Sunteți pe pagina 1din 7

Problema 1 (Echilibrul rigidului)

Se consideră bara din figura 1a, articulată în A şi simplu rezemată în B. Ea este acţionată de
forţa uniform distribuită de intensitate q=200 N/m , de forţa concentrată P = 1400N şi de
momentul M = 500 Nm. La capătul C este prins un fir ideal, trecut peste un scripete fix, care
are la capăt greutatea G = 1000 2 N. Dimensiunile sunt în metri iar   45 0 . Atunci:

1. Momentul forţei P în raport cu punctul A are modulul egal cu:
   
a) M A P   2100 N  m ; b) M A P   2800 N  m ; c) M A P   1800 N  m ; d) M A P   1400 N  m .
       
2. Reacţiunea normală din reazemul B are valoarea:
a) N B  3650 N; b) N B  215 0 N; c) N B  3800 N; d) N B  1000 N.
3. Componenta orizontală a reacţiunii din articulaţia A este îndreptată spre dreapta şi are
valoarea:
a) H A  1400 N; b) H A  2100 N; c) H A  1315 N; d) H A  1450 N.
4. Componenta verticală a reacţiunii din articulaţia A este îndreptată în jos şi are valoarea:
a) V A  3250 N; b) V A  140 0 N; c) V A  1540 N; d) V A  300 0 N.

 P
P
2 1,5
2 1,5 
A
 C  H A

 C  A M 
M 1 V
 A

 S 
2 Q
q 1

B
 
G N B
B
Figura 1a Figura 1b
Rezolvare:

1. Braţul forţei P în raport cu A este b =1,5 m, deci M A P   P  b  1400  1,5  2100 N  m .
 

2-4. Forţa distribuită se înlocuieşte prin rezultanta sa Q , de modul Q  2  q  400 N , plasată la

mijlocul porţiunii verticale a barei. Reazemul B se înlocuieşte cu reacţiunea normală N B iar
 
articulaţia A printr-o reacţiune de componente H A şi V A . Firul se înlocuieşte cu tensiunea

în fir S , egală în modul cu G (vezi figura 1b). Ecuaţiile de echilibru sunt:
 X i  H A Q  S cos  0
(1)
Y i  N B  P  V A S sin   0
(2)
 M i, Az  P 1,5  S sin   3,5  Q 1  N B1,5  M  0
(3)
Reacţiunea normală în B se determină din (3):
2
1400  1,5  1000 2   3,5  400  500
P  1,5  S sin   3,5  Q  1  M 2
N B   3800 N.
1,5 1,5

Din (1) găsim că


2
H A  Q  S cos   400  1000 2   1400 N.
2
In fine, din (2) rezultă că:
2
VA  N B  P  S sin   3800  1400  1000 2   1400 N.
2

Răspunsuri corecte: 1a; 2c; 3a; 4b.

Problema 2 (Cinematica rigidului)


Bara rigidă AB alunecă între doi pereti perpendiculari (vezi Figura 2a). Se ştie că la un

moment dat viteza capătului A este egală cu v A  12 cm / s iar unghiul ABO este de 300. In
plus, se mai dau lungimile AB = 30 cm şi AC = 10 cm. Atunci:
5. Centrul instantaneu de rotaţie al barei AB, IAB, se găşeste:
a) In punctul O;
b) La intersecţia perpendicularelor în A şi B pe OA, respectiv OB;
c) In A;
d) In B.
6. Viteza unghiulară în mişcarea plan – paralelă a barei AB este egală cu:
a) 1,2 rad/s; b) 0,875 rad/s; c) 0,462 rad/s; d) 0,728 rad/s.
7. Viteza punctului B are modulul egal cu:
a) 5,75 cm/s; b) 7,223 cm/s; c) 2,665 cm/s; d) 6,930 cm/s.
8. Viteza punctului C are modulul egal cu:
a) 7,665 cm/s; b) 8,329 cm/s; c) 9,224 cm/s; d) 6,193 cm/s.
y
 y 
v A  v A 
a A  AB
A 
I AB
A v C

C C

30 0 x
30 0
O B
x 
O B v B

Figura 2a Figura 2b

Rezolvare:
5. CIR –ul barei AB se găseşte la intersecţia perpendicularelor duse în A şi B pe suporturile
cunoscute ale vitezelor punctelor A şi B. Cum A şi B execută mişcări rectilinii pe OA,
respectiv OB, răspunsul corect este b). A se vedea şi figura 2b.
6. Patrulaterul OAIABB este dreptunghi. Avem că:

3 1
I AB A  OB  AB cos 300  30   25,981 cm; I AB B  OA  AB sin 300  30   15 .
2 2

Ca vector, viteza unghiulară  AB este perpendicular pe planul (OAB), are sens orar (dat de
viteza punctului A) şi modulul
vA 12 cm / s
 AB    0,462 rad / s .
I AB A 25,981 cm


7. Viteza lui B este pe orizontală lui B, spre stanga (sens dat de  AB ) şi are modulul:

v B I AB B   AB  15  0,462  6,93 cm/s.

8. Pentru a determina viteza lui C avem nevoie de distanţa IABC. Ea rezultă din triunghiul
IABAC cu teorema Pitagora generalizată:

3
I ABC  AC 2  I AB A 2  2 AC  I AB A  cos 300  102  25,9812  2  10  25,981   18,028
2
Viteza lui C este perpendiculară pe IABC, stanga sus şi are modulul:

v C I ABC   AB  18,028  0,462  8,329 cm/s.

Răspunsuri corecte: 5b; 6c; 7d; 8b.


Problema 3 (Momente de inerţie mecanice)
Un corp este confecţionat din două bucăţi de sarmă groasă de densităţi  1 1 kg / m ,
respectiv  2  0,5 kg / m (vezi figura 3a). Dimensiunile sunt date in centimetri. Atunci:

9. Masa întregului corp este egală cu:


a) 1,123 kg; b) 0,885 kg; c) 4, 125 kg; d) 0,718 kg.
10. Momentul de inerţie al întregului corp faţă de axa Ox este:

a) J x  0,0197 kg  m 2 ; b) J x  0,0135 kg  m 2 ; c) J x  0,0188 kg  m 2 ; d) J x  0,1358 kg  m 2

11. Momentul de inerţie al întregului corp faţă de axa Oy este:

a) J x  0,0542 kg  m 2 ; b) J x  0,0195 kg  m 2 ; c) J y  0,0266 kg  m 2 ; d)


J x  0,0133 kg  m 2

12. Momentul centrifugal faţă de perechea de axe Ox şi Oy are valoarea:

a) J xy  0,0089 kg  m 2 ; b) J xy  0,0125 kg  m 2 ; c) J xy  0,0046 kg  m 2 ;


d) J xy  0,0281 kg  m 2 .

C 110,10, C 229, 10


y 1 y

2 y 1C y 2C

10 C1 x 1C C2 x 2C
18

O x O x

Figura 3a Figura 3b
Rezolvare:
9. Lungimile celor două bucăţi sunt: L 1 2  R  2  10  62 ,832 cm  0,628 m ;

L 2  18 cm  0,18 m .

Maselor lor sunt egale cu: m 1  1 L 1 1 kg / m  0,628 m  0,628 kg ;

m 2   2 L 2  0,5 kg / m  0,18 m  0,090 kg ,

astfel că masa totală va fi: M  m 1 m 2  0,628  0.09  0,718 kg .


10. J x  J x,1 J x, 2 , unde: J x,1 m 1R  m 1R 2  3m 1R  3  0,628  0,1  0,0188 kg  m 2 ;
2 2 2

2 2 2

J x,2  0  m 2 R 2  0,09  0,12  0,0009 kg  m 2 .

Deducem că J x  0,0188  0,0009  0,0197 kg  m 2 .

11. J y  J y ,1 J y , 2 , unde:

m 1R 2 3m 1R 2 3  0,628  0,12
J y ,1  m 1R 2    0,0188 kg  m 2 ;
2 2 2

m 2 L 22 0.09  0,182
 0.09  0,2  0,092  0,0078 kg  m2 .
L
J y,2  m 2( 2 R  2 ) 2 
12 2 12

Deci: J y  0,0188  0,0078  0,0266 kg  m 2 .

12. J xy  J xy ,1 J xy , 2 , unde:


J xy ,1 0  m 1 R  R  0,628  0,1 2  0,0063 kg  m 2 ;
 L 
J xy, 2  0  m 2 R   2 R  2   0,09  0,1 0,29  0,0026 kg  m 2 .
 2 
Rezultă că J xy  0,0063  0,0026  0,0089 kg  m 2 .

Răspunsuri corecte: 9d; 10a; 11c; 12a.

Problema 4 (Teoreme fundamentale ale dinamicii)


13. Un disc omogen de masă M = 50 kg efectuează o mişcare de rotaţie în jurul unei axe
perpendiculare pe planul său şi care conţine centrul său cu viteza unghiulară   80 rad / s .
Dacă raza discului este R = 0,5 m, atunci momentul cinetic al discului faţă de axa de rotaţie
 este egal cu:
a) K  450 kg  m 2/ s ; b) K  600 kg  m 2/ s ; c) K  750 kg  m 2/ s ; d) K  500 kg  m 2/ s
14. O bară rectilinie şi omogenă, avand densitatea liniară de 7 kg/m şi lungimea de L = 3 m
se află în repaus pe o suprafaţă plană netedă (fără frecare). La un moment dat asupra sa
acţionează forţele F 1 250 N şi F 2 145 N ca în figura 4a. Acceleraţia centrului său de
masă este egală cu:
a) a C  6 m / s 2 ; b) a C  5 m / s 2 ; c) a C  2 m / s 2 ; d) a C  10 m / s 2 ;
15. O macara ridică un container de greutate G = 18,5 kN la înălţimea h = 14 m şi apoi îl
deplasează pe orizontală o distanţă D = 10 m. Neglijand orice tip de frecare, lucrul mecanic
efectuat de macara în timpul acestei operaţii a fost de:
a) L = 259 kJ; b) L = 165 kJ; c) L = 300 kJ; d) L = 444 kJ.
16. Sistemul format din corpurile A şi B, de mase mA = 100 kg şi mB = 50 kg, începe să se
deplaseze din stare de repaus sub acţiunea propriilor greutăţi (vezi figura 4b). Firul care le
leagă este un fir ideal bine întins. Intre corpul B şi suprafata orizontală de reazem există
frecare la alunecare, de coeficient  B  0,5 . Se consideră g  10 m / s 2 . După ce corpul A
coboară h = 1m, viteza sa ajunge la:
a) v A 3,852 m / s ; b) v A 3,162 m / s ; c) v A 5,875 m / s ; d) v A 4,265 m / s .
B


F1 B
L
A

F2 h
Figura 4a Figura 4b

Rezolvare:
13. Pentru un corp de revoluţie aflat în mişcare de rotaţie faţă de axa sa de simetrie  ,
momentul cinetic se obţine cu relaţia: K   J    .
MR 2 50  0.52
 6.25 kg  m 2 , astfel că K  6.25  80  500 kg  m / s .
2
Dar J   
2 2
14. Masa barei este M    L  7  3  21kg . Teorema mişcării centrului de masă,
 
M a C F , ne spune că acceleraţia centrului de masă este pe direcţia forţelor
(perpendiculară pe bară) şi are modulul:
F 1 F 2 250  145
a C   5 m/ s 2 .
M 21
15. Lucrul mecanic efectuat de forţa de greutate depinde doar de diferenţa pe verticală între
poziţia finală şi cea iniţială. In cazul nostru: h  14 m . Deci,
L G  G h  18,5 kN  14 m  259 kJ .
Lucrul mecanic efectuat de macara este L   LG  259 kJ .
16. Se utilizează teorema energiei cinetice şi a lucrului mecanic, între momentul iniţial 1
cand sistemul era în repaus, şi momentul final 2, cand corpul A a coborat pe o distanţă h.
Deci, E1 = 0. Firul întins face ca cele două corpuri să se deplaseze cu aceiaşi viteză, adică:

m A v 2A m Bv 2B  m A m B v 2 .
1 1 1
E 2
2 2 2
Singurele forţe care dau lucru mecanic sunt greutatea corpului 1 ( L  m A g  h ) şi forţa de
frecare dintre corpul B şi suprafaţa orizontală ( L  TB  h    B N B  h    B mB g  h ).

Deci: E 2 E 1 L12 
1
m A m B  v 2 m A g h  B m B g h .
2

Rezultă: v  2 m A  B m B  g h  2100  0,5  50 10 1  10  3,162 m / s .


m A m B 100  50


NB
B


T B

mBg
A

m Ag

Tabel centralizator cu răspunsurile corecte

Test 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Răspuns a c a b b c d b d a c a d b a b

S-ar putea să vă placă și