Sunteți pe pagina 1din 32

TOTALIZAREA 2

TESTE COMPLIMENT SIMPLU

I. Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa IV analitică

1. Indicați reactivul de grupă pentru cationii grupei IV în conformitate cu clasificarea acido-


bazică:
A. HCl (diluat)
B. NaOH (exces)
C. H2SO4 (concentrat)
D. HNO3 (exces)
E. NH3 (exces)

2. Ce efect analitic se observă la adăugarea bazei alcaline la soluţia care conţine cationi din grupa
IV analitică?
А. schimbarea culorii soluţiei
В. formarea precipitatului, solubil în exces de reactiv
С. formarea precipitatului, insolubil în exces de reactiv
D. degajarea gazului la adăugarea excesului de reactiv
Е. nu se observă nici o schimbare

3. Ce reactiv se aplică pentru efectuarea reacției farmacopeice la identificare cationilor de Al3+:


A. alizarina
B. dimetilglioxima
C. Co(NO3)2
D. NaOH + NH4Cl
E. o-oxichinoleină

4. Efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de Al3+ cu azotatul de cobalt (II) este:
A. Substanță verde
B. Substanță roșie
C. Substanță galbenă
D. Substanță albastră
E. Substanță violetă

5. Condiţia de efectuare a reacţiei de identificare a Al3+ cu Co(NO3)2 este:


A. mediu acid;
B. mediu bazic;
C. lipsa cationilor de Zn2+;
D. la rece;
E. lipsa cationilor Li+.

6. Efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de Zn2+ cu azotatul de cobalt (II) este:
A. Substanță verde
B. Substanță roșie
C. Substanță galbenă
D. Substanță albastră
E. Substanță violetă

7. Ce proprietăți are efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de zinc cu K4[Fe(CN)6]


este:
A. precipitat alb, insolubil în acizi minerali, solubil în baze alcaline
B. precipitat galben, insolubil în acizi minerali, solubil în baze alcaline
C. precipitat alb, solubil în acizi minerali, insolubil în baze alcaline
D. precipitat galben, solubil în acizi minerali, insolubil în baze alcaline
E. precipitat albastru, insolubil în acizi minerali, solubil în baze alkaline

8. Efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de zinc cu H2S este:


A. precipitat alb, insolubil în acid acetic
B. precipitat galben, insolubil în acid acetic
C. precipitat alb, solubil în acid acetic
D. precipitat galben, solubil în acid acetic
E. precipitat alb, solubil în acid acetic și baze alcaline

9. Efectul analitic al reacției cationului de aluminiu cu Na2CO3 este:


A. Al 2 (CO3 ) 3 D. Al 2 O3
B. Al (OH ) 3 E. Al (HCO3 ) 3
C. Na 3 Al (OH ) 6 

10. Efectul analitic al reacției cationului de aluminiu cu Na2S este:


A. Al 2 S 3 D. Al 2 O3
B. Al (OH ) 3 E. Al (HS ) 3
C. Na 3 Al (OH ) 6 

11. Efectul analitic al reacției cationului de crom cu Na2CO3 este:


A. Cr2 (CO3 ) 3 D. Cr (OH ) 3
B. Cr2 O3 E. NaCr (OH ) 4 
C. Na 3 Cr (OH ) 6 

12. Efectul analitic al reacției cationului de crom cu Na2S este:


A. Cr2 S 3 D. Cr2 O3
B. Na 3 Cr (OH ) 6  E. Cr (HS ) 3
C. Cr (OH ) 3

13. Ce proprietăți are efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de As(III) cu H2S este:
A. precipitat alb, insolubil în baze alcaline
B. precipitat galben, insolubil baze alcaline
C. precipitat brun, solubil în baze alcaline
D. precipitat galben, solubil în baze alcaline
E. precipitat alb, solubil în acid acetic și baze alcaline

14. Ce proprietăți are efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de As(V) cu H2S este:
A. precipitat alb, insolubil baze alcaline
B. precipitat galben, insolubil baze alcaline
C. precipitat brun, solubil baze alcaline
D. precipitat galben, solubil în baze alcaline
E. precipitat alb, solubil în acid acetic și baze alkaline

15. Ce proprietăți are efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de As(III) cu AgNO3
este:
A. precipitat brun, insolubil în HNO3 și NH3
B. precipitat galben, insolubil în HNO3 și NH3
C. precipitat brun, solubil în HNO3 și NH3
D. precipitat galben, solubil în HNO3 și NH3
E. precipitat alb, solubil în HNO3 și NH3

16. Ce proprietăți are efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de As(V) cu AgNO3
este:
A. precipitat brun, insolubil în HNO3 și NH3
B. precipitat galben, insolubil în HNO3 și NH3
C. precipitat alb, solubil în HNO3 și NH3
D. precipitat brun, solubil în HNO3 și NH3
E. precipitat galben, solubil în HNO3 și NH3

17. Reacţia dintre As(III) și H2S se efectuează în mediu:


A. slab acid sau neutru;
B. slab bazic;
C. puternic acid;
D. slab bazic sau neutru;
E. puternic bazic.

18. Reacţia dintre As(V) și H2S se efectuează în mediu:


A. slab acid sau neutru;
B. slab bazic;
C. puternic acid;
D. slab bazic sau neutru;
E. puternic bazic.

19. La tratarea soluţiei în care se conţine ionii de Cr3+, Al3+ şi AsV cu exces de amoniac se
sedimentează:
A. toţi ionii;
B. numai Al3+;
C. nici unul nu se sedimentează;
D. Al3+ şi AsV;
E. Cr3+ şi Al3+.

20. La oxidarea sărurilor de crom(III) în mediu bazic se obţine soluţie:


A. portocalie;
B. verde;
C. galbenă;
D. albastră;
E. zmeurie.

21. pH-ul cărei soluţii apoase, din cele enumerate mai jos, nu se va schimba la diluare?
A. soluţiei de NH3;
B. soluţiei de CH3COOH;
C. soluţiei de HCOOH;
D. soluţiei de NaHCO3;
E. soluţiei de NH4Cl.
22. pH-ul cărei soluţii apoase, din cele enumerate mai jos, nu se va schimba la diluare?
A. soluţiei de CH3COOH;
B. soluţiei ce conţine 0,1 moli/l NH3 + 0,1 moli/l NaCl;
C. soluţiei de NH3;
D. soluţiei de NH4Cl;
E. soluţiei ce conţine 0,1 moli/l NH3 +
0,1 moli/l NH4Cl.
23. pH-ul cărei soluţii apoase, din cele enumerate mai jos, nu se va schimba la diluare?
A. soluţiei ce conţine 0,1 moli/l HCOOH + 0,1 moli/l HCOOK;
B. soluţiei de HCOOH;
C. soluţiei de HCOONa;
D. soluţiei de CH3COONa;
E. soluţiei de NH3.

24. Cu ajutorul cărui reactiv se pot identifica cantităţi mici „urme” de ioni de arsen (III, V) în
materiale biologice?
A. H2S D. Zn
B. I2 E. Mixtura magnesiană
C. AgNO3

25. Ce compus se formează la tratarea cationilor de Al3+ cu exces de soluţie de amoniac?


A. ( NH 4 ) 3 Al (OH ) 6  D. Al 2 O3
B. Al (OH ) 3 E. NH 4 AlO 2
C. Al ( NH 3 ) 6 (OH ) 3

26. Ce compus se formează la tratarea cationilor de Zn2+ cu exces de soluţie de amoniac?


A. ( NH 4 ) 2 Zn (OH ) 4  D. ZnO
B. Zn (OH ) 2 E. ( NH 4 ) 2 ZnO2
C. Zn( NH 3 ) 4 (OH ) 2

27. Ce compus se formează la tratarea cationilor de Zn2+ cu cantităţi mici de soluţie de amoniac?
A. ( NH 4 ) 2 Zn (OH ) 4  D. ZnO
B. Zn (OH ) 2 E. ( NH 4 ) 2 ZnO2
C. Zn( NH 3 ) 4 (OH ) 2

28. Ce reactiv se utilizează pentru identificarea ionilor de Al3+ în prezenţa altor cationi din gr. IV
analitică?
A. Alizarina D. NH3
B. NH4Cl E. NaOH
C. Co(NO3)2

29. Cu ce se imbibă hîrtia de filtru la identificarea cationilor de de Al3+ cu alizarina în prezenţa


altor cationi din gr. IV analitică?
A. K3[Fe(CN)6] D. KCN
B. K4[Fe(CN)6] E. KSCN
C. K3[Fe(SCN)6]

30. Ce se întîmplă la adăugarea H2O2 la soluţie cationilor din gr. IV analitică?


A. Cationii cu grad de oxideare schimbător se precepită mai bine
B. Cationii cu grad de oxideare schimbător se oxidează
C. Cationii cu grad de oxideare schimbător se reduc
D. Cationii cu grad de oxideare schimbător îşi menţin grad de oxidare
E. Înlăturarea cationilor cu grad de oxideare schimbător din soluţie

31. Ce se formează la tratarea cationilor de Cr3+ cu exces de soluţie amoniacală în prezenţa H2O2?
A. [Cr(OH)6]3- D. Cr2O72-
3+
B. [Cr(NH3)6] E. Cr(OH)3
2-
C. CrO4

32. Ce se formează la tratarea cationilor de Cr3+ cu exces de soluţie amoniacală?


A. (NH4)3[Cr(OH)6] D. Cr(OH)3
B. [Cr(NH3)6](OH)3 E. Cr(OH)2
C. NH4CrO2

33. Cationii de Cr(III) pot fi oxidaţi pănă la acid perchromic. Acid perchromic este:
A. H2CrO6 – soluţie albastră
B. H2CrO4 – soluţie galbenă
C. H2CrO6 – precipitat albastru
D. H2CrO5 – precipitat portocaliu
E. H2Cr2O7 – soluţie portocalie

34. Acidul perchromic este mai stabil în prezenţa:


A. Amidonului
B. Alcoolului etilic
C. Alcoolului amilic
D. Acidului acetic
E. Acetatului de sodiu

35. Ce se formează la tratarea cationilor de Cr3+ cu cantitate echivalentă de soluţie amoniacală?


A. (NH4)3[Cr(OH)6] D. Cr(OH)3
B. [Cr(NH3)6](OH)3 E. Cr(OH)2
C. NH4CrO2

II. Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa V analitică

36. Indicați reactivul de grupă pentru cationii grupei V în conformitate cu clasificarea acido-
bazică:
A. HCl (diluat)
B. NaOH (exces)
C. H2SO4 (concentrat)
D. HNO3 (exces)
E. NH3 (exces)

37. Ce efect analitic se observă la adăugarea bazei alcaline la soluţia care conţine cationi din grupa
V analitică?
А. schimbarea culorii soluţiei
В. formarea precipitatului, solubil în exces de reactiv
С. formarea precipitatului, insolubil în exces de reactiv
D. degajarea gazului la adăugarea excesului de reactiv
Е. nu se observă nici o schimbare

38. Condiţia principală a reacţiei Fe2+ cu hexacianoferatul(III) de potasiu este:


A. mediu slab bazic;
B. prezenţa CH3COONa;
C. mediu bazic;
D. prezenţa amoniacului;
E. mediu acid.

39. Condiţia principală a reacţiei Fe3+ cu hexacianoferatul(II) de potasiu este:


A. mediu slab bazic;
B. prezenţa CH3COONa;
C. mediu bazic;
D. prezenţa amoniacului;
E. mediu acid.

40. Reacţia de hidroliză se aplică pentru identificarea cationului:


A. Mg2+;
B. Fe2+;
C. Bi3+;
D. Mg2+;
E. Pb2+.

41. Ce reactiv organic se aplică pentru efectuarea reacției de identificare a cationului de Mg2+:
A. alizarina
B. dimetilglioxima
C. difenilamina
D. α-nitrozo-β-naftol
E. o-oxichinoleina

42. Alegeţi din cele cinci variante propuse mai jos pe acea care conţine numai săruri care în soluţii
apoase creează mediu acid:
A. NH4Cl, NaCl, KNO3;
B. NH4Cl, AlCl3, FeCl3;
C. Na2CO3, K2SO4, AlCl3;
D. Na3PO4, KNO3, NH4NO3;
E. NH4Cl, KCl, Bi(NO3)3.

43. Alegeţi din cele cinci variante propuse mai jos pe acea care conţine numai săruri care în soluţii
apoase creează mediu bazic:
A. HCOOK, NH4Cl, NH4NO3;
B. HCOOK, KCl, K2CO3;
C. CH3COONa, Na2CO3, K2C2O4;
D. Na3PO4, (NH4)2SO4, NaCl;
E. NaH2PO4,NH4NO3,AlCl3.

44. Care din următoarele săruri formează prin dizolvare în apă soluţii cu pH = 7?
A. Na2CO3;
B. CH3COONH4, NaCl;
C. NH4Cl, CaCl2;
D. AlCl3, NH4Cl;
E. NH4Cl, BaCl2.
45. La aceeaşi cantitate (mol) de substanţe CH3COONa şi NaCN se adaugă acelaşi volum de apă.
Se ştie că K a CH COOH = 1,74 10-5 şi K a HCN = 5,0·10-10. La care dintre săruri hidroliza va fi mai
3

înaintată?
A. CH3COONa;
B. ambele hidrolizează în aceeaşi măsură;
C. NaCN;
D. numai sarea CH3COONa hidrolizează;
E. nici una din săruri nu hidrolizează.

46. La aceeaşi cantitate (mol) de substanţe CH3COONa şi HCOONa se adaugă acelaşi volum de
apă. Se ştie că K a CH COOH = 1,74 10-5 şi K a HCOOH = 1,8·10-4. La care dintre săruri hidroliza va
3

fi mai înaintată?
A. CH3COONa;
B. ambele hidrolizează în aceeaşi măsură;
C. HCOONa;
D. numai sarea CH3COONa hidrolizează;
E. nici una din săruri nu hidrolizează.

47. La aceeaşi cantitate (mol) de substanţe NaCN şi NaF se adaugă acelaşi volum de apă. Se ştie
HCN
că K a = 5,0·10-10 şi K a HF = 6,7·10-4. La care dintre săruri hidroliza va fi mai înaintată?

A. NaCN;
B. ambele hidrolizează în aceeaşi măsură;
C. NaF;
D. numai sarea NaF hidrolizează;
E. nici una din săruri nu hidrolizează.

48. În soluţia de analizat se conţin ionii: Fe3+, Mg2+ şi Zn2+. La trecerea unui curent de H2S prin
această soluţie se sedimentează:
A. toţi cationii enumeraţi;
B. Mg2+ şi Zn2+;
C. Mg2+ şi Fe3+;
D. numai Zn2+;
E. Zn2+ şi Fe3+.

49. Soluția apoasă CH3COONa, are mediu:


A. bazic;
B. acid;
C. neutru;
D. slab bazic;
E. slab acid.

50. Soluția apoasă NH4Cl, are mediu:


A. bazic;
B. acid;
C. neutru;
D. slab bazic;
E. slab acid.

51. Care din cationii enumeraţi mai jos NU se precipită cu soluţia amoniacală, luată în exces?
A. Al3+;
B. Cr3+;
C. Fe3+;
D. Mg2+;
E. Bi3+.

52. Efectul analitic al reacției analitice a cationului de fier(III) cu K4[Fe(CN)6] este:


A. KFe [Fe(CN)6] , precipitat verde
B. KFe [Fe(CN)6] , precipitat albastru
C. KFe [Fe(CN)6] , soluție albastră
D. KFe [Fe(CN)6] , precipitat roșu
E. KFe [Fe(CN)6] , soluție roșie

53. Efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de fier(II) cu K3[Fe(CN)6] este:


A. KFe [Fe(CN)6] , precipitat verde
B. KFe [Fe(CN)6] , precipitat albastru
C. KFe [Fe(CN)6] , soluție albastră
D. KFe [Fe(CN)6] , precipitat roșu
E. KFe [Fe(CN)6] , soluție roșie

54. Efectul analitic al reacției de identificare a cationului de fier(III) cu KSCNeste:


A. [Fe(SCN)n]3-n , precipitat brun
B. [Fe(SCN)n]3-n , precipitat albastru
C. [Fe(SCN)n]3-n, soluție albastră
D. [Fe(SCN)n]3-n, precipitat roșu
E. [Fe(SCN)n]3-n, soluție roșie

55. Efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de fier(II) cu H2S este:


A. FeS, precipitat negru, insolubil în acizi minerali
B. FeS, precipitat galben, insolubil în acizi minerali
C. FeS, precipitat negru, solubil în acizi minerali
D. FeS, precipitat galben, solubil în acizi minerali
E. FeS, precipitat brun, solubil în acizi minerali

56. Reacţia farmacopeică dintre Fe(II) și H2S se efectuează în mediu:


A. slab acid sau neutru;
B. slab bazic;
C. puternic acid;
D. prezența soluției tampon (HCOOH + HCOONa);
E. puternic bazic.

57. Efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de bismut(II) cu H2S este:


A. Bi2S3, precipitat portocaliu
B. Bi2S3, precipitat cafeniu îchis
C. Bi2S3, precipitat verde
D. Bi2S3, precipitat alb
E. Bi2S3, precipitat galben
58. Condiţia principală a reacţiei farmacopeice Mg2+ cu hidrogenfosfatul de sodiu este:
A. mediu neutru;
B. prezenţa CH3COONa;
C. prezenţa soluției tampon CH3COOH + CH3COONa;
D. prezenţa soluției tampon NH3+NH4Cl;
E. prezenţa KMnO4.

59. Ce reactiv se aplică pentru efectuarea reacției farmacopeice la identificarea cationilor de Bi3+:
A. H2O
B. NH3
C. KI
D. NaOH
E. H2S

60. Ce reactiv se aplică pentru efectuarea reacției farmacopeice la identificarea cationilor de Mg2+:
A. KI
B. NH3
C. Na2HPO4
D. NaOH
E. H2S

61. Indicaţi substanţa medicamentoasă ce poate fi identificată cu ajutorul sărurilor de fier(III):


A. Peroxid de hidrogen D. Acid nicotinic
B. Permanganat de potasiu E. Iodura de potasiu
C. Acid salicilic

62. Culoarea fenolftaleinei în soluția apoasă a CH3COONa este:


A. Albastră
B. Brună
C. Zmeurie
D. Violetă
E. Incoloră

63. Culoarea fenolftaleinei în soluția apoasă a KCN este:


A. Albastră
B. Brună
C. Zmeurie
D. Violetă
E. Incoloră

64. Culoarea indicatorului universal în soluția apoasă a Na2CO3 este:


A. Albastră
B. Roșie
C. Zmeurie
D. Violetă
E. Incoloră
65. La adăugarea unei cantități mici de bază alcalină la soluția tampon acidă, pH soluției practic nu se
modifică deoarece:
A. Bază alcalină se neutralizează cu sarea din compoziția soluției tampon
B. Bază alcalină se neutralizează cu acid slab din compoziția soluției tampon
C. Bază alcalină se diluează cu soluția tampon
D. Bază alcalină se neutralizează cu bază slabă din compoziția soluției tampon
E. Bază alcalină se neutralizează cu acid tare din compoziția soluției tampon

66. La adăugarea unei cantități mici de acid tare la soluția tampon acidă, pH soluției practic nu se modifică
deoarece:
A. Acidul tare se neutralizează cu sarea din compoziția soluției tampon
B. Acidul tare se neutralizează cu acid slab din compoziția soluției tampon
C. Acidul tare se diluează cu soluția tampon
D. Acidul tare se neutralizează cu bază slabă din compoziția soluției tampon
E. Acidul tare se neutralizează cu bază tare din compoziția soluției tampon

67. La adăugarea unei cantități mici de acid tare la soluția tampon bazică, pH soluției practic nu se modifică
deoarece:
A. Acidul tare se neutralizează cu sarea din compoziția soluției tampon
B. Acidul tare se neutralizează cu acid slab din compoziția soluției tampon
C. Acidul tare se diluează cu soluția tampon
D. Acidul tare se neutralizează cu bază slabă din compoziția soluției tampon
E. Acidul tare se neutralizează cu bază tare din compoziția soluției tampon

68. La adăugarea unei cantități mici de bază alcalină la soluția tampon bazică, pH soluției practic nu se
modifică deoarece:
A. Bază alcalină se neutralizează cu sarea din compoziția soluției tampon
B. Bază alcalină se neutralizează cu acid slab din compoziția soluției tampon
C. Bază alcalină se diluează cu soluția tampon
D. Bază alcalină se neutralizează cu bază slabă din compoziția soluției tampon
E. Bază alcalină se neutralizează cu acid tare din compoziția soluției tampon

69. Capacitatea tampon este:


A. volumul (ml) de acid monobazic slab sau bază monoacidă slabă care poate fi adăugată la un
litru de soluție tampon în așa fel ca pH-ul să se modifice cu o unitate
B. cantitatea de substanță (moli) de acid monobazic tare sau bază monoacidă tare care poate fi
adăugată la un litru de soluție tampon în așa fel ca pH-ul să se modifice cu o unitate
C. volumul (ml) de acid monobazic tare sau bază monoacidă tare care poate fi adăugată la un
litru de soluție tampon în așa fel ca pH-ul să se modifice cu o unitate
D. cantitatea de substanță (moli) de acid monobazic slab sau bază monoacidă slabă care poate fi
adăugată la un litru de soluție tampon în așa fel ca pH-ul să se modifice cu o unitate
E. cantitatea de substanță (moli) de acid monobazic slab sau bază monoacidă slabă care poate fi
adăugată la un litru de soluție tampon în așa fel ca pH-ul să nu se modifice deloc

70. Hidroliza este reacția inversă a procesului de:


A. Oxido-reducere
B. Precipitare
C. Neutralizare
D. Complexare
E. Dizolvare

71. La tratarea cu NaOH(exces) și H2O2 a soluţiei care conţine amestec de cationi Cr3+, As(V), Al3+ și
Mn2+ se precipită:
A. Cr3+
B. Al3+
C. As(V)
D. Mn2+
E. Toți cationii enumerate

72. La tratarea cu cantitate echivalentă de NaOH a soluţiei care conţine amestec de cationi Cr3+, As(V),
Al3+, Bi3+ și Mn2+ NU se precipită:
A. Cr3+
B. Al3+
C. As(V)
D. Mn2+
E. Bi3+

III. Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa VI analitică

73. Indicați reactivul de grupă pentru cationii grupei VI în conformitate cu clasificarea acido-bazică:
A. HCl (diluat)
B. NaOH (exces)
C. H2SO4 (diluat)
D. HNO3 (exces)
E. NH3 (exces) + NH4Cl

74. În soluţia de analizat se conţin ionii: Al3+, Cu2+, Mg2+ şi Zn2+. La tratarea acestei soluţii cu
exces de NH3 se sedimentează:
A. toţi cationii enumeraţi;
B. Mg2+ şi Zn2+;
C. Al3+, Zn2+ şi Mg2+;
D. Al3+ şi Mg2+;
E. Cu2+ şi Al3+.

75. Ce reactiv organic se aplică pentru efectuarea reacției de identificare a cationului de Co2+:
A. alizarina
B. dimetilglioxima
C. difenilamina
D. α-nitrozo-β-naftol
E. o-oxichinoleina

76. Soluţia apoasă a unei sări de nichel este colorata în:


A. verde deschis;
B. verde închis;
C. roşu;
D. galben;
E. albastru.

77. În soluţia de analizat se conţin ionii: Al3+, Mn2+ şi Cu2+. La tratarea acestei soluţii cu exces de
bază alcalină se sedimentează:
A. toţi cationii;
B. Al3+, Mn2+;
C. Al3+, Cu2+;
D. Mn2+, Cu2+;
E. numai Mn2+.

78. Culoarea roză a soluţiei de analizat ne indică prezenţa posibilă a ionului:


A. Co2+;
B. Fe2+;
C. Cr3+;
D. Ni2+;
E. Cu2+.

79. La tratarea soluţiei în care se conţine ionii de Cr3+, Ni2+ şi AsV cu exces de amoniac se
sedimentează:
A. toţi ionii;
B. numai Ni2+;
C. nici unul nu se sedimentează;
D. Ni2+ şi AsV;
E. Cr3+ şi Ni2+.

80. Culoarea albastră deschis a soluţiei de analizat ne indică prezenţa posibilă a ionului:
A. Cr3+;
B. Ni2+;
C. Fe3+;
D. Co2+;
E. Cu2+.

81. La tratarea soluţiei, în care se conţine cationii Zn2+, Al3+ şi Fe2+, cu exces de soluţie NH3, se
sedimentează:
A. toţi ionii;
B. Fe2+ şi Al3+;
C. numai Fe2+;
D. Fe2+ şi Zn2+;
E. Zn2+ şi Al3+.

82. În soluţia de analizat se conţin ionii: Cr3+, Zn2+ şi Cu2+. La adăugarea excesului de NH3 se
sedimentează:
A. toţi ionii;
B. Zn2+;
C. nici unul nu se sedimentează;
D. Cu2+;
E. Cr3+ şi Zn2+.
83. Proprietăţi amfotere manifestă cationul:
A. Fe3+;
B. Mn2+;
C. Zn2+;
D. Mg2+;
E. Bi2+.

84. Care din substanţele enumerate mai jos se dizolvă în exces de NH4Cl:
A. MnO(OH)2
B. Mg(OH)2
C. Cr(OH)3
D. Cu(OH)2
E. Ni(OH)2

85. Proprietăţi amfotere manifestă cationul:


A. Mg2+;
B. Al3+;
C. Fe3+;
D. Mn2+;
E. Cu2+.

86. În soluţia de analizat se conţin ionii: Fe2+, Cu2+, Al3+ şi Mg2+. La adăugarea excesului de bază
alcalină se sedimentează:
A. toţi cationii;
B. Cu2+ şi Mg2+;
C. Cu2+, Fe2+, Mg2+;
D. Al3+, Mg2+;
E. Fe2+, Al3+.

87. Care din hidroxizii enumeraţi mai jos sunt solubili în exces de bază alcalină?
A. Mg(OH)2;
B. MnO(OH)2;
C. Zn(OH)2;
D. Co(OH)2;
E. Fe(OH)2.

88. Condiţia principală a reacţiei farmacopeice Cu2+ cu soluția amoniacală este:


A. la agitare;
B. la încălzire;
C. lipsa cationilor de nichel(II);
D. lipsa cationilor de cobalt(II);
E. prezenţa oxidanților puternici.

89. Efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului Cu2+ cu soluția amoniacală este:
A. precipitat brun
B. precipitat albastru închis
C. soluție albastră închis
D. precipitat roșu
E. soluție roșie

90. În exces de soluţie NH3 formează complecşi solubili, incolori, de tipul [Me(NH3)n](OH)2,
cationii:
A. Cu2+;
B. Hg2+;
C. Ni2+;
D. Co2+;
E. Zn2+.

91. Ce care reactiv pot fi separați cationii de Cu2+de cationii de Ni2+ şi Co2+?
A. NH3
B. H2S
C. NaOH
D. Na2S2O3
E. HCl
92. Cu ajutorul cărui reactivi se pot separa cationii Cu2+ de cationii Fe3+ şi Bi3+?
A. NH4Cl;
B. NaOH;
C. H2S;
D. NH3(exces);
E. HCl.

93. Cu ajutorul cărui reactivi se pot separa cationii Co2+ de cationii Fe3+ şi Bi3+?
A. NH4Cl;
B. NaOH;
C. H2S;
D. NH3(exces);
E. HCl.

94. Cu ajutorul cărui reactivi se pot separa cationii Ni2+ de cationii Fe3+ şi Bi3+?
A. NH4Cl;
B. NaOH;
C. H2S;
D. NH3(exces);
E. HCl.

95. La tratarea cu cantitate echivalentă de NaOH a soluţiei care conţine amestec de cationi As(V),
Zn2+, Co2+, Bi3+ și Mg2+ NU se precipită:
A. Zn2+
B. Bi3+
C. As(V)
D. Mg2+
E. Co2+

96. La tratarea cu cantitate echivalentă de NH3 a soluţiei care conţine amestec de cationi As(III),
Cr3+, Cu2+, Al3+ și Mn2+ NU se precipită:
A. Cr3+
B. Al3+
C. Cu2+
D. Mn2+
E. As(III)

97. La tratarea cu cantitate echivalentă de NH3 a soluţiei care conţine amestec de cationi As(III),
Zn2+, Co2+, Bi3+ și Mg2+ NU se precipită:
A. Zn2+
B. Bi3+
C. As(III)
D. Mg2+
E. Co2+

98. Indicați cationul pentru care reacția de identificare cu K4[Fe(CN)6] este farmacopeică:
A. Al3+
B. Cu2+
C. Fe3+
D. Zn2+
E. As5+

99. La trecerea unui flux de H2S prin soluţia ce conţine cationii Fe2+, Bi3+, Mn2+ şi Mg2+ nu se
sedimentează ionii:
A. toţi cei enumeraţi
B. Fe2+
C. Bi3+
D. Mn2+
E. Mg2+

100. Care cation împiedică reacția de identificare a Co2+ cu NH4SCN?


A. Bi3+
B. Cu2+
C. Fe3+
D. Ni2+
E. As5+

COMPLIMENT MULTIPLU
I. Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa IV analitică

1. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor farmacopeice la identificare cationilor de


Zn2+:
A. K3[Fe(CN)6]
B. K4[Fe(CN)6]
C. Co(NO3)2
D. H2S
E. NH4SCN

2. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale cationilor de Zn2+:


A. (NH4)2[Hg(SCN)4]
B. K4[Fe(CN)6]
C. Co(NO3)2
D. H2S
E. NH4SCN

3. Condiţiile de efectuare a reacţiei de identificare a Zn2+ cu K4[Fe(CN)6] sunt:


A. mediu acid;
B. mediu bazic;
C. cantitatea mică de reactiv;
D. la rece;
E. cantitatea mare de reactiv.
4. Condiţiile de efectuare a reacţiei de identificare a Zn2+ cu K4[Fe(CN)6] sunt:
A. lipsa cationilor de Fe3+, Cu2+;
B. lipsa cationilor de Al3+, Cr3+;
C. la încălzire;
D. la rece;
E. mediu acid.

5. Ce reactivi organici se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale cationilor de


Al3+:
A. alizarina
B. dimetilglioxima
C. difenilamina
D. α-nitrozo-β-naftol
E. o-oxichinoleină

6. La trecerea unui flux de H2S prin soluţia ce conţine cationii Ba2+, Pb2+,Zn2+ şi Na+ se
sedimentează ionii:
A. toţi cei enumeraţi;
B. Pb2+;
C. Zn2+;
D. Ba2+;
E. Na+.

7. La trecerea unui flux de H2S prin soluţia apoasă ce conţine cationii Al3+ şi Cr3+ se
formează:
A. Al2S3 – precipitat alb;
B. Al(OH)3 – precipitat alb;
C. Cr(OH)3 – precipitat verde-murdar;
D. Cr2S3 – precipitat verde-murdar;
E. Na2CrO4 – soluţie galbenă.

8. Efectul analitic al reacţiei dintre sărurile de crom(III) şi NaOH este:


A. Cr(OH)3 – precipitat verde-murdar (la adăugarea unei cantităţi echivalente de bază);
B. Na3[Cr(OH)6] – soluţie de culoare verde-aprins (la adăugarea unui exces de bază);
C. Na2CrO4 – soluţie galbenă;
D. Na2Cr2O7 – soluţie portocalie;
E. CrO3 – precipitat roşu.

9. Cu care dintre reactivii enumeraţi mai jos cationul de Zn2+ formează precipitat de
culoare albă?
A. Co(NO3)2;
B. soluţia diluată de NH3;
C. H2S;
D. K4[Fe(CN)6] ;
E. NH4Cl.

10. Cu ajutorul căror reactivi, luaţi împreună, se pot separa cationii Cr3+ de cationii Al3+?
A. NaOH;
B. H2O2;
C. Na2HPO4;
D. NH4Cl;
E. NH3(exces).

11. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale cationilor de Al3+:
A. K3[Fe(CN)6]
B. Co(NO3)2
C. alizarină
D. H2S
E. NaOH + NH4Cl
12. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale cationilor de As(III):
A. AgNO3
B. Mixtura magneziană
C. I2
D. Zn
E. H2S

13. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale cationilor de As(V):
A. AgNO3
B. Mixtura magneziană
C. I2
D. Zn
E. H2S

14. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor farmacopeice la identificarea cationilor


de As(III):
A. H2S
B. Zn
C. AgNO3
D. MgCl2
E. NH4SCN

15. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor farmacopeice la identificarea cationilor


de As(V):
A. H2S
B. Zn
C. AgNO3
D. MgCl2
E. NH4SCN

16. Care cationi din gr IV analitică formează cu bază alcalină precipitate de hidroxizi, care
se dizolvă în exces de bază:
A. Al3+
B. Zn2+
C. As(III)
D. As(V)
E. Cr3+

17. Sub ce formă poate fi găsit arseniu în soluţii puternic acide?


A. AsO43-
B. As3+
C. HAsO42-
D. As5+
E. AsO33-

18. Sub ce formă poate fi găsit arseniu în soluţii slab acide?


A. AsO43-
B. As3+
C. HAsO42-
D. HAsO32-
E. AsO33-

19. Sub ce formă poate fi găsit arseniu în soluţii bazice sau neutre?
A. AsO43-
B. As3+
C. HAsO42-
D. As5+
E. AsO33-

20. Indicaţi hidroxizi care posedă proprietăţi amfotere:


A. Al(OH)3
B. Ba(OH)2
C. Zn(OH)2
D. Ca(OH)2
E. Pb(OH)2

Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa V analitică

21. Cu ajutorul căror reacţii se identifică în practica farmaceutică cationii de Fe(II):


A. H2S
B. K3[Fe(CN)6]
C. (NH4)2SO4
D. K4[Fe(CN)6]
E. NH4SCN

22. Mediu acid au soluţiile apoase ale sărurilor:


A. NH4Cl;
B. AlCl3;
C. Na2CO3;
D. NaCl;
E. K2SO4.

23. Mediu bazic au soluţiile apoase ale sărurilor:


A. (NH4)2SO4;
B. BaCl2;
C. CH3COONa;
D. K2CO3;
E. NaCl.

24. La diluare se va modifica pH-ul soluţiilor apoase ale substanţelor:


A. NH4Cl;
B. BaCl2;
C. NH3;
D. AlCl3;
E. KCN.

25. La diluare, se va mări pH-ul soluţiilor apoase ale substanţelor:


A. CH3COONa;
B. NH4Cl;
C. CH3COOH;
D. NaCl;
E. FeCl3.

26. La diluare, se va micşora pH-ul soluţiilor apoase ale substanţelor:


A. NH3;
B. NH4Cl;
C. KCN;
D. K2SO4;
E. CH3COOK.

27. Alegeţi, din variantele propuse, acelea care conţin numai substanţe cu proprietăţi de acid
în soluţii apoase:
A. HCl, CH3COONa, CH3COOH;
B. NH4Cl, CH3COOH, HCl;
C. KCN, NH3, HClO4;
D. NH4NO3, HCOOH, H2SO4;
E. NH4Cl, Na2CO3, CH3COONa.

28. Alegeţi, din variantele propuse, acelea care conţin numai substanţe cu proprietăţi bazice
în soluţii apoase:
A. NH3, CH3COOK, NaCN;
B. NaCN, CH3COOH, HCOOH;
C. HCl, NH3, CH3COOK;
D. NH3, NH4Cl, CH3COONH4;
E. CH3COONa, Na2CO3, KCN.

29. Gradul de hidroliză a unei sări a acidului slab şi bazei tari, în soluţia apoasă, este mai
mare:
A. la diluare;
B. la micşorarea temperaturii;
C. la creşterea temperaturii;
D. cu cât valoarea Ka este mai mare;
E. cu cât valoarea Ka este mai mică.

30. Gradul de hidroliză a unei sări alcătuită din bază slabă şi acid tare, în soluţia apoasă, este
mai mic:
A. la diluare;
B. la creşterea temperaturii;
C. cu cât valoarea Kb este mai mică;
D. cu cât valoarea Kb este mai mare;
E. cu cât temperatura soluţiei este mai mică.

31. Gradul de hidroliză a NH4Cl, în soluţia apoasă, poate fi micșorat:


A. la diluare;
B. la micşorarea temperaturii;
C. la creşterea temperaturii;
D. la mărirea concentrației;
E. la acidulare cu HCl.

32. Gradul de hidroliză a NH4Cl, în soluţia apoasă, poate fi mărit:


A. la diluare;
B. la micşorarea temperaturii;
C. la creşterea temperaturii;
D. la mărirea concentrației;
E. la acidulare cu HCl.

33. Gradul de hidroliză a Na2CO3, în soluţia apoasă, poate fi micșorat:


A. la diluare;
B. la micşorarea temperaturii;
C. la creşterea temperaturii;
D. la mărirea concentrației;
E. la acidulare cu HCl.

34. Gradul de hidroliză a Na2CO3, în soluţia apoasă, poate fi mărit:


A. la diluare;
B. la micşorarea temperaturii;
C. la creşterea temperaturii;
D. la mărirea concentrației;
E. la acidulare cu HCl.

35. Care din amestecuri prezintă soluție tampon:


A. CH3COONa + CH3COOH;
B. HCOONa + HCOOK;
C. NH3 + NH4Cl;
D. NH3 + HCl;
E. HNO3 + KNO3.

36. Care din amestecuri prezintă soluție tampon:


A. CH3COONa + NaOH;
B. HCOONa + HCOOH;
C. NH3 + NH4Cl;
D. NH3 + HCl;
E. HCOONa + HCOOK.

37. Soluțiile tampon se obțin prin amestecarea:


A. soluției unui acid slab cu cea a sării sale
B. soluției unei baze tari cu cea a sării sale.
C. soluției unui acid tare cu cea a sării sale
D. soluției unei baze slabe cu cea a sării sale.
E. soluției unui acid tare cu bază slabă

38. Fenolfaleina se colorează în zmeuriu în soluțiile apoase ale sărurilor:


A. Na2SO4
B. CH3COONa
C. NH4Cl
D. KCN
E. NaCl

39. Culoarea indicatorului universal este albastră în soluțiile apoase ale sărurilor:
A. HCOOK
B. CH3COONa
C. NH4Cl
D. KCN
E. NaCl

40. Deosebim soluțiile tampon:


A. Acide
B. Neutre
C. Bazice
D. De oxido-reducere
E. De neutralizare

41. Soluțiile tampon permit:


A. de a precipita ionii care împiedică analizei
B. de a menține constantă valoarea pH-ului atunci când se adaugă volume limitate de baze sau
acizi
C. de a menține pH la diluare
D. de a menține constantă compoziția soluției
E. de a menține constantă concentrația tuturor ionilor în soluție

42. La trecerea unui flux de H2S prin soluţia ce conţine cationii Cu2+, Mg2+, Ag+ şi Fe2+se sedimentează
ionii:
A. Ag+;
B. toţi cei enumeraţi;
C. Mg2+;
D. Cu2+;
E. Fe2+.

43. H2S formează precipitate albe cu cationii:


A. Al3+;
B. Zn2+;
C. Mg2+;
D. Ag+;
E. Cr3+.

44. La tratarea unei soluţii ce conţine Mn2+ şi Fe2+ cu soluţie NaOH în prezenţa peroxidului de hidrogen
se obţin precipitate:
A. Fe(OH)3;
B. Fe(OH)2;
C. Mn(OH)2;
D. MnO(OH)2;
E. Mn(OH)3.

45. În exces de soluţie NaOH formează complecşi solubili, de tipul Na3[Me(OH)6], cationii:
A. Fe3+;
B. Al3+;
C. As3+;
D. Cr3+;
E. Co2+.

46. Cu ajutorul căror reactivi, luaţi împreună, cationul Mn2+ formează precipitat negru-brun
MnO(OH)2?
A. H2SO4;
B. H2O2;
C. NaOH;
D. Mg(OH)2;
E. HCl.

47. Cu care din reactivii de mai jos cationul Bi3+ formează precipitate negre sau brune?
A. KI;
B. NaOH;
C. H2S;
D. (NH4)2S;
E. Na2HPO4.

48. Cu ajutorul căror reactivi, luaţi împreună, se poate de precipitat cationii de Bi3+ în formă
de precipitat negru de bismut metalic?
A. K2Cr2O7;
B. NaOH;
C. CH3COONa;
D. Na2HPO4;
E. Na2[Sn(OH)4].

49. Cu ajutorul căror reactivi, luaţi împreună, se poate identifica cationul Mg2+?
A. soluţia NH3;
B. H2S;
C. NH4Cl;
D. NaCl;
E. Na2HPO4.

50. Cu care dintre reactivii enumeraţi mai jos se poate de identificat ionul Mn2+ în mediu de
acid azotic?
A. Na2HPO4;
B. PbO2;
C. NaBiO3;
D. H2O2;
E. (NH4)2S.

51. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale cationilor de Fe3+:
A. K3[Fe(CN)6]
B. Dimetilglioxima
C. K4[Fe(CN)6]
D. KSCN
E. H2S

52. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale cationilor de Fe2+:
A. K3[Fe(CN)6]
B. Dimetilglioxima
C. K4[Fe(CN)6]
D. KSCN
E. H2S

53. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale cationilor de Mn2+:
A. NaOH
B. PbO2
C. (NH4)2S2O8
D. KSCN
E. NaBiO3
54. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale cationilor de Bi3+:
A. NaOH
B. H2S
C. H2O
D. Na2[Sn(OH)4]
E. KI

55. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale cationilor de Mg2+:
A. NH3
B. Na2HPO4
C. K4[Fe(CN)6]
D. o-oxichinoleină
E. H2S

56. Ce cationi pot fi identificați cu o-oxichinoleină:


A. Zn2+
B. Mg2+
C. Fe2+
D. Mn2+
E. Al3+

57. Cu care reactivi luaţi împreună pot fi sepăraţi cationii gr. IV de cationii gr. V?
A. KOH
B. H2O2
C. H2SO4
D. NH3
E. HCl

58. La tratarea cu NaOH(exces) și H2O2 a soluţiei care conţine amestec de cationi Zn2+, As(III), Al3+,
Fe2+, Mn2+ se precipită:
A. Zn2+
B. Al3+
C. As(III)
D. Mn2+
E. Fe2+

59. La tratarea cu cantitate echivalentă de NaOH a soluţiei care conţine amestec de cationi Zn2+,
As(III), Al3+, Fe2+, Mn2+ se precipită:
A. Zn2+
B. Al3+
C. As(III)
D. Mn2+
E. Fe2+
60. La tratarea cu cantitate echivalentă de NH3 a soluţiei care conţine amestec de cationi Zn2+,
As(III), Al3+, Fe2+, Mn2+ se precipită:
A. Zn2+
B. Al3+
C. As(III)
D. Mn2+
E. Fe2+

Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa VI analitică


61. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor farmacopeice la identificarea cationilor
de Cu2+:
A. H2S
B. Zn
C. NH3
D. K4[Fe(CN)6]
E. Na2S2O3

62. Ce efect analitic se observă la adăugarea soluției amoniacale, luate în exces, la soluţia care
conţine cationi din grupa VI analitică?
А. schimbarea culorii soluţiei
В. formarea precipitatului, solubil în exces de reactiv
С. formarea precipitatului, insolubil în exces de reactiv
D. degajarea gazului la adăugarea excesului de reactiv
Е. nu se observă nici o schimbare

63. Care cationi din cei enumerați formează cu H2S hidroxizi insolubili?
A. Al3+;
B. Zn2+;
C. Mg2+;
D. Ag+;
E. Cr3+.

64. La trecerea unui flux de H2S prin soluţia ce conţine cationii Ag+, Cu2+, Zn2+, Mg2+ şi
Cr3+ se sedimentează ionii:
A. Cr3+;
B. Mg2+;
C. Zn2+;
D. Cu2+;
E. Ag+.

65. H2S formează precipitate galbene cu cationii:


A. As(V);
B. Bi3+;
C. Fe2+;
D. As3+;
E. Pb2+.
66. H2S formează precipitate negre cu cationii:
A. Zn2+;
B. Al3+;
C. Cu2+;
D. Ag+;
E. Fe2+.

67. Tiosulfatul de sodiu formează precipitate negre de sulfuri în reacţia cu cationii:


A. Ca2+;
B. Ag+;
C. Cu2+;
D. Co2+;
E. Mn2+.

68. În exces de soluţie NaOH formează hidroxocomplecşi solubili în apă cationii:


A. Zn2+;
B. Al3+;
C. Mg2+;
D. Fe2+;
E. Cu2+.

69. În exces de soluţie NH3 formează complecşi solubili, de culoare albastră, de tipul
[Me(NH3)n](OH)2, cationii:
A. Ni2+;
B. Zn2+;
C. Co2+;
D. Cu2+;
E. Mg2+.

70. Cu care dintre următorii reactivi cationul Cu2+ formează precipitate de culoare neagră?
A. Na2SO4;
B. H2S;
C. Na2S;
D. Na2S2O3;
E. NH3.

71. Cu care dintre reactivii enumeraţi mai jos cationii Cu2+ formează precipitate de culoare
neagră?
A. H2S;
B. NH3;
C. Na2S2O3;
D. (NH4)2S;
E. Na2HPO4.
72. Cu ajutorul căror reactivi, luaţi împreună, se pot separa cationii Cu2+ de cationii Fe2+ şi
Bi3+?
A. H2O2;
B. NaOH;
C. H2S;
D. NH3(exces);
E. HCl.

73. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale cationilor de Cu2+:
A. K3[Fe(CN)6]
B. Na2HPO4
C. K4[Fe(CN)6]
D. KI
E. H2S

74. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale cationilor de Cu2+:
A. NH3
B. Na2HPO4
C. Na2S2O3
D. Zn
E. H2S

75. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale cationilor de Co2+:
A. NH4SCN
B. Na2HPO4
C. NH3
D. Reactivul Ciugaev
E. Reactivul Iliinski

76. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale cationilor de Ni2+:
A. NH4SCN (exces)
B. Na2HPO4
C. NH3
D. Reactivul Ciugaev
E. Reactivul Iliinski

77. Cu care reactivi luaţi împreună pot fi sepăraţi cationii gr. V de cationii gr. VI?
A. KOH
B. H2O2
C. H2SO4
D. NH3
E. HCl

78. Condiţiile de efectuare a reacţiei de identificare a Zn2+ cu sulfura de hidrogen este:


A. la încălzire;
B. prezența soluției tampon (HCOOH + HCOONa);
C. prezența HCl;
D. lipsa oxidanților;
E. prezența oxidanților puternici.

79. Cu care reactivi se efectuează identificarea cobaltului pe cale uscată?


A. α-nitrozo-β-naftol
B. NH4SCN
C. NH3
D. H2S
E. Zn(NO3)2

80. La tratarea cu NaOH(exces) și H2O2 a soluţiei care conţine amestec de cationi Cr3+,
Cu2+, Al3+, Mn2+ și Zn2+ se precipită:
A. Cr3+
B. Al3+
C. Cu2+
D. Mn2+
E. Zn2+

81. La tratarea cu NaOH(exces) și H2O2 a soluţiei care conţine amestec de cationi Zn2+, Co2+,
Bi3+, As(V) și Mg2+ NU se precipită:
A. Zn2+
B. Bi3+
C. As(V)
D. Mg2+
E. Co2+

82. La tratarea cu NaOH(exces) și H2O2 a soluţiei care conţine amestec de cationi Cr3+, As(III), Bi3+ , Ni2+,
Mn2+ NU se precipită:
A. Cr3+
B. Bi3+
C. As(III)
D. Mn2+
E. Ni2+

83. La tratarea cu NH3(exces) și H2O2 a soluţiei care conţine amestec de cationi Ni2+, Cu2+, Bi3+, Mg2+ și
Mn2+ se precipită:
A. Ni2+
B. Bi3+
C. Cu2+
D. Mn2+
E. Mg2+

84. La tratarea cu NH3 (exces) și H2O2 a soluţiei care conţine amestec de cationi Co2+, Cu2+, Ni2+, Al3+ și
Mg2+ se precipită:
A. Co2+
B. Ni2+
C. Cu2+
D. Mg2+
E. Al3+

85. La tratarea cu NH3 (exces) și H2O2 a soluţiei care conţine amestec de cationi Ni2+, Bi3+,
Fe3+, Fe2+, Mn2+ se precipită:
A. Ni2+
B. Bi3+
C. Fe3+
D. Mn2+
E. Fe2+

86. La tratarea cu NH3 (exces) și H2O2 a soluţiei care conţine amestec de cationi Cu2+, Co2+, Bi3+, Ni2+ și
Mg2+ NU se precipită:
A. Co2+
B. Bi3+
C. Ni2+
D. Mg2+
E. Cu2+

87. La tratarea cu NH3 (exces) și H2O2 a soluţiei care conţine amestec de cationi Cr3+, As(III), Bi3+ , Ni2+,
Mn2+ NU se precipită:
A. Cr3+
B. Bi3+
C. As(III)
D. Mn2+
E. Ni2+

88. La tratarea cu cantitate echivalentă de NaOH a soluţiei care conţine amestec de cationi Cr3+, Cu2+,
Al3+, As(V) și Mn2+ se precipită:
A. Cr3+
B. Al3+
C. Cu2+
D. Mn2+
E. As(V)

89. La tratarea cu cantitate echivalentă de NaOH a soluţiei care conţine amestec de cationi
Cr3+, As(III), Bi3+, Ni2+, Mn2+ se precipită:
A. Cr3+
B. Bi3+
C. As(III)
D. Mn2+
E. Ni2+
90. La tratarea cu cantitate echivalentă de NH3 și H2O2 a soluţiei care conţine amestec de cationi Co2+,
Cr3+, As(V), Al3+ și Mn2+ se precipită:
A. Cr3+
B. Al3+
C. As(V)
D. Mn2+
E. Co2+

91. La tratarea cu cantitate echivalentă de NH3 a soluţiei care conţine amestec de cationi Cr3+, As(III), Bi3+
, Ni2+, Mn2+ se precipită:
A. Cr3+
B. Bi3+
C. As(III)
D. Mn2+
E. Ni2+

92. Care sisteme tampon din cele enumerate sunt importante pentru organismul uman:
A. CH3COONa + CH3COOH;
B. HCOONa + HCOOK;
C. NH3 + NH4Cl;
D. Na2CO3 + NaHCO3;
E. NaHPO4 + NaH2PO4.

93. Hidrolizei se supun:


A. Sărurile formate din bază slabă și acid tare
B. Sărurile formate din bază tare și acid monobazic tare
C. Sărurile formate din acid slab și bază tare
D. Sărurile formate din bază slabă și acid slab
E. Sărurile formate din bază tare și acid polibazic tare
94. Soluțiile tampon se obțin prin amestecarea:
A. soluției unui acid slab cu cea a sării sale
B. soluției unei baze tari cu cea a sării sale.
C. soluțiilor a două săruri acide ale unui acid slab
D. soluției unei baze slabe cu cea a sării sale.
E. soluției unui acid tare cu bază slabă

95. Soluțiile tampon se obțin prin amestecarea:


A. soluției unui acid slab cu cea a sării sale
B. soluției unei baze tari cu cea a sării sale.
C. soluției unui acid tare cu cea a sării sale
D. soluțiilor a două săruri acide ale unui acid slab
E. soluției unei sări acide cu soluția sării neutre a acidului slab

96. Indicați cationii pentru care reacția de identificare cu H2S este farmacopeică:
A. Bi3+
B. Cu2+
C. Mn2+
D. Zn2+
E. As3+

97. Indicați cationii pentru care reacția de identificare cu H2S este farmacopeică:
A. Al3+
B. Cu2+
C. Fe2+
D. Mg2+
E. As5+

98. Indicați cationii care pot fi identificați cu reactivul K4[Fe(CN)6]:


A. Bi3+
B. Cu2+
C. Fe3+
D. Zn2+
E. Fe2+

99. Indicați cationii pentru care reacția de identificare cu AgNO3 este farmacopeică:
A. As3+
B. Cu2+
C. Fe2+
D. Mn2+
E. As5+

100.La trecerea unui flux de H2S prin soluţia ce conţine cationii Fe3+, Zn3+, Cr3+, Mn2+ şi Mg2+ se
sedimentează ionii:
A. Cr3+
B. Fe3+
C. Zn2+
D. Mn2+
E. Mg2+

S-ar putea să vă placă și