiliului Superior al Magistraturii;
➢ la propunerea Adunării Populare a Găgăuziei numeşte şi eliberează din funcţie şeful
Direcţiei de justiţie a unităţii teritoriale autonome cu statut special a Găgăuziei
(Gagauz-Yeri);
➢ prezintă, în modul stabilit, spre examinare Guvernului proiecte de acte normative
elaborate de minister;
➢ formează comisiile pentru licenţierea profesiei de avocat, de executor judecătoresc şi
licenţierea activităţii notariale;
➢ numeşte notarii în funcţie, suspendă activitatea acestora şi îi eliberează din funcţie;
aplică sancţiuni disciplinare notarilor;
➢ învesteşte în funcţie executorii judecătoreşti, suspendă şi încetează activitatea acestora,
aplică sancţiuni disciplinare în cazurile stabilite de lege;
 ➢ convoacă şedinţele colegiului Ministerului Justiţiei şi le prezidează;
➢ semnează, în modul stabilit, tratate şi acorduri internaţionale cu privire la asistenţa
juridică;
➢ îndeplineşte alte împuterniciri ce-i sînt stabilite prin lege.
În lipsa ministrului justiţiei funcţiile acestuia le îndeplineşte unul dintre viceminiştri.
Structura Ministerului
Aparatul central este constituit din subdiviziuni care contribuie la realizarea funcţiilor
şi atribuţiilor Ministerului, precum şi din subdiviziuni care oferă suport tehnic.
În subordinea directă a ministrului funcţionează Direcţia control şi audit intern, care
realizează funcţii de evaluare, verificare şi monitorizare a activităţii subdiviziunilor aparatului
central şi a autorităţilor administrative din subordinea Ministerului.
În vederea asigurării comunicării interne şi externe a Ministerului, precum şi în scopul
gestionării eficiente a relaţiilor cu publicul, funcţionează Serviciul protocol, informare şi
comunicare cu massmedia.
Cabinetul ministrului
În îndeplinirea atribuţiilor sale, ministrul este asistat de un cabinet (cu statut de
direcţie), din componenţa căruia pot face parte: şeful de cabinet, consilierii, asistenţii şi un
secretar.
Colegiul Ministerului
În cadrul Ministerului funcţionează Colegiul Ministerului, componenţa nominală a
căruia este aprobată de către Guvern. Din componenţa colegiului fac parte: ministrul
(preşedintele colegiului), viceminiştrii, şefi ai subdiviziunilor ministerului şi ai autorităţilor
administrative din subordine, un reprezentant al Cancelariei de Stat şi un reprezentant al
societăţii civile.
Colegiul Ministerului examinează probleme de importanţă majoră din domeniile de
competenţă ale Ministerului, audiază rapoartele de activitate ale conducătorilor subdiviziunilor
şi autorităţilor administrative din subordinea Ministerului, efectuează controlul asupra
executării deciziilor sale.
1. Funcțiile Ministerului Justiției în domeniul administrării judecătorești
Ministerul Justiției exercită conducerea, coordonarea şi controlul în domeniile de
competenţă, realizează politica statului în domeniul justiţiei şi drepturilor omului, contribuie la
menţinerea stabilităţii şi calităţii cadrului normativ, la armonizarea acestuia cu standardele
internaţionale, veghează asupra respectării principiului supremaţiei legii.
În vederea realizării misiunii sale, Ministerul exercită următoarele funcţii de bază:
▪ elaborarea şi monitorizarea implementării documentelor de politici în
domeniul justiţiei şi protecţiei drepturilor omului;
▪ creaţia legislativă şi perfecţionarea legislaţiei;
 ▪ crearea, dezvoltarea sistemului de stat al informaţiei juridice, evidenţa
şi sistematizarea legislaţiei;
▪ coordonarea şi monitorizarea procesului de armonizare a legislaţiei
naţionale cu legislaţia Uniunii Europene;
▪ asigurarea activităţii reprezentantului Guvernului la Curtea Europeană
a Drepturilor Omului şi a reprezentanţilor Guvernului în Parlament şi la
Curtea Constituţională;
▪ promovarea politicii de stat în domeniul punerii în executare a
pedepselor penale privative de libertate, măsurii arestului preventiv,
sancţiunii arestului contravenţional;
▪ supravegherea activităţii organelor de stare civilă şi a respectării
legislaţiei în procesul înregistrării de stat a actelor de stare civilă;
▪ realizarea altor activități prevăzute de lege.
Ministerul are următoarele atribuţii principale:
❖ în domeniul elaborării şi monitorizării implementării documentelor de politici:
✓ stabileşte şi propune obiectivele ce urmează a fi incluse în programul de
activitate al Guvernului şi în programul legislativ, care ţin de domeniul justiţiei
şi protecţiei drepturilor omului;
✓ asigură şi coordonează activitatea în domeniul realizării reformei judiciare şi de
drept, etc.
❖ în domeniul creaţiei legislative şi al perfecţionării legislaţiei:
• elaborează proiectele de acte normative în domeniul justiţiei şi protecţiei drepturilor
omului şi participă la susţinerea acestora în Guvern şi în cadrul comisiilor parlamentare;
• asigură compatibilitatea cadrului normativ cu legislaţia Uniunii Europene, precum şi cu
tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, etc.
❖ în domeniul creării şi dezvoltării sistemului de stat al informaţiei juridice, evidenţei şi
sistematizării legislaţiei:
▪ ţine Registrul de stat al actelor juridice al Republicii Moldova şi Registrul de
stat al actelor normative departamentale;
▪ efectuează evidenţa, sistematizarea legilor, hotărîrilor Parlamentului, hotărîrilor
Curţii Constituţionale, hotărîrilor, ordonanţelor şi dispoziţiilor Guvernului,
decretelor Preşedintelui Republicii Moldova;
▪ asigură editarea şi republicarea actelor normative, pregăteşte pentru editare
culegeri de acte normative, etc.
❖ în domeniul stabilirii şi valorificării relaţiilor internaţionale în domeniile de
competenţă şi coordonării procesului de acordare a asistenţei juridice internaţionale:
o elaborează şi avizează proiecte de tratate internaţionale; participă, în condiţiile
legii, la negocierea tratatelor internaţionale cu alte state şi organizaţii
internaţionale;
o întocmeşte rapoarte periodice privind implementarea tratatelor internaţionale ce
ţin de competenţa sa;
o cooperează cu structurile şi organizaţiile internaţionale, precum şi cu autorităţile
similare din alte state; încheie acorduri privind colaborarea juridică cu organele
respective ale statelor străine şi cu organizaţiile internaţionale, etc.
 ❖ în domeniul asigurării activităţii reprezentantului Guvernului la Curtea Europeană a
Drepturilor Omului:
- urmăreşte executarea hotărîrilor şi deciziilor Curţii Europene a Drepturilor
Omului pronunţate în privinţa Republicii Moldova;
- organizează şi ţine evidenţa deciziilor şi hotărîrilor Curţii Europene a
Drepturilor Omului pronunţate în cauzele în care Republica Moldova are
calitatea de pîrît, etc;
❖ în domeniul reglementării, organizării, coordonării sau supravegherii unor profesii şi
servicii juridice:
✓ îndeplineşte atribuţiile care sînt stabilite prin lege cu privire la notari, avocaţi,
executori judecătoreşti, mediatori, administratori autorizaţi, interpreţi şi
traducători;
✓ ţine Registrul de stat al notarilor, Registrul licenţelor pentru exercitarea
profesiei de avocat, Registrul cabinetelor avocaţilor şi birourilor asociate de
avocaţi, Registrul executorilor judecătoreşti, Registrul de stat al interpreţilor şi
traducătorilor, Tabelul mediatorilor;
✓ ţine Registrul gajului bunurilor mobile, Registrul dosarelor succesorale şi
testamentelor, etc.
❖ în alte domenii:
o aplică apostila şi legalizează actele oficiale întocmite pe teritoriul Republicii
Moldova şi destinate a fi utilizate pe teritoriul unui alt stat;
o coordonează şi monitorizează procesul de reprezentare a intereselor statului în
instanţele judecătoreşti şi în instituţiile de arbitraj naţionale şi internaţionale;
o participă la examinarea cererilor de recunoaştere a hotărîrilor judecătoreşti
străine;
o examinează, în limitele competenţei, petiţiile cetăţenilor;
o exercită şi alte atribuţii în conformitate cu legislaţia în vigoare.

2. Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești -

- este autoritatea administrativă subordonată Ministerului Justiţiei cu statut de
persoană juridică de drept public care asigură activitatea organizatorică a judecătoriilor şi
curţilor de apel (în continuare - instanţe judecătoreşti), în conformitate cu art. 55 a Legii privind
organizarea judecătorească și Regulamentul privind organizarea și funcționarea activității
Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 650
din 26.05.2016.
Agenţia are următoarele atribuţii:

- în domeniul asigurării activităţii organizatorice a instanţelor judecătoreşti:

➢ elaborează propuneri pentru eficientizarea şi uniformizarea activităţii instanţelor
judecătoreşti;
➢ avizează proiecte de acte legislative şi normative, precum şi înaintează propuneri pentru
elaborarea proiectelor de acte legislative şi normative corespunzătoare domeniilor sale
de competenţă;
 ➢ asigură instanţele judecătoreşti cu sedii şi condiţii adecvate de muncă, potrivit
standardelor în domeniu;
➢ coordonează procesul de reorganizare a sistemului instanţelor judecătoreşti;
➢ monitorizează modul de efectuare a lucrărilor de arhivă şi secretariat;
- în domeniul statisticii judiciare:
➢ dezvoltă mecanismul şi regulile de ţinere a statisticii judiciare;
➢ efectuează colectarea, analiza şi sistematizarea datelor privind statistica judiciară;
➢ verifică corectitudinea întocmirii rapoartelor statistice prezentate de instanţele
judecătoreşti, precum şi a rapoartelor statistice generate de Programul Integrat de
Gestionare a Dosarelor;
➢ întocmeşte rapoartele trimestriale şi anuale cu privire la statistica judiciară şi le prezintă
pentru informare Curţii Supreme de Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii şi
altor organe interesate, precum şi le publică pe pagina web oficială a Ministerului
Justiţiei şi pe portalul instanţelor judecătoreşti;
- în domeniul sistemului informaţional judiciar:
➢ administrează, asigură mentenanţa şi dezvoltarea sistemului informaţional judiciar,
corespunderea acestuia cu prevederile legislaţiei;
➢ monitorizează permanent repartizarea aleatorie a dosarelor în instanţele judecătoreşti;
➢ prezintă informaţia necesară ministrului justiţiei, în calitatea sa de membru al
Consiliului Superior al Magistraturii, şi întocmeşte sesizările privind suspiciunile de
manipulare în procesul de repartizare aleatorie a dosarelor pentru a fi prezentate
Consiliului Superior al Magistraturii;
elaborează rapoarte anuale privind funcţionarea portalului instanţelor judecătoreşti;

- în domeniul managementului financiar, controlului şi auditului intern în cadrul

instanţelor judecătoreşti:
➢ efectuează auditul intern în cadrul instanţelor judecătoreşti conform legislației;
➢ prezintă pentru informare Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii
rapoartele misiunilor de audit intern în cadrul judecătoriilor şi curţilor de apel;
➢ supraveghează utilizarea corectă, conform destinaţiei, a mijloacelor financiare alocate
instanţelor judecătoreşti;
- în alte domenii:
➢ stabileşte şi menţine relaţiile cu autorităţile publice, precum şi cu alte organe, instituţii
şi organizaţii, inclusiv cu cele de peste hotare, pentru a îmbunătăţi organizarea
activităţii instanţelor judecătoreşti şi pentru a spori eficienţa activităţii Agenţiei;
➢ prezintă informaţia necesară ministrului justiţiei, în calitatea sa de membru al
Consiliului Superior al Magistraturii, la întocmirea sesizărilor privind faptele
judecătorilor care pot constitui abateri disciplinare;
➢ primeşte cetăţenii în audienţă şi examinează petiţiile acestora, în limitele competenţelor
funcţionale.
Agenţia îşi exercită atribuţiile cu respectarea strictă a garanţiilor şi independenţei
sistemului judecătoresc, fără nici un amestec în înfăptuirea justiţiei.
 6. Institutul Național al Justiției
Institutul Naţional al Justiţiei este o instituţie publică ce realizează formarea iniţială a
candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror, formarea continuă a judecătorilor în
funcție şi a procurorilor în funcţie, a grefierilor, a asistenţilor judiciari, a şefilor
secretariatelor instanţelor judecătoreşti, a consultanţilor procurorului, a consilierilor de
probaţiune, a avocaților care acordă asistență juridică garantată de stat, precum şi formarea
inițială și continuă a altor persoane care activează în sectorul justiţiei, în cazurile prevăzute
de legislaţie.
Institutul are personalitate juridică, dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a
Republicii Moldova şi cu denumirea Institutului, de patrimoniu propriu, de autonomie
administrativă, ştiinţifică şi didactică.
Institutul nu face parte din sistemul naţional de învăţămînt şi educaţie, nu este supus
dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea şi licenţierea instituţiilor de învăţămînt
şi celor privind sfera ştiinţei şi inovării.
Institutul activează în baza prezentei Legii privind Institutul Naţional al Justiţiei din
08.06.2006 (modificat la 06.02.20, în vigoare 28.03.20) şi a statutului său, aprobat de Consiliul.
Sediul Institutului este în municipiul Chişinău.
Institutul exercită următoarele atribuţii de bază:
o formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror;
o formarea continuă a judecătorilor în funcție şi a procurorilor în funcţie;
o formarea continuă a grefierilor, asistenţilor judiciari, şefilor secretariatelor
instanţelor judecătoreşti, consultanţilor procurorului, consilierilor de
probaţiune, avocaților care acordă asistență juridică garantată de stat;
o organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru persoanele care au vechime în
muncă de 5 ani în specialitățile juridice,
o formarea formatorilor.
Institutul poate exercita şi atribuţii privind:
o formarea iniţială şi continuă, pe baze contractuale, a altor persoane care
activează în sectorul justiţiei, în cazurile prevăzute de legislaţie;
o cooperarea internaţională în domeniu;
o efectuarea unor studii de cercetare științifică în domeniul dreptului şi al justiţiei,
publicarea studiilor realizate, a materialelor didactice şi a altor materiale
elaborate în procesul activităţii.
Organele de conducere ale Institutului sînt

 Consiliul
 Directorul
Consiliul este organul suprem de conducere al Institutului. Este alcătuit din 13 membri,
din care:
- 7 membri desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii din rîndul
judecătorilor instanţelor judecătoreşti de diferite niveluri;
 - 4 membri desemnaţi de Consiliul Superior al Procurorilor din rîndul
procurorilor de diferite niveluri;
- un membru desemnat de Ministerul Justiţiei;
- un membru, profesor titular de drept, desemnat de Consiliul Rectorilor din
Republica Moldova.
Mandatul membrilor Consiliului este de o durată de 4 ani şi poate fi reînnoit doar o singură
dată. Calitatea de membru al Consiliului încetează la expirarea mandatului, la cerere sau în caz
de deces. Preşedintele Consiliului se alege prin vot secret din rîndul membrilor Consiliului, pe
durata mandatului.
Atribuţiile Consiliului
➢ aprobă Regulamentul de ordine interioară şi alte acte necesare pentru buna
funcţionare a Institutului;
➢ aprobă structura, statul de personal şi efectivul-limită ale Institutului;
➢ organizează concursul pentru suplinirea funcției de director;
➢ aprobă Statutul formatorilor;
➢ aprobă şi prezintă Ministerului Finanţelor, în modul stabilit, proiectul de buget
al Institutului;
➢ autorizează acorduri/memorandumuri de cooperare cu instituţii similare din alte
state şi de contribuţie a donatorilor;
➢ aprobă, anual, pînă la 31 iulie, raportul de activitate al Institutului, care se
înaintează Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al
Procurorilor şi Ministerului Justiţiei pentru informare şi se plasează pe pagina
web oficială a Institutului;
➢ aprobă Metodologia de evaluare a calităţii programelor de formare, etc.
Toate hotărîrile adoptate de Consiliu se plasează pe pagina web oficială a Institutului.
Directorul - Candidatura directorului este selectată pe bază de concurs, din rîndul
persoanelor care au diplomă de studii superioare complete în drept, administraţie publică sau
management, fie echivalentul acesteia, şi ale căror calificare profesională şi experienţă de lucru
din ultimii 7 ani sînt corespunzătoare pentru realizarea atribuţiilor Institutului.
Directorul se numeşte în funcţie de către Consiliu pentru un mandat de 5 ani, fără
posibilitatea de a exercita două mandate consecutive.
Directorul asigură conducerea curentă a activităţii Institutului şi are următoarele atribuţii
principale:
• reprezintă Institutul în relaţiile cu autorităţile publice, cu persoanele fizice şi
juridice dinafară şi din străinătate;
• asigură activitatea organizatorică a Consiliului;
• emite ordine de înmatriculare, promovare şi exmatriculare a audienţilor cursurilor de
formare iniţială;
• asigură elaborarea şi îndeplinirea planurilor de formare;
• asigură elaborarea raportului anual de activitate a Institutului și îl prezintă Consiliului
pentru aprobare;
• exercită alte atribuţii necesare bunei organizări şi desfăşurări a activităţii Institutului.
 Structura şi personalul Institutului
Personalul Institutului este constituit din formatori, personalul administrativ şi
personalul auxiliar. Formatorii Institutului sînt selectați pe bază de concurs, conform unei
proceduri transparente stabilite de Consiliu, și se includ în rețeaua de formatori a Institutului.
Formatorii sînt selectați din cei mai buni profesionişti din rîndul judecătorilor, procurorilor,
cadrelor didactice din învăţămîntul juridic superior, precum şi al altor specialişti care activează
în domenii ce fac obiect al cursurilor de formare iniţială și de formare continuă organizate de
Institut.