PROIECT DIDACTIC

Profesor: Rǎţoi Alina

Şcoala: Todireşti
Data: 18.12.2006
Clasa: a-V-a D
Aria curricularǎ: Limbǎ şi comunicare
Obiectul: Limba şi literatura românǎ
Subiectul: “ Amintiri din copilǎrie” de Ion Creangǎ –procesul literar
Tipul lecţiei: Consolidare;dramatizare
Timp de lucru: 50`

Obiective operaţionale:
01.sǎ manifeste în urma lecturii interes pentru valorile etice
încarnate de personajele dintr-un text epic enumerânr cel
puţin cinci dintre acestea într-un timp de 2 min;
02.sǎ manifeste pe baza discuţiilor interes şi toleranţǎ pentru
opiniile partenerilor de dialog precizând cel puţin cinci
situaţii interesante sau tolerabile în timp desfǎşurǎrii
activitǎţii ;
03.sǎ fructifice dupǎ lecturarea textului evetualele cuoştinţe
personale privitoare la tradiţii şi obiceiuri din lumea
satului românesc precizând minim trei dintre ele in timp de
1min;
04.sǎ identifice în urma lecturǎrii unui text literar trǎsǎturile fizice
şi morale ale personajelor prin raportare la mijloacele de
caracterizare utilizate denumind cel putin cinci însuşiri
ale personajelor in timp de5’;
05.sǎ sesizeze în urma lecturǎrii textului figurile de stil utilizate în
portretizarea personajelor menţionând cel putin trei
dintre ele în timpul desfǎşurǎrii activitǎţii;
06.sǎ defineascǎ pe baza textului relaţiile dintre personajele
antrenate în acţiune şi dintre narator şi personaje precizând
cât mai multe dintre ele in timp de 5min;
07. sǎ dovedeascǎ în urma lecturǎrii unui text competenţe de
caracterizare oralǎ a unui personaj, operând cu termeni de
teorie literarǎ, folosind cât mai mulţi termeni in
timp de 5min;

Obiective formativ- educative:

12.sǎ- şi dezvolte atenţia concentratǎ, spiritul de observaţie;

13.sǎ-şi dezvolte gândirea şi limbajul;
 14.sǎ-şi formeze deprinderile de comunicare oralǎ şi scrisǎ;

Strategia didacticǎ,exersativǎ

Resurse procedurale: conversaţia euristicǎ, învǎţarea prin descoperire(descoperire

inductivǎ, deductivǎ, prin analogie), dezbaterea, jocul
de rol,
analiza literarǎ, exerciţii pentru dezvoltarea creativitaţii,
lectura expresivǎ, jurnalul cu dublǎ intrare, munca în
grup, exerciţii de argumentare şi contraargumentare;
Resurse materiale: sala de clasǎ, calculatorul, video-proiectorul, secvenţe din
filmul “Amintiri din copilǎrie”, scenariul
artistic al procesului literar,conţinutul necesar
realizǎrii obiectivelor;
Resurse umane: cunoştinţele anterioare ale elevilor;
Forme de organizare: activitate pe grupe combinatǎ cu activitate individual
independentǎ;
Material bibliografic: * volumul “Amintiri din copilǎrie”de Ion Creangǎ;
imagini din filmul “Amintiri din copilǎrie”,ecranizare de
Elisabeta Bostan;
*Constantin Ciopraga-“Fascinaţia tiparelor originale”;
*Constantin Parfene-“ Metodica studierii limbii şi literaturii
române în şcoalǎ”;

Scenariu didactic

A. Captarea atenţiei (20’)

♦ Profesorul dezvoltǎ informaţiile din lecţiile anterioare, spunându-le elevilor cǎ

“ Amintiri din copilǎrie”este o strǎlucitǎ operǎ autobiograficǎ care îmbinǎ umorul şi
folclorul,comunicând în imagini plastice, sugestive,sentimentul vibrant al personajului Nicǎ
faţǎ de copilǎrie şi locurile natale.
♦Se vizioneazǎ secvenţe din filmul “Amintiri din copilǎie”

♦Se evalueazǎ capacitatea elevilor de concentrare a atenţiei

B. Prezentarea sarcinilor de lucru şi enunţarea obiectivelor (2’)

♦Se repartizeazǎ elevilor fişe cu citate reprezentative extrase din textul

romanului şi faptele din dosarul lui Nicǎ , oferite ca suport pentru discuţiile ce vor urma;(fişa
nr.1)
♦Se repartizeazǎ deasemenea şi fişe de evaluare în vederea completǎrii lor pe
parcursul desfǎşurǎrii procesului literar al lui Nicǎ şi audierii martorilor în vederea stabilirii
unui verdict; li se explicǎ elevilor,ce urmeazǎ a stabili verdictul, conţinutul fiecǎrei rubrici;(fişa
nr.2)
 ♦Se evalueazǎ capacitatea elevilor de dezvoltare a spiritului de observaţie.

C.Desfǎşurarea procesului literar (20’)

♦ Elevii desemnaţi pentru a-l judeca pe Nicǎ îşi ocupǎ locurile în sala de tribunal
improvizatǎ în sala de clasǎ;
♦ Are loc judecarea lui Nicǎ şi a faptelor acestuia prezentate şi susţinute cu
dovezi pro şi contra de cǎtre avocaţi şi martori;(fişa nr.3)
♦ În timpul derulǎrii procesului nu se va face nici o intervenţie din partea
profesorului sau a elevilor juraţi , care vor completa însǎ grila de evaluare proprie;
♦ Aprodul va prelua de la elevii juraţi verdictul şi-l va înmâna Curţii pentru a-i da
citire;

♦Se evalueazǎ capacitatea elevilor de formare a deprinderilor de comunicare

oralǎ şi scrisǎ.

D.Evaluarea performanţei

♦Pe tot parcursul orei.

♦Restul elevilor vor prezenta caietul de teme în care vor introduce şi fişa de
evaluare din clasǎ.
♦Se evalueazǎ capacitatea elevilor de a-şi dezvolta gândirea şi limbajul.

E.Asigurarea retenţiei şi a transferului (3’)

♦ Dupǎ citirea verdictului de cǎtre judecǎtor elevii poartǎ un dialog pe marginea

faptelor din dosar ale lui Nicǎ (furtul cireşelor, distrugerea cânepei, furtul pupezei, chinuirea
pǎsǎrilor), şi a dovezilor (martorilor)audiate, punând în balanţǎ aspectele pozitive (orice copil
îşi doreşte sǎ doarmǎ mai mult dimineaţa, faptul cǎ cireşele mǎtuşii Mǎrioara se coceau mai
devreme şi ademeneau pe orice copil care nu mai avea rǎbdare pânǎ se coceau celelalte
cireşe,regretul lui Nicǎ dupǎ fiecare boacǎnǎ pe care o fǎcea şi dorinţa lui de “pocǎinţǎ”,
ajutorul acordat mamei dupǎ sǎvârşirea fiecǎrei nǎzbâtii în speranţa cǎ va fi iertat,importanţa
pe care o acordǎ celor din jurul lui , celor din comunitatea satului fiindu-i ruşine sǎ dea ochii
cu ei faptul cǎ el nu-şi condamnǎ tatǎl atunci cand se înfurie şi-l bate dupǎ plata cânepei, nu-l
condamnǎ nici pe moş Vasile care cere plata cânepei, condamnând în schimb zgârcenia, atât
a mǎtuşii cât şi a lui moş Vasile,respectul pe care îl are pentru cei din sat, pentru cei mai în
vârstǎ ,asumarea greşelilor şi a responsabilitǎţilor etc.) şi cele negative (viclenia lui Nicǎ
folositǎ în înşelarea mǎtuşii Mǎrioara,şiretenia cu care se strecoarǎ în casa mǎtuşii şi
pretextul folosit, distrugerea cânepei de sub cireşul mǎtuşii, punerea părinţilor în situaţia
neplǎcutǎ de a da explicaţii pentru fapta sa şi de a plǎti paguba,înfurierea tatǎlui, furtul
cireşelor şi a pupezei, chinuirea acesteia, intenţia de a vinde pupǎza in târg, cearta cu moşul
din iarmaroc care a dat drumul pupezei etc.)
♦Profesorul discutǎ cu elevii şi împreunǎ cu aceştia sintetizeazǎ prin expunere câteva
idei;
 aceastǎ operǎ antreneazǎ un numǎr mare de personaje;
  atât personajul principal cât şi cele secundare sunt bine conturate;
 personajul principal ,Nicǎ, este un copil obişnuit iar faptele sale
caracterizeazǎ vârsta copilǎriei;
 este totodatǎ şi un copil deosebit care dǎ dovadǎ de isteţime (atunci când
reuşeşte sǎ înşele pentru moment bǎnuielile mǎtuşii), este ager şi
descurcǎreţ (reuşeşte sǎ scape de jordia mǎtuşii),posedǎ arta disimulǎrii
(se preface a regreta absenţa vǎrului Ion dar de fapt se bucurǎ ),
 suportǎ fǎrǎ sǎ obiecteze pedeapsa tatǎlui considerând justificatǎ mânia
acestuia pentru ruşinea trasǎ;
 se cǎieşte pentru faptele sǎvârşite fiind foarte cuminte imediat dupǎ
sǎvârşirea lor;
 pocǎinţa lui Nicǎ nu ţine mult consolându-se cu gândul cǎ va trece cum
au trecut şi cum vor mai trece şi altele;

 posibila poftǎ de cireşe poate justifica fapta sa ;
 este de remarcat plǎcerea bǎiatului de a face haz de necaz;
 ca mod de expunere predominǎ naraţiunea;
 juraţii au apreciat corect faptele lui Nicǎ şi au dat un verdict corect;
♦Profesorul prezintǎ tema pentru acasǎ: redactarea unei compuneri cu titlul:
“Comparaţie între mine şi Nicǎ”
♦Profesorul dǎ anumite îndrumǎri în vederea realizǎrii temei(urmǎriţi şi dezvoltaţi
câteva asemǎnǎri şi deosebiri între voi şi Nicǎ, faptele voastre şi cele ale lui Nicǎ,
comprtamentul vostru şi cel al lui Nicǎ etc.

♦Se evalueazǎ capacitatea de formulare a concluziilor, de extragere a aspectelor

pozitive şi negative.
 Fişa numǎrul 3. Procesul literar-scenariul artistic

Judecǎtor: Bunǎ ziua onoratǎ audienţǎ!Astǎzi vom judeca cazul acuzatului Nicǎ a
lui Ştefan a Petrei, vinovat dupǎ
actele din dosar de mai multe fapte reprobabile care se vor arǎta de
cǎtre pǎrţile aici de faţǎ. Sǎ fie introdus acuzatul!
Aprod: Acuzatul este prezent!
Judecǎtor: Acuzat,spune-ţi numele!
Nicǎ: Pǎi …îmi spune Nicǎ a lui Ştefan a Petrei, vestit gospodar din
Humuleşti.
Judecǎtor: Alte nume mai ai?
Nicǎ: Îmi spune….Ion Torcǎlǎu
Judecǎtor: Asta-i poreclǎ!
Nicǎ : Porecla e numai Torcǎlǎu. Ion nu-i poreclǎ.
Judecǎtor: Bine…bine…s-a notat.
Aprod: Acum jurǎ cǎ spui adevǎrul şi numai adevǎrul.
Nicǎ : Jur!
Judecǎtor: Dǎm cuvântul procurorului!
Procuror: Onoratǎ instanţǎ,oameni buni! Avem în faţa noastrǎ pe Nicǎ a lui
Ştefan a Petrei ce se face vinovat de furttul cireşelor şi al pupezei
şi de pǎgubirea a 2 prǎjini de cânepǎ. Pentru aceste fapte car ca
acuzatul sǎ fie aspru pedepsit. Vǎ mulţumesc!
Judecǎtor: Cerem sǎ se dovedeascǎ faptele.În consecinţǎ vor fi audiaţi martorii.
Rugǎm sǎ fie introdus primul martor.
Aprod: Primul martor!
Judecǎtor: Cine eşti dumneata?
Mǎtuşa: Eu sunt mǎtuşa obrǎznicǎturii de acolo. Mǎ cheamǎ Mǎrioara, şi sunt
soaţa lui Vasile Ciubotariul.
Aprod: Jurǎ cǎ spui adevǎrul şi numai adevǎrul
Mǎtuşa: Jur!
Procuror: Permiteţi câteva întrebǎri?
Judecǎtor: Aveţi cuvântul.
Procuror: Sǎ-mi spunǎ martora dacǎ-l cunoaşte bine pe acuzat.
Mǎtuşa: Cum sǎ nu-l cunosc. E un ghiavol şi jumǎtate. Un tâlhar. L-am prins în
cireş cu sânul plin de poame.
Procuror: Ne puteţi spune exact când s-au petrecut faptele?
Mǎtuşa : Pǎi…acum vreo câteva sǎptǎmâni, pe-aproape de Moşi.
Procuror: Şi l-aţi gǎsit apoi la locul faptei?
M:ǎtuşa Da, am auzit un hârşâit în cireşu’cela vǎratic şi când mǎ uit îl zǎresc
pe ghiavolul ista. M-am dus la tulpina cireşului, i-am spus sǎ
scoboare şi n-a vrut sǎ mǎ asculte.
Avocat. Cer cuvântul!
Judecǎtor: Partea apǎrǎrii are cuvântul
Avocat.: Aş vrea sǎ-mi spunǎ martora dacǎ atunci când i-a cerut pârâtului sǎ
coboare din pom avea ceva în mânǎ.
M:ǎtuşa: Aveam o jordie…ca sǎ-l croiesc.
Avocat.: Vedeţi onoratǎ curte? Care copil ar veni sǎ fie bǎtut de bunǎvoie?
Nicǎ : Şi pe deasupra a aruncat şi cu doi bulgǎri în mine!
Procuror: Obiectez! Avocatul apǎrǎrii vrea sǎ transforme martorul în acuzat.
Judecǎtor: Vǎ rog sǎ vǎ limitaţi la întrebǎri care nu aduc prejudicii martorului..
(Cǎtre procuror) Mai aveţi întrebǎri?
Procuror: Una singurǎ. Sǎ-mi spunǎ martora dacǎ înafarǎ de stricǎciunea
cireşelor, acuzatul a mai fǎcut şi alte strcǎciuni.
M:ǎtuşa: Mi-a cǎlcat în picioare 12 prǎjini de cânepǎ de n-am mai putut alege
nimic din ea..
Procuror : Recunoşti cǎ ai cǎlcat 12 prǎjini de cânepǎ?
Nicǎ: Ba numai jumǎtate!
Judecǎtor: Explicǎ-ne şi nouǎ!
Nicǎ : E la mintea cocoşului,onorat tribunal. Dacǎ mǎtuşa Mǎrioara m-a
fugǎrit prin grǎdinǎ, n-am cǎlcat cânepa numai eu. Cealaltǎ jumǎtate a
pǎgubit-o chiar mǎtuşa Mǎrioara.
Judecǎtor:: Asta cam aşa e.
Mǎtuşa: Nu vǎ uitaţi ce spune ghiavolu’ista,cǎ e-n stare sǎ-ntoarcǎ lumea pe
dos.
Avocat.: Sǎ rǎspundǎ martora dacǎ a primit despǎgubiri pentru pagubǎ.
Mǎtuşa: Apoi…am cam primit. Mi-a plǎtit-o tatǎ-sǎu.
Avocat.: Onoratǎ curte,deci acuzatul a plǎtit stricǎciunea în întregime,cu toate
cǎ e vinovat numai pe jumǎtate.
Judecǎtor: Rugǎm sǎ fie adus martorul urmǎtor! Dumneata cine eşti?
Moşul: Eu sunt martor cǎ bǎiatul ista a venit sǎ vândǎ în tîrg o pupǎzǎ pe care
o furase.
Avocat.: Obiectez! Martorul nu are probe concrete cǎ pupǎza a fost furatǎ..
Judecǎtor: Se aprobǎ.
Aprod: Jurǎ cǎ spui adevǎrul şi numai adevǎrul!
Moşul: Iaca jur!
Procuror : Sǎ spunǎ martorul dacǎ acuzatul avea de vânzare o pupǎzǎ.
Moşul: Apǎi…cred cǎ avea.
Procuror: Sǎ spunǎ martorul dacǎ acuzatul i-a vândut o pupǎzǎ şi cu ce preţ.
Moşul: Apoi…da….cred cǎ a vrut sǎ mi-o vândǎ dar n-am cumpǎrat-o.
Mǎtuşa: Era pupǎza satului.
Judecǎtor: Dumneata nu ai dreptul sǎ vorbeşti.
Procuror: Şi ce sumǎ de bani a cerut?
Moşul: Apǎi de….drept sǎ spui nu mai ştiu.
Procuror: Dacǎ ai venit sǎ depui mǎrturie trebuie sǎ ştii sǎ vorbeşti. Acuzarea
renunţǎ la acest martor.
Avocat.: Cer permisiunea sǎ pun câteva întrebǎri.
Judecǎtor: Aveţi permisiunea.
Avocat.: Sǎ spunǎ martorul dacǎ pasǎrea era o pupǎzǎ.
Moşul: Apoi cred cǎ era pupǎzǎ.
Avocat.: Ce are de spus pârâtul?
Nicǎ: Spun cǎ moşul nu are ţinere de minte.
Moşul: Apǎi, ce crezi bǎiete? Iaca-ţi spun întocmai ce te-am întrebat la
iarmaroc:”De vânzare-ţi-e gǎinuşa ceea mǎi bǎiete?”
Avocat.: Aşa te-a întrebat?
Nicǎ: Întocmai.
Avocat.: Rog sǎ se consemneze cuvântul “gǎinuşǎ.”Şi câţi bani ţi-a cerut?
Moşul: Apǎi …a rǎmas sǎ ne tocmim.
Avocat.: Şi dumneata ce-ai fǎcut?
Moşul: I-am cerut pasǎrea s-o drǎmǎluiesc ,i-am dezlegat picioarele şi i-am
dat drumul sǎ zboare.
Avocat.: De ajuns moşule. Onoratǎ instanţǎ, rog sǎ se reţinǎ cǎ martorul a vorbit
despre o gǎinuşǎ şi nu despre o pupǎzǎ. Apoi? Pârâtul nu a cerut un
preţ anume. Aşadar,martorul e acela care a produs clientului meu
o pagubǎ.
Procuror: Obiectez! Apǎrarea vrea sǎ inverseze rolurile, transformând inculpatul
în pǎgubaş.
Judecǎtor: Du-te moşule sǎnǎtos!Nu mai avem nevoie de dumneata! Rugǎm
partea acuzǎrii sǎ nu mai aducǎ astfel de martori.
Avocat.: Onoratǎ curte ,cer sǎ fie ascultat şi pârâtul.
Judecǎtor: Ce ai de spus?
Nicǎ: Din cauza pupezei, mama mǎ trezea în fiecare dimineaţǎ cu noaptea în
cap.
Mǎtuşa: Era ceasornicul satului.
Judecǎtor: Dumneata ai depus mǎrturie. Te rog sǎ nu mai vorbeşti.
Avocat.: Onoratǎ instanţǎ, cer cuvântul.
Judecǎtor: Aveţi cuvântul.
Avocat.: S-a pronunţat cuvântul furt. Dar în curtea cǎrui gospodar a crescut
aceastǎ pupǎzǎ? La cineva anume? Din câte se ştie nu. Deci e clar cǎ
pasǎrea nu a fost furatǎ de acuzat deoarece nu aparţinea nimǎnui.
Pasǎrea nu e ceasornic şi nici nu a fost învǎţatǎ de cineva din sat sǎ
cânte la o orǎ cuvenitǎ. Clientul meu nu poate fi învinuit de furt.
Procuror: Obiectez!
Avocat.: Mǎ rog…aveţi acest drept. Dar vǎ rog sǎ-mi spuneţi;dacǎ luaţi de jos o
piatrǎ şi o puneţi în buzunar, înseamnǎ cǎ aţi furat-o?
Judecǎtor: În ceea ce priveşte întâmplarea aceasta curtea se declarǎ lǎmuritǎ. Mai
existǎ vreun martor?
Aprod: Unul singur.(vine mama lui Nicǎ)
Judecǎtor: Cine eşti dumneata?
Smaranda: Sunt mama lui Nicǎ.
Procuror: Vreţi sǎ-mi spuneţi ce fel de copil e Nicǎ acasǎ? Vǎ face probleme
mari?
Smaranda: Ei …face tot felul de pozne:fuge la scǎldat când îl pun la treabǎ, prinde
muşte între filele ceaslovului,…dar aşa-s copiii. Şi pe deasupra lui
Nicǎ îi pare rǎu de fiecare datǎ dupǎ ce face o asemenea obrǎznicie.
Judecǎtor: Mulţumim. Mai existǎ vreun martor?
Aprod: Nu ,nu mai avem nici un martor.
Judecǎtor: Foarte bine. Rugǎm procuratura sǎ-şi sintetizeze rechizitoriul.
Procuror: Onoratǎ instanţǎ! Dupǎ declaraţiile martorilor, reiese cǎ inculpatul a
nesocotit învǎţǎtura, nu şi-a ajutat pǎrinţii la treburile gospodǎreşti. Ba
mai mult, s-a dedat la fapte reprobabile; furtul de cireşe, distrugerea
cânepei, chinuirea pǎsǎrilor. Cum putem ierta astfel de fapte? Nu
putem fi nepǎsǎtori şi sǎ nu cerem cea mai asprǎ pedeapsǎ pentru
inculpat, gǎsindu-l vinovat . Cerem onoratului tribunal sǎ-l
pedepseascǎ pe acuzat cu pedeapsa maximǎ cerutǎ de lege.!
Judecǎtor: Mulţumim procurorului cǎ a prezentat un rechizitoriu ce nu poate fi
bǎnuit de prea multǎ blândeţe. Dar ascultându-l pe procuror, ne dǎm
seama cǎ e necesar sǎ ascultǎm şi cealaltǎ parte. În consecinţǎ dǎm
cuvântul avocatului apǎrǎrii.
Avocat: Onorat tribunal! Ascultând rechizitoriul colegului meu , ne-am aştepta
sǎ avem în faţa noastrǎ o persoanǎ foarte periculoasǎ. Dar aici se aflǎ
un copil, şi apoi ştiţi dumneavoastrǎ:”Nici babǎ frumoasǎ, nici copil
cuminte”. Desigur, nu putem rǎmâne nepǎsǎtori în faţa greşelilor. Dar
îndreptarea greşelilor trebuie fǎcutǎ cu rǎbdare şi înţelepciune. Nu
vreau sǎ spun cǎ nu s-a greşit. Dar s–a întrebat cineva dacǎ acest copil
dupǎ ce a sǎvârşit o faptǎ rea nu s-a gândit cǎ e rǎu ceea ce a fǎcut?
Ştiţi cu toţii cǎ dupǎ ce greşea îşi ajuta mama la treburile casei.
Greşelile inculpatului caracterizeazǎ vârsta şi nu sunt fapte rele
sǎvârşite cu bunǎ ştiinţǎ. Închei aici cuvântul meu, rog onoratul
tribunal sǎ cântǎreascǎ faptele inculpatului cu balanţa inţelepciunii şi
 dreptǎţii pentru ca verdictul ce se va da sǎ fie spre folosul atât al
acuzatului cât şi al societǎţii.
Judecǎtor: Curtea considerǎ dezbaterile închise şi se retrage pentru deliberǎre.
Aprod: Curtea se retrage.
Judecǎtor: În urma procesului, în cazul pârâtului Nicǎ a lui Ştefan a Petrei, curtea
hotǎrǎşte:Acuzatul s-a fǎcut vinovat de unele fapte ce nu sunt spre
lauda sa. Mǎrturisind deschis şi având în vedere cǎ unele fapte s-au
produs în situaţii speciale şi cǎ inculpatul a regretat cele întâmplate,
acordǎm circumstanţe atenuante. În consecinţǎ, tribunalul pronunţǎ
urmǎtorul verdict: “Pârâtul Nicǎ a lui Ştefan a Petrei e pedepsit sǎ
scrie toate faptele şi întâmplǎrile sale din copilǎrie, aşa cum s-au
petrecut,sǎ le facǎ publice, pentru ca oricine sǎ le poatǎ citi şi sǎ tragǎ
învǎţǎminte din ce a fost bine şi ce a fost rǎu.Acuzatul se pune în
libertate pe cuvânt de onoare cǎ va duce sentinţa la îndeplinire.Acuzat,
ai ceva de adǎugat?
Nicǎ: Onoratǎ curte,primesc şi-mi dau cuvântul de onoare cǎ voi scrie toate
aceste întâmplǎri într-o carte pe care o voi numi “Amintiri din
copilǎrie”ca sǎ se ştie cǎ am fost şi eu un “boţ cu ochi”, o bucatǎ de
humǎ însufleţitǎ din Humuleşti.
Judecǎtor: Curtea se socoteşte mulţumitǎ cu acest rǎspuns şi declarǎ şedinţa
închisǎ.