Alternativa Educationala Step by Step Ghid Metodologic

COORDONATORI
Ion Albulescu Horaţiu Catalano Smaranda Florean
Alternativa educaţională
Step-by-Step
– ghid metodologic –
Ediția a II-a revizuită și adăugită
Step by step
Centrul pentru Educaţie

şi Dezvoltare Profesională
„Născut pentru a reuşi”
© Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate autorilor Ion Albulescu,
Horaţiu Catalano, Smaranda Florean
ISBN: 978-606-976-011-6
Acordat de Editura Trend - 2016
Colaboratori: Berbunschi Florina, Bor Mariana, Borș Lucreţia, Catalano Cristina,

Clompoș Andrada, Cuciurean Bogdan, Ghiurca Simona, Halostă Ancuţa, Iuga Loredana,
Laurenţiu Liliana, Matei Irina, Matei Livia, Mânzat Daniela, Moldovan Mioara, Moțoc
Ioana, Oros Maria, Pitea Adina, Podină Dorina, Pop Sorina, Rus Alexandra, Someşan
Nicoleta, Telcean Dorina, Timoce Ioana, Ureche Lenuţa, Zvinți Victoriţa
Redactare, tehnoredactare şi grafică copertă:

TNC_Agency - Copyright .
marketing@tncgroup.ro, tel: 0733/100 645

Printed by / 0733.100.645 / office@tncgroup.ro / www.tncgroup.ro

Alternativa educaţională Step-by-Step
I. Caracteristici ale predării şi învăţării

în Alternativa Step-by-Step
În paginile acestei lucrări este prezentat un demers pedagogic menit să
ofere cititorului clarificări conceptuale, abordări metodologice, particularizări
şi exemplificări susceptibile de a se constitui în repere utile atât pentru reflec-
ţie, cât şi pentru acţiunea efectivă în clasele Step-by-Step şi nu numai.
Demersul se axează pe explicitări ale caracteristicilor specifice procesului
educaţional în această alternativă. Sunt puse în discuţie experienţele de învă-
ţare la care sunt conduşi elevii, modul şi condiţiile de aplicare a strategiilor di-
dactice specifice, valenţele lor formative. Ne exprimăm încrederea că lucrarea
de faţă va fi de un real folos pentru cei interesaţi de această problematică, ser-
vind ca îndrumar al unor iniţiative didactice eficiente. Reperele conceptuale şi
cadrele metodologice cuprinse în paginile ce urmează îi oferă cititorului inte-
resat puncte de plecare solide pentru interogaţii, reflecţii, analize şi iniţiative
personale.
Procesul educaţional în alternativa Step-by-Step se caracterizează prin
forme de organizare, conţinuturi, strategii de predare-învăţare-evaluare şi
medii şcolare specifice, prin care se îndepărtează, mai mult sau mai puţin, de
caracteristicile unitare ale sistemului tradiţional.
În această alternativă educaţională se promovează individualizarea (per-
sonalizarea) instruirii în funcţie de necesităţile şi interesele fiecărui copil, pozi-
ţia centrală a copilului în procesul educaţional, strategiile didactice activ-parti-
cipative şi interactive, educaţia progresivă, mediu de învăţare stimulativ bazat
pe respect reciproc şi principii democratice, participarea familiei la procesul
educativ, cultivarea dorinţei copilului de a învăţa permanent. O atenţie deose-
bită se acordă respectării identităţii personale, diversităţii şi diferenţei. Activi-
tăţile se bazează pe sursele primare de informare şi manipularea materialelor,
iar accentul se pune pe înţelegerea conceptelor importante şi pe dezvoltarea
competenţelor (I. Albulescu, 2014).
În alternativa Step-by-Step, profesorul îl tratează pe fiecare copil din per-
spectiva dezvoltării personale: „Numai percepând fiecare copil ca fiind un in-
divid unic, demn de respect şi înţelegere, profesorul va putea crea pentru el
experienţe satisfăcătoare” (Burke-Walsh, 1999, p. 24).
În consecinţă, el va încuraja autonomia şi iniţiativa elevilor săi, stimulân-
du-i să pună întrebări, să participe la discuţii, să propună soluţii, le va pune
la dispoziţie o serie de materiale necesare pentru realizarea învăţării, cola-
borează cu ei în definirea domeniilor de interes care urmează a fi dezvoltate
în proiectele didactice. Elevii sunt încurajaţi să îşi asume responsabilităţi, să
gândească şi să se exprime liber, să fie creativi, să se ajute reciproc, să înţe-
3
leagă şi să accepte diversitatea. Pentru atingerea unor astfel de deziderate se

pune accentul pe individualizarea instruirii, obţinută prin respectarea etapei
prezente de dezvoltare şi planificarea unei serii de activităţi care să asigure o
experienţă de succes pentru fiecare copil (activitatea în centre, proiecte tema-
tice etc.). Este vorba de un proces în care profesorul observă copiii, evaluează
la ce nivel se află fiecare în zonele semnificative ale dezvoltării şi acţionează în
aşa fel încât să obţină un răspuns particular caracteristic etapei de dezvoltare
în care se găseşte fiecare. El va considera predarea ca fiind un factor esenţial,
care declanşează, stimulează, susţine şi orientează activităţile de învăţare ale
elevilor.
Procesul educativ se sprijină, în mare măsură, pe activitatea independen-
tă şi productiv-creativă a elevilor, care îşi dezvoltă sistemul de cunoştinţe în
mod activ, prin interacţiune cu mediul şi acordând o semnificaţie personală
stimulilor educaţionali. Ei sunt îndrumaţi să întreprindă propriile căutări, să
descopere cunoştinţe şi să elaboreze idei noi, astfel de acţiuni constituind o
sursă puternică de continuă dezvoltare a propriei personalităţi. Acest tip de
predare presupune prezentarea unor sarcini prin rezolvarea cărora elevii îşi
însuşesc, în mod activ şi conştient, noile conţinuturi ideatice şi îşi dezvoltă
competenţele.
O premisă esenţială de la care se porneşte în derularea programului
Step-by-Step este aceea conform căreia elevii învaţă mai bine dacă sunt antre-
naţi în activitate, se simt implicaţi şi sunt motivaţi la un nivel superior. Într-o
activitate ce le solicită din plin potenţialul intelectual, ei vor descoperi singuri
moduri eficiente de abordare a sarcinilor de instruire, cunoştinţe, soluţii la
problemele cu care se confruntă, realizându-se o învăţare a ştiinţei nu numai
ca produs, ci şi ca proces. Dezvoltarea lor cognitivă şi socio-emoţională este în
mare măsură rezultatul experienţei directe avute într-un mediu bine organi-
zat, plăcut şi stimulativ.
Concepţia pedagogică asumată în alternativa Step-by-Step se bazează pe
convingerea că dezvoltarea optimă a copiilor este asigurată prin implicarea lor
intrinsecă în procesul educaţional, fapt pus în evidenţă de pedagogia ultimelor
decenii, care proclamă „primatul învăţării elevilor în raport cu predarea profe-
sorului” (De Corte, éd., 1991, p. 50).
În teoria pedagogică se pledează de mai mult timp pentru deplasarea ro-
lului central atribuit de obicei profesorului spre elev, considerându-se că pro-
cesul educaţional este mult mai eficient dacă este centrat pe elev şi pe activita-
tea sa. Centrarea pe elev este un principiu de bază în alternativa Step-by-Step,
considerându-se că copiii trebuie să îşi construiască pe cât se poate prin efort
propriu arhitectura de cunoaştere şi de competenţe vizate, rolul profesorului
fiind cu deosebire acela de facilitator şi de mediator. El trebuie să ofere instru-
mentele, materialele, suportul, ghidarea necesare pentru a optimiza oportuni-
4
tăţile de învăţare.
Modelul didactic centrat pe învăţarea activă a elevului pune accentul pe
achiziţia de competenţe, pe asimilarea şi utilizarea de cunoştinţe, cât şi pe do-
rinţa de a continua să înveţe pe toată durata vieţii. Este posibilă, în acest fel, in-
dividualizarea (personalizarea) pregătirii, corelându-se stadiul de dezvoltare,
capacităţile şi necesităţile fiecărui copil şi obiectivele urmărite.
În clasele din alternativa educaţională Step-by-Step, copilul este antrenat
în practici adecvate de dezvoltare, specifice vârstei sale. Luarea deciziilor este
asumată deopotrivă de profesori şi elevi.
Învăţarea se produce, în bună măsură, prin descoperire individuală şi în
ritmul propriu al copilului, încurajându-se modurile personale de a progre-
sa în cunoaştere şi în dezvoltarea competenţelor. Construirea personalităţii
elevului se realizează prin acţiune, confruntare, comunicare. Profesorul evi-
tă pasivitatea elevilor, determinându-i să aibă iniţiativă, să acţioneze pentru
a descoperi, să manifeste atitudini în legătură cu cele comunicate. În acest fel,
elevul va deveni un constructor activ al structurilor sale intelectuale. Cum se
va manifesta activismul elevilor? Prin dorinţa de a acţiona şi realiza, de a se an-
gaja într-un efort propriu de căutare-descoperire-însuşire, în cadrul căruia vor
întreţine un permanent schimb de idei cu profesorul. Voinţa de a realiza ceva
este rezultatul dorinţelor personale şi nu ceva impus din exterior. În satisface-
rea propriilor interese, curiozităţi, pasiuni, prin realizarea sarcinilor şcolare,
se vor resimţi plăcerea şi bucuria învingerii dificultăţilor şi atingerii scopuri-
lor, ceea ce favorizează căutările personale şi afirmarea ideilor proprii, contri-
buie la dezvoltarea proceselor de voinţă şi a trăsăturilor pozitive de caracter.
În alternativa educaţională Step-by-Step, concepţia cu privire la produ-
cerea învăţării este marcată de teoria constructivistă. Copiii îşi creează pro-
priul sistem de cunoştinţe şi îşi construiesc propria modalitate de înţelege-
re a realităţii prin experienţele şi interacţiunile cu lumea care îi înconjoară.
Conform teoriei constructiviste (Vîgotski, Piaget, Bruner, Glasersfeld, Fosnot,
Kagan, Brooks & Brooks, Marlow & Page ş.a.), un act de învăţare se bazează
pe structurile cognitive deja existente, noile experienţe raportându-se la cele
anterioare. Pe urmele lui Vîgotski şi, mai ales, ale lui Piaget, constructiviştii
consideră că învăţarea este un proces interactiv, care implică copiii, adulţii şi
mediul înconjurător. Piaget (1965; 1973) a pus în evidenţă importanţa for-
mării şi dezvoltării structurilor mentale ca moduri de organizare a informaţi-
ilor, care se pot asimila, integra şi transforma variat. Individul îşi construieşte
propria cunoaştere prin experienţa personală. La rândul său, Bruner (1970)
a considerat învăţarea ca fiind un proces activ în care copiii construiesc noile
idei sau concepte pornind de la cunoştinţele pe care deja le posedă. Copiii îşi
dezvoltă propria modalitate de raportare la realitatea înconjurătoare şi înţeleg
ceea ce se întâmplă prin corelarea noilor experienţe cu ceea ce au dobândit şi
5
înţeles deja. Noua informaţie este configurată în funcţie de ceea ce se cunoaşte

până în acel moment, apoi urmând să se facă ajustările mentale. În acest pro-
ces, adulţii joacă un rol esenţial, acela de facilitatori şi mediatori, oferindu-i
copilului instrumentele, materialele, suportul şi îndrumarea, necesare pentru
a-i maximiza oportunităţile de a învăţa.
Învăţarea nu este un proces mecanic de acumulare a cunoştinţelor, acelaşi
pentru toţi, desfăşurându-se în conformitate cu scheme şi repere fixe, ci este
determinată de semnificaţiile pe care cel care învaţă le atribuie celor învăţate
(Siebert, 2001). Profesorul nu poate decide în locul elevului ce este important
şi ce nu este important, ce merită învăţat şi ce nu. Învăţarea nu presupune
o schemă generală unică, rigidă, deoarece, în funcţie de semnificaţia atribu-
ită mesajelor primite din exterior, structurile mentale se organizează (reor-
ganizează) singure. Construcţia structurilor cognitive se face personalizat, în
funcţie de modul în care copilul selectează şi transformă informaţiile, îşi or-
ganizează experienţele şi informaţiile, ia decizii, construieşte ipoteze. Aşadar,
învăţarea poate fi descrisă ca un proces de construire a realităţii, un proces
care presupune reţelele, schemele cognitive existente, precum şi un context.
Dacă informaţiile asimilate nu au vreo legătură cu interesele şi nevoile curente
ale celui care învaţă, atunci acestea vor rămâne în aşteptare, apoi, din lipsa
interesului pentru ele, vor fi uitate.
Dacă informaţiile asimilate nu au vreo legătură cu interesele şi nevoile cu-
rente ale celui care învaţă, atunci acestea vor rămâne în aşteptare, apoi, din lip-
sa interesului pentru ele, vor fi uitate. Aşadar, situaţia este foarte importantă în
învăţare, nu doar pentru că influenţează atribuirea de semnificaţii lucrurilor,
evenimentelor, ideilor, ci şi datorită caracterului său motivaţional.
Conţinutul învăţării, ca şi contextul în care se produce, ar trebui să depin-
dă, într-o mai mare măsură, de cel care învaţă. De obicei, indivizii învaţă atunci
când vor şi nu atunci când trebuie, concluzie importantă în ceea ce priveşte
relaţia profesor-elev. Această relaţie este afectată de diferenţele care se mani-
festă în ceea ce priveşte modul în care fiecare învaţă.
Profesorul se află în relaţie de parteneriat cu elevii săi, analizând regulile
explicite, dar şi ascunse ale vieţii în clasă, negociind obiectivele învăţării, for-
mele de evaluare, tratând clasa de elevi ca o lume reală şi valorificând lumea
reală ca pe o scenă a situaţiilor de învăţare, evitând ierarhizările rezultate din
evaluări reciproce. (I. Albulescu, M. Albulescu, 2000).
În acest fel, responsabilitatea elevilor faţă de propria învăţare creşte, par-
ticularităţile şi interesele individuale sunt respectate şi valorificate, se con-
struiesc alternative de abordare şi soluţionare, învăţarea are aspecte ludice şi
frecvent este realizată pe bază de studii tematice. Este încurajată exprimarea
personală, atitudinea critic-reflexivă, se stimulează cooperarea pentru a se
evita marginalizarea şi excluderea, se cultivă autonomia şi responsabilitatea
6
individului. Clasa devine o comunitate de învăţare, o reţea formată din elevi a

căror individualitate este respectată.
Copilul poartă cu el un volum de cunoştinţe, deprinderi, priceperi, experi-
enţe emoţionale şi sociale, toate acestea constituind fondul aperceptiv pe care
îl are la dispoziţie ca să înveţe în continuare şi de care trebuie să ţină cont
profesorul. Acesta va trebui să observe care sunt conceptele elevului şi cum
operează cu ele. Numai pe această bază, el poate elabora şi utiliza mijloace
şi metodologii care să ghideze sau să modifice operaţiile mentale ale elevilor,
pentru că nu există modalităţi care să permită transferul conceptelor şi struc-
turilor conceptuale dintr-un cap în altul.
Scopul învăţării este ca individul să îşi construiască propriul înţeles al lu-
crurilor nu doar să memoreze răspunsuri corecte şi să asimileze înţelesul sta-
bilit de altul. Pentru aceasta, metodele posibil de utilizat sunt numeroase, ma-
rea lor diversitate răspunzând nevoii de a proceda la diferenţiere, nuanţare şi
particularizare, ceea ce lărgeşte considerabil gama experienţelor de învăţare.
Fiecare elev îşi elaborează propriile reguli şi modele mentale, pe care le
va utiliza pentru a-şi înţelege experienţele. În acest fel, învăţarea este proce-
sul de reajustare a modelelor mintale în vederea acomodării lor cu experienţe
noi. Rolul profesorilor de transmiţători calificaţi ai cunoaşterii se schimbă, de-
oarece întreaga cunoaştere este inventată sau construită în mintea celor care
se educă. Educatorii sunt facilitatori ai cunoaşterii, participă la construirea
cunoaşterii de către elevi, având propriile prejudecăţi şi preconcepţii (Ulrich,
2007). În fond, copilul se construieşte pe sine, prin propriile experienţe de cu-
noaştere.
Conform teoriei constructiviste a învăţării, asimilarea cunoştinţelor tre-
buie înţeleasă ca o formă a raportării la nou, altfel spus, experienţele indivi-
dului sunt adaptate la structurile sale cognitive, ceea ce înseamnă că se învaţă
prin integrarea noului în ceea ce este deja cunoscut. Lumea experienţelor in-
dividului se îmbogăţeşte mereu cu acele constructe care se dovedesc viabile.
Această lume a experienţelor în cadrul căreia schemele şi constructele in-
dividului trebuie să se dovedească viabile presupune, în acelaşi timp, mediul
social şi mediul fizic. Schimbul continuu cu mediul, chiar dacă îi presupune
pe ceilalţi, îl implică pe elev în singularitatea sa, rezultatul fiind construirea
unei perspective strict individuale asupra realităţii. De fapt, mediul angajează
conjugarea unor perspective individuale asupra lumii, ceea ce nu este posibil
decât datorită existenţei unei minime compatibilităţi între acestea.
Mediul de învăţare specific alternativei educaţionale Step-by-Step asigu-
ră reprezentări multiple ale realităţii, presupune angajarea elevilor în sarcini
semnificative, încurajează explorarea şi reflecţia asupra experienţei, asigură
construcţia cunoaşterii prin şi în dependenţă de context, favorizează construc-
ţia colaborativă a cunoaşterii prin negociere şi nu prin competiţie.
7
În alternativa Step-by-Step relaţiile profesor-elev sunt purificate de carac-

terul autocratic, specific şcolii tradiţionale, care nu favorizează comunicarea
autentică, întreţine anonimatul şi inhibă elevul redus la pasivitate şi inerţie.
Profesorul comunică cu elevii săi nu pentru a le livra idei, ci pentru a orienta
efortul constructiv al acestora (Von Glasersfeld, 1994).
Democratizarea relaţiilor dintre ei se realizează pe fondul înlăturării şa-
bloanelor, stereotipiilor şi dogmatismelor de orice fel. Profesorul se află într-o
relaţie de parteneriat cu elevii săi, analizând regulile vieţii în clasă, negociind
obiectivele învăţării, strategiile de abordare şi formele de evaluare, tratând
clasa de elevi ca o lume reală şi valorificând lumea reală ca pe o scenă a situ-
aţiilor de învăţare, evitând ierarhizările rezultate din evaluări reciproce. El ia
decizii consultându-se cu elevii, respectă preferinţele acestora, stabileşte rela-
ţii multidirecţionale de comunicare, conlucrare, sprijinire, influenţare. În acest
fel, responsabilitatea elevilor faţă de propria învăţare creşte, particularităţile
şi interesele individuale sunt respectate şi valorificate, se construiesc alterna-
tive, învăţarea are aspecte ludice şi frecvent este realizată pe bază de proiecte.
Este încurajată iniţiativa, angajarea, exprimarea personală, construirea rela-
ţiilor, atitudinea critic-reflexivă şi autonomia individului Sarcina profesorului
este, în esenţă, să creeze un context de „problem solving”, în care elevii îşi con-
struiesc propria cunoaştere, avându-l pe profesor ca ghid (Brooks & Brooks,
1993). Se stimulează cooperarea, pentru a se evita marginalizarea şi exclude-
rea. Clasa devine o comunitate de învăţare, o reţea formată din indivizi a căror
individualitate este respectată.
8
II. Managementul clasei de elevi
1. Centrele de activitate
Dispunerea centrelor de activitate în sala de clasǎ se face în funcţie de po-
ziţia utilitǎţilor fixe. Dacǎ în clasǎ se aflǎ o chiuvetǎ, centrul de arte va fi dispus
în apropierea ei. Lângǎ centrul de arte se vor afla alte centre „orale”(care im-
plicǎ discuţii, mişcare), de exemplu, centrul de cuburi, centrul de teatru. Cen-
trele “liniştite”(care necesitǎ linişte pentru studiu), se aflǎ dispuse în partea
opusǎ a sǎlii de clasǎ.
Centrele esenţiale, care se aflǎ permanent într-o clasǎ Step-by-Step sunt
centrul de citire, centrul de scriere, centrul de matematicǎ, centrul de ştiinţe,
centrul de arte şi centrul de construcţii şi la clasa pregătitoare centrul de alfa-
betizare, centrul joc de rol, centrul de matematicǎ, centrul de ştiinţe, centrul de
arte şi centrul de construcţii.
Ocazional, în funcţie de unitatea tematicǎ studiatǎ, pot apǎrea centre se-
cundare: centrul de teatru (actorie), centrul de descoperiri (explorări) etc.
În cadrul centrului de citire se aflǎ materiale ca: masǎ, scaune, bibliotecǎ
cuprinzând lecturi adecvate temei în studiu, dicţionare, imagini auxiliare, case-
te cu poveşti/poezii, alfabetare, seturi de litere magnetice, perne etc.
Centrul de scriere necesitǎ prezenţa unor materiale specifice cum ar fi: foi
pentru ciorne, creioane, pixuri, carioci, cernealǎ, sugativǎ, radiere, ascuţitoare,
liniare, perforator, capsator, etc. şi materiale tematice (de exemplu, dacǎ elevii
au ales sǎ studieze „Adǎposturile”, învǎţǎtorul poate confecţiona caiete în for-
mǎ de cǎsuţe, pe care copiii vor scrie în acea perioadǎ).
În jurul mesei de la centrul de matematicǎ, se aflǎ la dispoziţia elevilor, în
orice clasǎ Step-by-Step, jocuri de construcţii standard: cuburi unifix, forme
geospaţiale, cuburi de lemn de diferite forme şi culori, figuri geometrice, seturi
de liniare şi de instrumente pentru geometrie, ceasuri, culegeri de matema-
ticǎ, jocuri matematice, puzzle-uri, piese de domino, etc.
Unul din colţurile clasei preferate de copii este centrul de ştiinţe. Pe raf-
turile dulǎpioarelor din jurul centrului, sunt dispuse colecţii realizate de elevi
(scoici, roci, conuri de brad, ghinde, castane, alte seminţe, etc); plante (de mul-
te ori rǎsǎdite de elevi), lupe, balanţe, clepsidre, cântare, eprubete, globul pǎ-
mântesc, jocuri ştiinţifice, colecţii de reviste ştiinţifice, enciclopedii şi, ocazio-
nal, materiale tematice (imagini cu savana africanǎ, dacǎ elevii au ales-o spre
studiu, hǎrţi, machete ale unor locuinţe din aceastǎ zonǎ geograficǎ, imagini
sau jucǎrii reprezentând animale întâlnite în junglǎ etc.)
Pentru perioade scurte de timp, în cadrul acestui centru, se poate instala
colivia/ cuşca unui animal mic pe care copiii sǎ-l îngrijeascǎ (broscuţe ţes-
9
toase, papagali, canari, hamsteri, porcuşori de Guineea, etc.). Mascota Clujului

este broscuţa ţestoasǎ Stepy.
Şi în cadrul centrului de arte se vor dispune materiale tematice (dacǎ se
studiazǎ, de exemplu, „Oceanele”, se vor expune scoici, nisip, sare, etc.), pe care
elevii le pot utiliza în realizarea colajelor. Alǎturi de materialele tematice, la
centrul de arte se aflǎ, etichetate, acuarele, pensule, pahare, blocuri de desen,
coli de hârtie glasatǎ şi creponatǎ, lipici, aracet, plastilinǎ, foarfeci, instrumen-
te de scris, reproduceri de artǎ şi un şevalet.
În orice salǎ de clasǎ Step-by-Step, la centrul de construcţii, este dispusǎ o
gamǎ foarte variatǎ de cuburi tridimensionale (cilindri, cuburi, paralelipipede,
prisme, etc.), dar şi materiale tematice utile în construirea unor machete (dacǎ
se studiazǎ „Adǎposturile”, se pot pune la dispoziţia elevilor la acest centru,
omuleţi şi animale din plastic, cǎsuţe de jucǎrie din comerţ, etc.).
La centrul de actorie se poate improviza o cutie al cǎrei conţinut se schim-
bǎ odatǎ cu fiecare temǎ studiatǎ. De exemplu, în cadrul centrului de lecturǎ,
la tema „Adǎposturile”, elevii pot citi povestea „Cei trei purceluşi”, iar în cutia
de la centrul de actorie se vor instala marionete improvizate ale personajelor.
Centrul de descoperiri, poziţionat ocazional lângǎ centrul de ştiinţe, poate
fi o mǎsuţǎ la care elevii vor gusta, de exemplu, mâncǎruri din plante şi anima-
le marine, dacǎ se studiazǎ „Oceanele” şi vor întocmi un grafic al preferinţelor
lor.
Sigur cǎ multitudinea de materiale prezente în sala de clasǎ implicǎ res-
ponsabilitatea elevilor de a le pǎstra cu grijǎ şi a întreţine ordinea. Copiii „fac
cunoştinţǎ” treptat cu fiecare centru de activitate. În clasa întâi, pe parcursul
primelor 2-3 sǎptǎmâni de şcoalǎ, vor descoperi, în fiecare zi, un alt colţişor al
clasei, pe care-l vor eticheta.
2. Regulile clasei de elevi

Clasele Step-by-Step diferǎ din multe puncte de vedere de clasele tradi-
ţionale ale învǎţǎmântului primar. Una dintre diferenţele cruciale constǎ în
modalitatea de dirijare a comportamentului elevilor. În clasa tradiţionalǎ, în
majoritatea cazurilor, învǎţǎtoarea este cea care stabileşte regulile pe care ele-
vii trebuie sǎ le respecte. În clasa orientatǎ dupǎ necesitǎţile elevilor, aceştia
ajutǎ la stabilirea regulilor, fǎcând astfel alegeri şi câştigând un adevǎrat simţ
al responsabilitǎţii şi proprietǎţii.
Iatǎ câteva exemple de reguli stabilite de elevii clasei I:
1) Îl respectǎm pe cel care vorbeşte;
2) Avem grijǎ de lucrurile din clasǎ;
3) Le respectǎm pe doamnele învǎţǎtoare etc.
10
Cea mai eficientǎ metodǎ de încurajare a elevilor pentru a respecta re-

gulile de comun acord stabilite, rǎmâne evidenţierea copiilor care le respectǎ
zilnic. Dacǎ existǎ însǎ elevi care nu respectǎ ocazional o regulǎ, sau o încalcǎ
frecvent, clasa propune sancţiuni împotriva acestora. Se adoptǎ întotdeauna
mǎsuri non–fizice, cu alte cuvinte nu se admit pedepse de genul ridicarea ele-
vului în picioare, sau punerea lui „la colţ”.
De exemplu, un elev care discutǎ, nu este atent, în cadrul întâlnirilor de
dimineaţǎ, poate fi exclus din grup pentru o scurtǎ perioadǎ: „Te rog sǎ te aşezi
în alt colţ al clasei, pânǎ când consideri cǎ poţi participa la discuţii cu atenţie
şi fǎrǎ sǎ deranjezi”. Cei care nu pǎstreazǎ ordinea la unul dintre centrele de
activitate, pot primi responsabilitatea de a avea grijǎ de centrul respectiv timp
de o sǎptǎmânǎ, eventual alǎturi de un coleg care doreşte sǎ-l ajute. Ideea este
ca sancţiunea sǎ fie constructivǎ.
Regulile clasei sunt redactate estetic şi afişate permanent într-un colţ al
sǎlii, alǎturi de responsabilitǎţile periodice ale fiecǎrui elev.
3. Managementul unei zile obişnuite de şcoalǎ
O zi obişnuitǎ de şcoalǎ debuteazǎ cu Întâlnirea de dimineaţǎ. Aceas-

ta cuprinde mai multe etape:
1) Noutǎţile zilei
Elevii şi, eventual, învǎţǎtoarea, prezintǎ ultimele evenimente petrecute
în viaţa lor, de pe „Scaunul autorului”. În acest moment, scǎunelele elevilor
sunt dispuse în semicerc, în locul de întâlnire al grupului.
2) Completarea calendarului lunii
Calendarul lunii este un afiş în cadrul cǎruia dispunerea zilelor respectǎ
anumite reguli de simetrie sau construcţie a unui şir numeric.
De exemplu, datele lunii septembrie pot fi suprapuse unui şir de frunze
respectând ordinea culorilor - roşu, galben, verde, portocaliu - astfel: data de
1 poate fi suprapusǎ unei frunze roşii, data de 2, unei frunze galbene, data de
3, unei frunze verzi, data de 4, unei frunze portocalii, data de 5, unei frunze
roşii etc.
Pentru luna martie, data de 1 poate fi suprapusǎ unui ghiocel, data de 2,
unui soare, data de 3, unui fluture, data de 4, unei rândunici, data de 5, unui
ghiocel, etc.). Calendarul cuprinde şi tema de studiu a zilei sau a sǎptǎmânii
şi eventual, starea vremii din acea dimineaţǎ reprezentatǎ prin imagini, îm-
brǎcǎmintea adecvatǎ vremii, etc.
11
3) Mesajul zilei
Mesajul zilei poate fi un joc tip rebus, anagramǎ, aritmogrif etc., o poezie,
o poveste scurtǎ, un fragment dintr-un text, etc., din care elevii vor descoperi
ceea ce vor învǎţa, exersa, demonstra în cadrul disciplinelor de studiu propuse
de învǎţǎtor. Presupunerile elevilor sunt puse în discuţie şi cu ajutorul acesto-
ra se concepe agenda zilei.
4) Agenda zilei
În alternativa Step-by-Step elevii îşi planificǎ studiul singuri; pot sǎ-şi pla-
nifice timpul şi sǎ sugereze, sǎ propunǎ, ce ar putea studia în cadrul fiecǎrui
centru de activitate, pe tema de studiu aleasǎ.
De exemplu, dimineaţa ar putea completa o fişǎ de tipul:
Astǎzi aş dori sǎ:
................................... în cadrul centrului de scriere.
.................................. în timpul atelierului de lecturǎ.
.................................. la matematicǎ.
.................................. la centrul de ştiinţe.
.................................. la arte.
Pe parcursul zilei, elevul poate consulta fişa pentru a vedea dacǎ scopu-
rile planificate sunt atinse sau nu. Stabilirea programului zilnic şi a scopuri-
lor individuale contribuie în mare mǎsurǎ la dezvoltarea capacitǎţii de studiu
individual a elevilor, a capacitǎţii de a-şi programa timpul şi a se autoevalua
obiectiv. Agenda zilei se redacteazǎ şi se afişeazǎ într-un colţ al clasei, copiii
bifând fiecare etapǎ parcursǎ, la finele acesteia.
5) Prezentarea sarcinilor de lucru
Împreunǎ cu învǎţǎtorul se stabilesc apoi sarcinile de lucru pentru fiecare
centru de activitate, se discutǎ modalitǎţile în care pot fi rezolvate/abordate
individualizat sarcinile de cǎtre elevi, în maniera adecvatǎ stilului personal.
Unii copii memoreazǎ, spre exemplu, mai uşor versurile unei poezii individu-
al, aşezându-se pe o periniţǎ, într-un colţ al clasei. Alţii, memoreazǎ mai uşor
în perechi, ascultându-se unii pe alţii. Unii elevi rezolvǎ mai uşor probleme
utilizând cuburi, alţii, realizând desene. (Notǎ: problemele sunt alcǎtuite din
cuvinte care conţin grupul de litere „ce”.)
În cazul predǎrii unei lecţii noi, acum este momentul în care se pot organi-
za mini-predǎri ale noţiunilor considerate de învǎţǎtor ca imposibil de învǎţat
prin descoperire.
Dacǎ elevii sunt convinşi cǎ au înţeles sarcinile prezentate, se trece la eta-
pa urmǎtoare.
12
6) Alegerea centrelor de activitate

Fiecare elev precizeazǎ centrul la care ar dori sǎ-şi înceapǎ activitatea,
fie în funcţie de dispoziţia sufleteascǎ, fie ţinând cont de partenerii cu care ar
putea sǎ realizeze o echipǎ bunǎ.
Dispunerea elevilor la centrele de activitate se poate face şi sub formǎ de
joc (tragere la sorţi, aruncare cu zarul, alegerea unor jetoane etc.)
Alegerile elevilor sunt consemnate într-un panou fix, afişat permanent.
7) Desfǎşurarea activitǎţilor pe centre
Necesitǎ prezenţa a doi învǎţǎtori simultan, care pot ajuta astfel copiii
sǎ înveţe prin descoperire noile cunoştinţe. Elevii vor rezolva sarcinile de lu-
cru de la un centru, în timpul precizat de învǎţǎtor (între 30-50 de minute, în
funcţie de numǎrul centrelor la care se desfǎşoarǎ activitǎţi în ziua respectivǎ,
30 de minute, în cazul de faţǎ), dupǎ care îşi vor schimba centrul de activitate,
rotindu-se în sensul mersului acelor ceasornicului, astfel încât, la finele acti-
vitǎţii, fiecare elev va parcurge sarcinile de la toate centrele de activitate.
În funcţie de ritmul de muncǎ individual al elevilor, vor fi parcurse sarcini
de lucru suplimentare de cǎtre copiii care terminǎ sarcinile de lucru obligato-
rii într-un timp mai scurt decât cel acordat.
8) Evaluarea activitǎţilor desfǎşurate pe centre de activitate
Fiind un grup restrâns de copii (clasele Step-by-Step din Cluj cu predare în
limba românǎ sunt formate din 15-20 de elevi), pânǎ la finele desfǎşurǎrii ac-
tivitǎţilor pe centre, cei doi învǎţǎtori reuşesc sǎ corecteze toate lucrǎrile ele-
vilor şi sǎ-i evalueze individual pe toţi în cadrul centrului de lecturǎ, de aceea
, la final, au o imagine foarte clarǎ asupra muncii desfǎşurate de cǎtre fiecare
copil, în parte.
În cadrul evaluǎrii activitǎţilor desfǎşurate pe centre, elevii îşi prezintǎ
munca de pe „scaunul autorului”, sunt puşi în situaţia de a se autoevalua sau
a evalua obiectiv munca celorlalţi colegi, sunt aplaudaţi şi recompensaţi cu
diplome sau abţibilduri, ştampile, desene, etc.
Se reiau conţinuturile care sunt neclare, se discutǎ despre greşelile frec-
vente, despre ceea ce le-a plǎcut mai mult, dificultǎţile întâmpinate, etc.
9) Intervenţiile individualizate
Se pot realiza sub ghidarea unui singur învǎţǎtor, ca şi întâlnirea de di-
mineaţǎ. Fiecare elev va exersa acum sarcini asemǎnǎtoare celor la care a în-
tâmpinat dificultǎţi în cadrul activitǎţilor desfǎşurate pe centre, sau va realiza
exerciţii suplimentare cu un grad mai ridicat de dificultate, va continua proiec-
tul tematic început, etc.
13
III. Proiectarea activităţii didactice

Realizarea activităţilor didactice presupune inclusiv demersuri de planifi-
care, proiectare şi organizare. Procesul educaţional este unul organizat şi ast-
fel proiectat încât toate componentele sale să se articuleze armonios pentru a
asigura, în cele din urmă, atingerea obiectivelor urmărite. În desfăşurarea ac-
tivităţilor didactice intervin numeroşi factori: conţinuturi, metode şi mijloace,
strategii etc., sunt folosite anumite resurse şi se stabilesc variate tipuri de relaţii
psiho-sociale şi pedagogice profesori-elevi şi elevi-elevi. Fiecare dintre aceste
componente condiţionează reuşita demersului didactic. (I. Albulescu, M. Albu-
lescu, 2000).
Complexitatea procesului, privit prin prisma interdependenţei funcţionale
a componentelor sale, face necesară organizarea, care să-i asigure unitatea şi
desfăşurarea în condiţii optime:
Modalităţi de optimizare a activităţii:
1) Acordarea unui grad mai mare de autonomie elevilor, cadrului didactic
revenindu-i rolul de a îndruma activitatea lor independentă;
2) Organizarea informaţiilor după cerinţele elevilor;
3) Stimularea motivaţiei învăţării;
4) Antrenarea tuturor elevilor în sarcini de învăţare, care să le solicite for-
ţele de cunoaştere şi creaţie (gândire, imaginaţie, creativitate etc.);
5) Crearea acelor momente propice manifestării strategiilor cognitive, de-
prinderilor inte-lectuale, creativităţii;
6) Raţionalizarea timpului disponibil, astfel încât accentul să poată fi de-
plasat de pe munca acasă pe munca în clasă;
7) Crearea unui climat favorabil manifestării unor atitudini pozitive de că-
tre elevi.
Modul în care profesorul organizează activităţile ce urmează a fi realizate

cu elevii are o deosebită importanţă, deoarece în acest fel este posibilă optimi-
zarea învăţării.
Termenul de „proiectare didactică” desemnează o serie de operaţii prin
care se stabilesc anticipat paşii ce vor fi parcurşi în realizarea activităţii (lec-
ţiei), obiectivele urmărite, conţinutul ce urmează a fi predat, strategiile utili-
zate, procedeele de evaluare, precum şi relaţiile dintre toate acestea. Rolul şi
importanţa operaţiilor de proiectare sunt confirmate de practica şcolară, reu-
şita lecţiei fiind condiţionată de un proiect bine realizat: „O pregătire serioasă,
prevăzătoare şi raţională a lecţiei începe cu un act de proiectare, de gândire,
imaginare şi fundamentare a acesteia din toate punctele de vedere” (Cerghit,
14
1983, p. 53). Prin intermediul proiectării, profesorul îşi va clarifica ce anume

urmează să predea, cum şi cu ce scop. În acest fel, el are posibilitatea armoni-
zării obiectivelor lecţiei cu strategiile de realizare şi modalităţile de evaluare.
A proiecta o activitate didactică în vederea învăţării eficiente înseamnă a
efectua următoarele operaţii (I. Albulescu, M. Albulescu, 2000):
1) Analiza generală a lecţiei prin consultarea programei, manualului şi a
altor surse bibliografice (ce vom preda?);
2) Încadrarea activităţii respective în sistemul de lecţii sau planul tematic
(unde ne situăm?);
3) Definirea obiectivului general şi a obiectivelor operaţionale (ce urmărim
în activitatea respectivă?);
4) Stabilirea resurselor necesare realizării (cu ce vom realiza cele propu-
se?);
5) Identificarea strategiilor didactice adecvate fiecărui obiectiv operaţional
stabilit (cum procedăm pentru a atinge ceea ce ne-am propus?);
6) Selectarea, structurarea logică şi esenţializarea conţinutului (la ce infor-
maţii ne raportăm în predare?);
7) Determinarea formelor de evaluare (cum vom şti dacă am realizat ceea
ce ne-am propus?);
8) Stabilirea modalităţilor de aplicare (cum vom realiza transferul?).
„Organizarea reprezintă acţiunea complexă de asigurare ordonată, discipli-

nată, raţională, coerentă şi eficientă a activităţilor didactice, a forţelor şi mijloa-
celor umane şi materiale necesare punerii în operă a componentelor esenţiale
ale procesului de învăţământ - obiectivele, conţinuturile, strategiile didactice,
evaluarea şi îndeosebi formele de activitate didactică” (Bontaş, 1996, p. 171).
15
Fig. nr. 1: Schema metodologiei generale a proiectării activităţii didactice

(I. Cerghit, coord., 1983, p. 60)
16
Conceperea unei lecţii se concretizează în elaborarea unui proiect de re-

alizare a ei, care oferă o perspectivă de ansamblu, globală şi completă asupra
activităţii ce urmează să o desfăşurăm. În lipsa acestuia există riscul de a lucra
haotic şi ineficient. În proiectul de lecţie sunt precizate toate elementele impli-
cate în desfăşurarea secvenţială a procesului de predare-învăţare.
A pregăti un demers didactic înseamnă a anticipa desfăşurarea sa, succe-
siunea secvenţelor şi structura acestora, strategiile necesare, performanţele ce
se vor obţine. Pregătirea prealabilă condiţionează eficienţa activităţii. Lecţia
are un conţinut bine determinat, o anumită structură secvenţială, un timp li-
mitat de desfăşurare, presupune utilizarea unor strategii adecvate în îndepli-
nirea obiectivelor propuse. Proiectarea asigură o rigoare sporită organizării şi
desfăşurării efective a lecţiei, ceea ce nu înseamnă că proiectul însuşi nu poate
fi reconsiderat, dacă este nevoie, pe parcursul realizării sale.
Proiectarea se referă, de fapt, la stabilirea structurii lecţiei, a momentelor
şi sarcinilor succesive prin care trebuie să se realizeze obiectivele propuse,
fără să se cadă în formalism.
Sintetizând cele spuse pe parcursul acestui capitol, pentru ca o activita-
te de predare-învăţare să fie eficientă, profesorul trebuie să respecte anumite
condiţii:
1) Sarcina pe care elevii o au de rezolvat prin efort propriu să fie bine pro-
iectată, organizată, coordonată şi supravegheată;
2) Coordonarea activităţii se realizează într-o manieră care să permită tu-
turor elevilor atingerea standardelor de performanţă propuse;
3) Utilizarea unor modalităţi adecvate de sensibilizare şi activare a elevi-
lor;
4) Asigurarea unei atmosfere de lucru antrenante;
5) Creşterea ponderii activităţii de învăţare în clasă, elevii lucrând efectiv
(individual sau în grup) o parte cât mai mare a timpului afectat unei lecţii;
6) Dacă elevii întâlnesc dificultăţi să poată colabora pentru depăşirea lor
sau să solicite ajutorul profesorului;
7) Se realizează un feedback permanent pentru a avea controlul celor în-
suşite în timpul lecţiei;
8) Evaluarea continuă a rezultatelor instruirii, pentru a preveni la timp
tendinţele de eşec sau nereuşită.
17
P ROI ECT DIDAC T I C :
În lumea magică a tradiţiilor
„Un popor fără tradiţii este un popor fără viitor” (Alberto Lleras Camargo).
Unitatea de învăţământ: …..

Clasa: Pregătitoare Step-by-Step
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ
COMPETENŢE SPECIFICE VIZATE:

1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a unui mesaj scurt pe teme familiar
rostite clar şi rar;
1.2. Manifestarea curiozităţii faţă de receptarea semnificaţiei mesajelor
orale în contexte de comunicare cunoscute;
1.3. Participarea la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală.
OBIECTIVE GENERALE:
Formarea capacităţii de exprimare şi de relaţionare în cadrul grupului;
Dezvoltarea deprinderii de exprimare prin mesaje orale simple în diverse
situaţii de comunicare.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 – să dialogheze pe baza mesajului zilei;
O2 – să completeze calendarul naturii, respectând simbolurile şi succesi-
unea zilelor;
O3 – să răspundă în propoziţii corecte la întrebările adresate;
O4 – să formuleze întrebări în comunicarea cu persoanele din jur.
METODE ŞI PROCEDEE: Conversaţia, Observaţia, Explicaţia, Problematizarea,
Învăţarea prin descoperire.
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Mesajul zilei; Agenda zilei; Calendar; Simboluri
pentru calendar; Proiector, proiecte power point.
FORME DE ORGANIZARE: Activitate frontală; Activitate individuală.
FORME DE EVALUARE: continuă.
METODE DE EVALUARE: chestionarea orală, evaluarea la „Scaunul Autorului”.
18
M esa jul z il ei :
Bună dimineaţa,
iubitori ai tradiţiilor!
ASTĂZI ESTE: ……………………………..
ÎN LUMEA MAGICĂ A TRADIȚIILOR NE VOM PLIMBA,
CU SEMNE GRAFICE OUĂ VOM ÎNCONDEIA,
ADUNĂRI ŞI SCĂDERI VOM REPETA,
PIESE DE MUZEU DIN CUBURI VOM CONSTRUI,
APOI COSTUME POPULARE VOM ÎMPODOBI.
NOUTĂŢI:…….
ACTIVITĂŢI PE CENTRE
CENTRUL DE ALFABETIZARE
„Ouă de Paşte”
1.2. Exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii;
1.3. Scrierea anumitor semne grafice, folosind diverse instrumente de
scris (creion, carioca, stilou, pensulă, cretă) pe variate suporturi (foaie velină,
foaie liniată, tablă etc.)
1.4. Exerciţii de aşezare în pagină a datei, a titlului, a alineatelor, de păstra-
re a distanţei dintre semnele grafice;
1.5. Realizarea unor postere, pe diferite teme, în cadrul proiectelor, folo-
sind imagini, cuvinte şi propoziţii preluate după modele
OBIECTIVE GENERALE:
Dezvoltarea şi exersarea muşchilor mici ai mâinii în vederea scrierii;
Formarea deprinderii de a scrie corect şi lizibil elementele grafice învă-
ţate.
Pe parcursul şi până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O1 – să denumească elemente grafice învăţate;
O2 – să scrie corect elementele grafice învăţate respectând alineatul, dis-
tanţa dintre gra-fisme, liniatura;
O3 – să-şi coordoneze mişcările pentru scrierea corectă a elementelor gra-
fice;
O4 – să precizeze şi să respecte poziţia corectă în timpul scrisului;
O5 – să mânuiască corect instrumentele de scris.
19
STRATEGII DIDACTICE
█ METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, observaţia, exerciţiul, de-
monstraţia.
█ MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: agenda zilei, fişă de muncă independentă,
imagini model, instrumente de scris.
█ FORME DE ORGANIZARE: microgrup, perechi şi individual.
SISTEM DE EVALUARE
█ METODE DE EVALUARE: observarea curentă, verificarea orală.
█ FORME DE EVALUARE: continuă.
CENTRUL DE MATEMATICĂ
„Recapitulare numerele 0-31”
1.1. Numărarea până la 31 crescător şi descrescător;
1.2. Recunoaşterea şi numirea cifrelor în concentrul 0-31;
1.6. Identificarea cardinalului unei mulţimi la care s-a adăugat/scos unul
sau mai multe elemente;
3.4. Crearea unor probleme simple de adunare şi scădere în concentrul
0-10, cu sprijin concret în obiecte;
5.4. Rezolvarea de probleme simple (în care intervin operaţii de adunare
şi scădere în concentrul 0-10), cu ajutorul obiectelor concrete.
OBIECTIVE GENERALE:
Recunoaşterea şi utilizarea numerelor în calcule elementare;
Dezvoltarea gândirii logico-matematice.
O1 – să adauge unui şir dat un număr de încă 3 elemente;
O2 – să scrie vecinii unor numere aflate în concentrul 0 - 31;
O3 – să scrie anumite numere date în ordine crescătoare;
O4 – să creeze oral probleme simple de adunare şi scădere cu o unitate în
concentrul 0 - 10 pe baza unui suport de imagini;
O5 – să rezolve probleme simple (în care intervin operaţii de adunare şi
scădere cu o unitate în concentrul 0 - 10), cu ajutorul obiectelor/imaginilor
concrete.
STRATEGII DIDACTICE
█ METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, observaţia.
█ MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: agenda zilei, calendar, beţişoare, fişă de lucru.
█ FORME DE ORGANIZARE: microgrup şi individual.
20
SISTEM DE EVALUARE
█ METODE DE EVALUARE: observare curentă, evaluare la centrul de activita-
te, evaluarea la scaunul autorului.
CENTRUL DE ARTE
„Costume populare tradiţionale”
Sesizarea semnificaţiei unui mesaj simplu exprimat prin desen/pictură/
modelaj/desen animat care reflectă un context familiar;
3.3. Realizarea de aplicaţii/compoziţii/obiecte/construcţii simple pe baza
interesului direct.
OBIECTIVE GENERALE:
Dezvoltarea simţului practic şi estetic prin realizarea de creaţii funcţiona-
le şi/sau estetice folosind material şi tehnici elementare diverse.
O1 – să denumească materialele de lucru necesare desfăşurării activităţii;
O2 – să decoreze costumele populare, respectând tehnica de lucru şi in-
strucţiunile primite;
O3 – să analizeze în spirit critic şi autocritic atât lucrarea proprie, cât şi
lucrările colegilor;
O4 – să respecte reguli pentru ordinea şi curăţenia la locul de lucru.
STRATEGII DIDACTICE
█ METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia,
observaţia.
█ MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: agenda zilei, caiete speciale, costum popular,
carioca/culori de lemn, planşă suport.
SISTEM DE EVALUARE
█ METODE DE EVALUARE: observarea curentă, analiza produselor activi-
tăţii.
CENTRUL DE CONSTRUCŢII
„Piese de muzeu”
Sesizarea semnificaţiei unui obiect simplu exprimat prin asamblare care
reflectă un context familiar;
21
3.3. Realizarea de asamblări/compoziţii/obiecte/construcţii simple pe

baza interesului direct.
OBIECTIVE GENERALE:
Dezvoltarea simţului practic şi estetic prin realizarea de obiecte simple
folosind piese de construcţii.
O1 – să denumească materialele de lucru necesare desfăşurării activităţii;
O2 – să realizeze piese simple ce pot contura expoziţia unui muzeu etno-
grafic;
O3 – să analizeze în spirit critic şi autocritic atât lucrarea proprie, cât şi
O4 – să respecte reguli pentru ordinea şi curăţenia la locul de lucru.
STRATEGII DIDACTICE
observaţia.
█ MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: agenda zilei, caiete speciale, piese de muzeu,
piese lego.
SISTEM DE EVALUARE
█ METODE DE EVALUARE: observare curentă; analiza produselor activităţii.
█ FORME DE EVALUARE: continuă
Age nd a zil e i :
Intervalul orar 8-9: Întâlnirea de dimineaţă.
Intervalul orar 9-12: Activităţi pe centre.
CENTRUL DE ALFABETIZARE:
„Ouă de Paşte”
CENTRUL DE MATEMATICĂ:
„Recapitulare numerele 0-31”
CENTRUL DE ARTE:
„Costume populare tradiţionale”
CENTRUL DE CONSTRUCŢII:
„Piese de muzeu”
Intervalul orar 12-13: Pauza de prânz.
Intervalul orar 13-14: Repetăm, consolidăm.
Intervalul orar 14-15: Repetarea dansurilor populare învăţate.
Intervalul orar 15-16: Activităţi recreative.
22
Eveniment
Metode
didactic (etapele Conţinutul activităţii (activitatea Mijloace
Timp Ob şi Evaluare
activităţii/ învăţătoarei/elevilor) de învăţământ
procedee
lecţiei)
1’ O1 • Salutul: „Bună dimineaţa iubitori ai tra-diții-
lor!”
Fiecare copil va adresa câte un compliment
colegului din dreapta pentru a-l bucura.
2’ O3 • Activitatea de grup:„Sunt vesel/trist pen- - observare
1. Moment Calendarul curentă
tru că… .” Conversaţia
organizatoric naturii
Copiii vor spune dacă sunt trişti/veseli şi de - frontală
ce.
2’ O2 • Calendarul: „Azi este în data … .“ etc.
23
Mai mulţi copii vor fi solicitaţi să ajute la
completarea calendarului naturii şi a prezenţei.
învățăm astăzi?”
2’ • Împărtăşirea cu ceilalţi: „Tu despre ce ai vrea să
- frontală
2. Captarea Micuţii își vor spune părerile. Fiecare va mo- Conversaţia
atenţiei observaţia - individu-
tiva alegerea făcută. ală
• Mesajul desprins: Iubiţi tradițiile, copii!
2’ Ele ne învaţă
O1 Să fim oameni
O3 Întreaga viaţă!”
3. Anunţarea temei O4 • Mesajul zilei: Conversaţia
ÎN LUMEA MAGICĂ A TRADIȚIILOR NE VOM - frontală
şi a obiectivelor observaţia
PLIMBA,
3’ CU SEMNE GRAFICE OUĂ VOM ÎNCONDEIA,
ADUNĂRI ŞI SCĂDERI VOM REPETA,

PIESE DE MUZEU DIN CUBURI VOM CONSTRUI,
APOI COSTUME POPULARE VOM ÎMPODOBI.
„Să facem o călătorie, /

Pornind de la mesaj, se va spune:
Fără maşini şi avioane, /

Fără autobuze şi autocare,
Vom călători cu mare zor /
În lumea minunată a tradițiilor.
Ne vom distra și vom afla /
conversaţia
Lucruri pe care nu le vom uita.

explicaţia
Mascota clasei nu va lipsi, /

prezentare
În timpul călătoriei ne va însoţi!”

power point
despre tradițiile
din perioada
24
Li se prezintă elevilor un material power po- - frontală
Paștelui
int referitor la tradițiile și obiceiurile româ-nilor
în preajma Sărbătorilor Pascale. - indivi-
duală
7’ Se poartă discuții referitoare la acestea, elevii conversaţia
sunt întrebați dacă le respectă, dacă au auzit de explicaţia - aprecieri
ele sau daca ei la rândul lor cunosc și alte tradiții. prezentare verbale
Discuția este dirijată spre tradițiile vesti-men- power point
tare tradiționale apoi li se prezintă elevilor un despre tradițiile
material power point cu costume populare din vestimentare
diferite zone ale țării.
3’ Elevii sunt antrenați într-o horă populară, an-
terior învățată, pe melodia Ciuleandra.
Spre final elevii sunt întrebați dacă au avut
contact cu lucruri vechi sau dacă au auzit unde
sunt păstrate acestea, apoi li se prezintă câteva
piese tradiționale de muzeu.
6’ Joc de rol: Pe baza unei imagini dintr-un muzeu prezentare
elevii sunt solicitați în realizarea unui joc de rol power point
- frontală
cu tema: „La Muzeul satului” în care 2-3 elevi vor despre tradițiile
reprezenta ghidul muzeului respectiv. vestimentare - indivi-
casetofon duală
5’ • Noutăţi: Fiecare copil va prezenta noutăţile pe
videoproiector
care le are. Învăţătoarea va explica elevilor ce ur- - aprecieri
mează să facă împreună pe parcursul întregii zile, Scaunul verbale
respectiv ore. Autorului
35’ O1 După acest periplu în Lumea Tradițiilor, copiii conversaţia conversaţia
vor fi împărţiţi pe centre. explicaţia explicaţia
O3 Urmează să parcurgă alte încercări. jocul
„Isteţ de vei fi,
25
O4 Sarcinile din centre le vei îndeplini!” fișă cu oul
La CENTRUL DE ALFABETIZARE, copiii vor iepurașului
trebui să împodobească oul iepurașului de Paște de Paște
cu semne grafice învățate.
Dacă timpul permite ei pot personaliza lucra- - frontală-
4. Activități la rea prin colorarea oului și chiar a iepurașului. individuală
centrele de lucru La CENTRUL DE MATEMATICĂ, copiii vor - aprecieri
avea ca primă sarcină de realizat o fişă de lucru, fișă de muncă verbale
în care apar exerciții de numărare, ordonare în
independentă
concentrul 0-31.
Tot aici, copiii vor rezolva oral câteva proble-
me ilustrate.
La CENTRUL DE ARTE, copiii vor avea de
împodobit două costume populare tradiționa-
le, unul femeiesc și altul bărbătesc conform mo-
delelor prezentate la întâlnirea de diminea-
ță.
35’ La CENTRU DE CONSTRUCȚII sarcina este caiete speciale
asamblarea din piese lego a unor obiecte ce lego
pot face parte din expoziția unui muzeu et-
no-grafic.
10’ O4 Evaluarea se va realiza pe parcursul întregii conversaţia
zile, în funcţie de obiectivele propuse - aprecieri
Se va face atât o evaluare frontală, cât şi verbale

o evaluare individuală, prin observarea com- - autoe-
5. Evaluarea
portamentului, a produselor activităţii sau a valuare
activităţilor
- aprecie-
de la centre răspunsurilor date. Evaluarea va fi făcută a-
26
rea produ-
tât de către învăţător, dar şi de către copii, prin selor acti-
aprecieri verbale. Se va realiza o primă eva-luare vităţii
la centre, apoi una la scaunul autorului.
5’ Elevii vor fi recompensaţi pentru activitatea conversaţia stimulente
6. Încheierea lor cu diplome frumos decorate și realizate în (diplome)
activităţiilor stil tradițional.
„Cărţile sunt albinele care duc polenul însufleţitor de la o minte la alta”

(James Russell Lowell).
Unitatea de învăţământ: ……….

Clasa: I Step-by-Step
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ

1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a unui mesaj scurt pe teme familiar
rostite clar şi rar;
1.5. Manifestarea curiozităţii faţă de receptarea semnificaţiei mesajelor
orale în contexte de comunicare cunoscute;
2.3. Participarea la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală.
OBIECTIVE GENERALE:
1) Formarea capacităţii de exprimare şi de relaţionare în cadrul grupului;
2) Dezvoltarea deprinderii de exprimare prin mesaje orale simple în di-
verse situaţii de comunicare.
O1 – să dialogheze pe baza mesajului zilei;
O2 – să completeze calendarul naturii, respectând simbolurile şi succesi-
unea zilelor;
O3 – să răspundă în propoziţii corecte la întrebările adresate;
O4 – să formuleze întrebări în comunicarea cu persoanele din jur.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, observaţia, explicaţia, problematizarea,
învăţarea prin descoperire.
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: mesajul zilei, agenda zilei, calendar, simboluri
pentru calendar.
FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate individuală.
FORME DE EVALUARE: continuă.
METODE DE EVALUARE: chestionarea orală, evaluarea la Scaunul Autorului.
27
M esa jul z il ei :
Bună dimineaţa, amicilor!

Astăzi este: ……………………………..
Şoricelul Chiţ stă de pază,
Motanul Ochilă se antrenează,
Papagalul Chichi, vestitul tenor,
Repetă de zor....
SARCINI DE LUCRU:
Cu ce se hrăneşte fiecare?
Calculează:...
NOUTĂŢI:…….
ACTIVITĂŢI PE CENTRE
CENTRUL CITIRE
„Masă bună”
OBIECTIVE GENERALE:
Familiarizarea cu grupul de litere„Chi”;
Dezvoltarea deprinderilor de a citi corect, cursiv, conştient şi expresiv un
text de mică întindere ;
Formarea capacităţii de a se exprima în propoziţii corecte din punct de
vedere logic şi gramatical.
O1 – să încercuiască grupul de litere„Chi” mare de tipar într-un text dat pe
baza explicaţiilor anterioare;
O2 – să precizeze poziţia grupului de litere „Chi” într-un cuvânt dat pe baza
despărţirii în silabe a cuvântului respectiv;
O3 – să citească corect şi conştient cuvinte, propoziţii (text), în mod inde-
pendent, în şoaptă, cu voce tare;
O4 – să formuleze întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit.
STRATEGII DIDACTICE
█ METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, observaţia, exerciţiul, de-
monstraţia.
█ MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: agenda zilei: fişă de muncă independentă,
imagini model, instrumente de scris.
28
█ FORME DE ORGANIZARE: microgrup, perechi şi individual.

█ METODE DE EVALUARE: observare curentă, verificare orală.
„Probleme cu două operaţii”
OBIECTIVE GENERALE:
1) Dezvoltarea capacităţii de a rezolva probleme.
2) Educarea limbajului matematic.
3) Dezvoltarea gândirii logice si a spiritului competitiv.
O1– să efectueze exercitii de calcul mintal;
O2 – să rezolve adunări si scăderi in concentrul 0-100 cu trecere peste
ordin;
O3 – să rezolve probleme cu cel mult două operaţii;
O4 – să utilizeze terminologia matematică.
STRATEGII DIDACTICE
█ METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia; explicaţia; exerciţiul; observaţia.
█ MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: agenda zilei; calendar; caiet; planșă: Proble-
me cu două operații; fișă de lucru.
█ FORME DE ORGANIZARE: microgrup şi individual
█ METODE DE EVALUARE: observare curentă;
█ FORME DE EVALUARE: continuă
CENTRUL DE ARTE
„Figurine ale căror denumire
conțin grupul de litere chi - modelaj”
OBIECTIVE GENERALE:
Dezvoltarea simţului practic şi estetic prin realizarea de creaţii funcţiona-
le şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse.
O1- să denumească materialele de lucru necesare desfăşurării activităţii;
O2 - să modeleze din plastilină, respectând tehnica de lucru şi instrucţiu-
nile primite;
O3 - să analizeze în spirit critic şi autocritic atât lucrarea proprie, cât şi
29
O4 - să respecte reguli pentru ordinea şi curăţenia la locul de lucru.

STRATEGII DIDACTICE
observaţia.
█ MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: agenda zilei, plastilină, planşetă.
SISTEM DE EVALUARE
█ METODE DE EVALUARE: observare curentă, analiza produselor activităţii.
CENTRUL DE SCRIERE
„Grupul de litere Chi”
OBIECTIVE GENERALE:
Formarea deprinderii de scriere corectă a grupului de litere „Chi” mare de
mână pe liniatura caietului tip I, prin îmbinarea elementelor grafice din care
este compus;
Consolidarea deprinderii de a localiza grupul de litere (Chi) într-un cu-
vânt dat.
O1 – să scrie grupul litere „Chi” mare de mână prin unirea corectă a ele-
mentelor grafice din care este compusă;
O2 - să transcrie corect cuvinte scurte şi propoziţii realizând coresponden-
ţa literă de tipar – literă de mână;
O3 - să identifice cuvintele care se scriu cu majusculă;
O4 - să scrie corect cuvinte şi propoziţii;
O5 - să ordoneze cuvintele date pentru a obţine propoziţii.
STRATEGII DIDACTICE
observaţia.
█ MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: agenda zilei, caiete tip 1.
SISTEM DE EVALUARE
█ METODE DE EVALUARE: observare curentă, analiza produselor activităţii.
30
Age nd a zil e i :
Intervalul orar 8-9: Întâlnirea de dimineaţă.
Intervalul orar 9-12: Activităţi pe centre.
CENTRUL DE CITIRE:
„Masă bună”
CENTRUL DE MATEMATICĂ:
„Probleme cu două operaţii ”
CENTRUL DE ARTE:
„Figurine ale căror denumire conţin grupul de litere chi-modelaj”
CENTRUL DE SCRIERE:
„Grupul de litere Chi”
Intervalul orar 12-13: Pauza de prânz; Intervalul orar 13-14: Repe-
tăm, consolidăm.
Intervalul orar 14-15: Repetam, consolidăm; Intervalul orar 15-16:
Activităţi recreative.
31
Eveniment
Metode
didactic (etapele Conţinutul activităţii (activitatea Mijloace
Timp Ob şi Evaluare
activităţii/ învăţătoarei/elevilor) de învăţământ
procedee
lecţiei)
1’ O1 • Salutul: „Bună dimineaţa, amicilor!”
Fiecare copil va adresa câte un compliment - observare
1. Moment colegului din dreapta pentru a-l bucura. Calendarul curentă
Conversaţia
organizatoric 2’ O3 • Calendarul: „Azi este în data … .“ etc. naturii
Mai mulţi copii vor fi solicitaţi să ajute la - frontală
completarea calendarului naturii şi a prezenţei.

2’ O2 Împărtăşirea cu ceilalţi: „Tu despre ce ai vrea să - observare
2. Crearea învăţăm astăzi?” Calendarul curentă
motivaţiei Copiii îşi vor spune părerile. Fiecare va moti- Conversaţia
naturii
32
specifice va alegerea făcută. - frontală
Mesajul desprins:
2’ O1 „Scrierea şi citirea grupului de litere „Chi” pre-
cum şi a cuvintelor formate: China, Chitila”
3’ O3 • Mesajul zilei:
Şoricelul Chiţ stă de pază,
Motanul Ochilă se antrenează,
Papagalul Chichi vestitul tenor, - frontală
3. Anunţarea temei Conversaţia Calendarul
Repetă de zor….. - indivi-
şi a obiectivelor observaţia naturii
3’ O4 Folosindu-se metoda fonetică analitico-sintetică duală
se va despărţi propoziţia în cuvinte, prin bătăi
din palme, elevii spunând câte cuvinte are pro-
poziţia.
Se adresează elevilor următoarele întrebări:
— Care este primul cuvânt din propoziţie?
— Care este al doilea cuvânt?
— Dar al treilea?
— Câte silabe are primul cuvânt?
3’ Se reprezintă grafic propoziţia pe tablă cu
ajutorul elevilor: şoricelul Chiţ stă de pază.
_________________ propoziţia
____ ____ ____ ____ ____ cuvinte
____ cuvântul
__ silabe
- - - - sunete
7’ Astăzi vom învăţa sunetul ,,Chi’’ şi grupul de
litere ,,Chi’’pentru a putea citi şi scrie cuvinte
care conţin acest grup de litere.
Se prezintă planşa cu grupul de litere Chi.
Elevii intuiesc grupul de litere.
33
— Din câte litere este format grupul de litere Post-it-uri
,,Chi’’?
cu silabe
— Care este prima literă ?
— Care este a doua literă?
— Dar a treia?
— Cum se rostesc ele împreună?
3’ Se compară grupul de litere ,,Chi’’ mare de
tipar şi cu celelalte grupuri de litere învăţate an-
terior.
Se stabilesc asemănări şi deosebiri dintre
acestea.
Elevii dau exemple de cuvinte care conţin su-
netul ,,Chi’’ la început, în interiorul sau la sfârşi-
tul cuvântului.
1’ Elevii alcătuiesc cu ajutorul alfabetului
de-cupat grupul de litere ,,Chi’’.
Joc didactic: ,,Recunoaşte sunetul!’’
Se cere copiilor să ridice mâna atunci când
vor auzi sunetul ,,chi’’ în diferite cuvinte: schiuri,
cercei, ochi, ureche, chitară, etc.
Joc: ,,Silabele vesele’’
3’ Jocul se va desfăşura pe grupe, fiecare grupă
va primi nişte jetoane pe care sunt scrise diferite
silabe, ei trebuie să le ordoneze pentru a forma Scaunul
un cuvânt. Autorului
Cântec: Chiţ, chiţ, noi suntem şoricei!
• Noutăţi: Fiecare copil va prezenta noutăţile

pe care le are. Învăţătoarea va explica elevilor ce
urmează să facă împreună pe parcursul întregii
zile, respectiv ore.
34
Copiii vor fi împărţiţi pe centre.
35’ O1 „Isteţ de vei fi,
O3 Sarcinile din centre le vei îndeplini!”
O4 La CENTRUL DE CITIRE, în continuare se tre-
ce la citirea textului, mai întai în şoaptă, apoi cu conversaţia
voce tare. explicaţia
Se realizează citirea în lanţ şi intregrală a tex- -frontală
tului. -indivi-
4. Activităţi conversaţia
Se explică cuvintele necunoscute și se alcătu- duală
pe centre explicaţia
iesc propoziţii cu acestea. -aprecieri
Învăţătorul realizează citirea model a întregii verbale
pagini. Caiet
Elevii continuă activitatea de citire după mo- Fișă de lucru
delul învăţătorului.
Se adresează elevilor o serie de întrebări în
legătură cu textul citit.
Se realizează citirea selectivă a textului.
La CENTRUL DE MATEMATICĂ, copiii vor
transcrie și rezolva în caiet problemele:
1. În curtea școlii, copiii au plantat 52 de lale- Plansa sarcină
le roșii, galbene și violet. Dacă 18 lalele sunt ro- suplimentară cu
șii și 15 sunt galbene, află câte lalele violet s-au problemă
plantat.
2. Matei are 24 de timbre, iar Ionuț cu 18 mai
conversaţia
mult. Plastilină
explicaţia
Câte timbre au împreună cei doi băieți?
La CENTRUL DE ARTE, copiii vor avea de Caiet tip 1
modelat din plastilină figurine ale căror de-nu-
mire conțin grupul de litere ”chi”. Manual CLR
La CENTRU DE SCRIERE, elevii vor scrie în
35
caiete grupul de litere ”Chi”, vor copia cu-vinte-
le și propoziția din manual, iar apoi vor alcătui
propoziții cu cuvintele date.
10’ O4 Evaluarea se va realiza pe parcursul întregii
- aprecieri
zile, în funcţie de obiectivele propuse. Se va face
verbale
atât o evaluare frontală, cât şi o evaluare indi-
5. Evaluarea - autoe-
viduală, prin observarea comportamentului, a
valuare
centrelor de produselor activităţii sau a răspunsurilor date. conversaţia
- aprecie-
activitate Evaluarea va fi făcută atât de că-tre învăţător,
rea produ-
dar şi de către copii, prin aprecieri verbale. Se va
selor acti-
realiza o primă eva-luare la centre, apoi la scau-
vităţii
nul autorului.
6. Încheierea 5’ Elevii vor fi recompensaţi pentru activitatea lor
conversaţia
activităţii cu smiley face.
Salutare primăvară!
CLASA: a II - a Step-by-Step
A g e n da z il e i:
8:00 – 9:00 Ȋntâlnirea de dimineaţă
9:00 – 13:00 Activitatea ȋn centre
CENTRUL CITIRE:
– Textul liric - „Primăvara” de Vasile Alecsandri
CENTRUL SCRIERE:
– Scriem ȋn culorile primăverii (Exerciţii aplicative pe baza textu-
lui „Primăvara” de Vasile – Alecsandri. Scrierea corectă a cuvintelor
care conţin literele „â” şi „ȋ”)
CENTRUL MATEMATICĂ:
– Calculăm, vestitorii primăverii ȋi ajutăm! (Unităţi de măsură pen-
tru lungime)
CENTRUL ŞTIINŢE:
– Micii vestitori ai primăverii (Ştiinţele vieţii)
CENTRUL ARTE:
– Primăvara prin ochi de copil – desen liber (Linia. Punctul)
13:00 – 13:30 Masa de prânz
13:30 – 14:00 Activităţi recreative
14:00 – 15:00 Consolidare de cunoştinţe
15:00 – 16:00 Evaluarea zilei
Î ntâ l n ir e a de dim in ea ţ ă:
OBIECTIVE GENERALE:
S1: Formarea capacităţii de exprimare şi de relaţionare ȋn cadrul grupului.
S2: Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii elevului,
sprijinind formarea autonomă, creativă a acestuia.
O1: Să utilizeze formule de salut adecvate momentelor zilei;
O2: Să completeze calendarul lunii martie, respectând simbolurile şi suc-
cesiunea zilelor;
O3: Să citească ȋn ritm propriu mesajul şi agenda zilei;
O4: Să rezolve corect sarcinile de lucru notate pe mesaj;
36
O5:Să comunice evenimente din viaţa lor prin participarea la discuţii şi

prezentarea noutăţilor;
O6: Să răspundă motric la cerinţele cântecelor şi al jocurilor.
STRATEGII DIDACTICE
█ Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea,
jocul.
█ Mijloace de ȋnvăţământ: agenda zilei, mesajul zilei, calendar, markere,
creioane colorate, coşuleţ, ecusoane (simboluri pentru centre).
█ Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală.
SISTEM DE EVALUARE
█ Metode de evaluare: chestionare orală, observarea curentă, aprecieri
verbale globale şi individuale.
█ FORME DE EVALUARE: formativă.
Bibliografie: Colectiv, (2009) – Ziua bună ȋncepe la Ȋntâlnirea de diminea-
ţa, Editura Tehno-Art, Cluj.
M e s aju l z il e i:
BUNĂ DIMINEAŢA, ELEVI IUBITORI

AI ANOTIMPULUI PRIMĂVARA!
Astăzi este ........, ......... , anul .............. .
☺ Completaţi careul de mai jos:
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
B
37
1. A doua lună a anotimpului primăvara.

2. Unitatea principală pentru măsurarea masei este ...
3. Metrul este unitatea principală de măsură pentru ...
4. Luna mărţişorului.
5. Succesiunea anotimpurilor: iarnă, primăvară, ... , toamnă.
6. Cuvânt cu sens asemănător pentru cuvântul voioasă.
7. Insectele zburătoare care se hrănesc cu nectarul florilor şi cu polen.
8. Pasăre călătoare care are coada precum o furculiţă.
9. Cuvânt cu sens asemănător pentru cuvântul copac.
☺ Completaţi versul poeziei folosind cuvântul obţinut pe verticala A–B.
„Salutare, ....................! Timp frumos, bine-ai venit!”
☺ Care credeţi că este titlul acestei poezii? Ce credeţi că ne transmite autorul?
N o u tă ţ i:
38
Metode şi Mijloace de Forme de Metode de
Etapele zilei Conţinut instructiv educativ
procedee ȋnvăţământ organizare evaluare
Se asigură climatul necesar desfăşurării activi-
Moment
tăţii. Se va urmări intrarea ordonată a elevilor în Observarea
organizatoric Conversaţia Frontală
sala de clasă. Elevii vor fi aşezaţi pe scăunele, ȋn curentă
3 minute
semicerc, pregătiţi pentru Întâlnirea de dimineaţă.
Voi rosti salutul zilei: „Bună dimineaţa, elevi iu-
bitori ai anotimpului primăvara!”. Voi solicita ele-
vilor să motiveze alegerea acestui salut. Observarea
Conversaţia
Formarea Captarea atenţiei se realizează cu ajutorul unui curentă
Coşuleţ
motivaţiei coşuleţ ȋn interiorul căruia se află ecusoane colo-
Frontală
pentru ȋnvăţare rate care ilustrează vestitori ai primăverii (rându-
Ecuson
7 minute nica, sturzul galben, turturica, cucul, albina). Fie-
39
Chestionare
care elev va extrage un ecuson. Se poartă o scurtă Explicaţia orală
discuţie despre anotimpul primăvara, prin pris-
ma simbolurilor identificate.
În continuare, se va trece la completarea calen- Observarea
darului naturii – o scurtă discuţie despre ziua, luna Conversaţia Calendar
curentă
Calendarul şi anul în care ne aflăm, aspectele vremii, modul în Markere
Explicaţia Frontală
5 minute care trebuie să ne îmbrăcăm, precum şi anotimpul
Creioane Chestionare
în care ne aflăm. Propun elevilor câteva exerciţii
Exerciţiul colorate orală
matematice.
Solicit elevilor să citească mesajul şi sarcinile Conversaţia Mesajul zilei
Observarea
de lucru propuse. Se rezolvă sarcinile de pe coala
Mesajul şi Explicaţia curentă
de mesaj. Markere
agenda zilei Propun elevilor să citească agenda zilei, cu sco- Problema- Frontală
15 minute tizarea Chestionare
pul de a descoperi centrele daeschise, temele pro-
Agenda zile
orală
puse şi obiectivele urmărite. Exerciţiul

Pe rând, elevii înscrişi la noutăţi sunt invitaţi
Noutăţile Chestionare
pe scaunul autorului pentru a prezenta celorlalţi Conversaţia Frontală
5 minute orală
nou-tatea sau o experienţă personală deosebită.
Ȋncheierea Conversaţia Aprecieri
ȋntâlnirii de Ȋntâlnirea de dimineaţă se va ȋncheia cu ajuto- verbale
Exerciţiul Frontală
dimineaţă rul jocului cu text şi cânt „Cântec de primăvară”. globale şi
5 minute Jocul individuale
Activitatea ȋn Elevii se vor aşeza la centrele de activitate ȋn Ecusoane Observarea

centre 3 h şi funcţie de simbolurile alese ȋn cadrul ȋntâlnirii de (simboluri curentă
(35 minute ac-

dimineaţă, astfel: Conversaţia pentru cen-
10 minute
tivitatea pentru
● CENTRUL CITIRE: grupa rândunelelor; tre) Frontală
Explicaţia Verificarea
fiecare centru +
● CENTRUL SCRIERE: grupa sturzilor gal-beni; Fişe de lucru scrisă
40
3 minute expli-
● CENTRUL MATEMATICĂ: grupa albinuţelor; Microgrup
Exerciţiul Instrumente
carea sarcinilor
● CENTRUL ŞTIINŢE: grupa turturelelor;
de scris Aprecieri
pentru fiecare
● CENTRUL ARTE: grupa cucilor. Problema- Individuală
Creioane verbale
centru)
Responsabilii vor citi, pe rând, sarcinile de lu- tizarea
cru aferente fiecărui centru. Voi ȋndruma şi sprijini colorate globale şi
activitatea fiecărui centru. Carioci individuale
Verificarea
Responsabilii fiecărui centru vor prezenta sar- scrisă
Evaluarea cinile de lucru la scaunul autorului. Se va verifica, Conversaţia Fişe de lucru Aprecieri
la scaunul frontal, modul de rezolvare al acestora. Ofer ex- verbale
Frontală
autorului plicaţii suplimentare acolo unde consider a fi ne- Lucrările globale şi
45 minute cesar. Se vor prezenta lucrările aferente centrului Explicaţia realizate individuale
Arte. Autoeva-
luarea
AC T I VI TATE A Î N C ENT R E:
CENTRUL CITIRE
„Primăvara”
de Vasile Alecsandri

1.1. Citirea unor mesaje scrise, ȋntâlnite ȋn mediul cunoscut.
1.2. Identificarea mesajului unui text ȋn care se relatează ȋntâmplări, feno-
mene din universul cunoscut.
OBIECTIVE GENERALE:
S1: Dezvoltarea deprinderilor de citire conştientă, corectă, fluentă şi ex-
presivă a unui text literar.
S2: Activizarea vocabularului elevilor prin utilizarea unor termeni noi în
contexte variate.
Până la sfârşitul activităţii, elevii vor fi capabili:
O1: Să citească poezia „Primăvara” de Vasile Alecsandri corect, coerent,
conştient şi expresiv, respectând semnele de punctuaţie;
O2: Să sublinieze, pe textul poeziei, doar acele cuvinte care denumesc in-
secte şi păsări care vestesc sosirea primăverii;
O3: Să transcrie cuvintele subliniate, ȋn ordine alfabetică, ȋn chenarul dat;
O4: Să memoreze cel puţin două strofe ale poeziei.
STRATEGII DIDACTICE
█ Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul.
█ Mijloace de ȋnvăţământ: fişe de lucru, instrumente de scris, creioane co-
lorate.
█ Forme de organizare a activităţii: microgrup, individuală.
SISTEM DE EVALUARE
█ Metode de evaluare: observarea curentă, verificarea scrisă, aprecieri
█ Forme de evaluare: evaluare formativă.
Bibliografie: Dumitrescu I., Ciobanu N., (2014) – Comunicare ȋn limba ro-
mână – manual pentru clasa a II – a (partea a doua), Editura CD PRESS, Bucu-
rești.
41
CENTRUL DE CITIRE – cerinţe:

1. Citeşte poezia (ȋn gând, ȋn lanţ).
2. Subliniază, pe textul poeziei, cuvintele care denumesc insectele şi păsă-
rile care vestesc sosirea primăverii.
3. Transcrie cuvintele, ȋn ordine alfabetică, ȋn chenarul dat.
4. Memorează cel puţin două strofe ale poeziei, la alegere.
Bucuraţi-vă de zborul lin prin lumea fascinantă a poeziilor!
••••••••
Nume şi prenume:
Data:
FIŞĂ DE LUCRU
1. Citeşte cu atenţie poezia:

Primăvara
de Vasile Alecsandri
A trecut iarna geroasă, Turturelele se-ngână,

Câmpul iată-l ȋnverzit! Mii de fluturi vezi zburând
Rândunica cea voioasă Şi pe harnica albină
La noi iarăşi a venit. Din flori miere adunând.
Dintr-o creangă-n alta zboară Cântă cucu-n dumbrăvioară
Sturzul galben aurit. Pe copacul ȋnflorit,
Salutare, primăvară! Salutare, primăvară!
Timp frumos, bine-ai venit! Timp frumos, bine-ai venit!
2. Subliniază, pe textul poeziei, cuvintele care denumesc insectele şi pă-
sările care vestesc sosirea primăverii.
3. Transcrie cuvintele subliniate, ȋn ordine alfabetică, ȋn chenarul dat,
astfel:
INSECTE PĂSĂRI
4. Memorează cel puţin două strofe ale poeziei (la alegere).
42
CENTRUL DE SCRIERE
Scriem ȋn culorile primăverii

2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri ȋnlănţuite lo-
gic.
3.1. Citirea unor mesaje scrise, ȋntâlnite ȋn mediul cunoscut.
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază.
OBIECTIVE GENERALE:
S1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă corectă din punct de vede-
re gramatical.
S2. Activizarea vocabularului elevilor prin utilizarea unor termeni noi în
contexte variate.
O1: Să găsească ȋnsuşiri potrivite pentru cuvintele: iarnă, rândunică, pri-
măvară, turturele, cucul, copacul;
O2: Să alinte cuvintele din textul poeziei: copac, creangă, dumbravă, flutu-
re, albină;
O3: Să identifice cuvinte cu sens opuse pentru cuvintele din text: geroasă,
a venit, frumos, harnica, plecând;
O4: Să realizeze un scurt dialog ȋntre un fluture şi o rândunică, respectând
limita de spaţiu şi personajele sugerate;
O5: Să descopere ȋn careu cuvintele care conţin literele „ȋ” şi „â”.
STRATEGII DIDACTICE
█ Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, metoda cadrane-
lor.
lorate.
SISTEM DE EVALUARE
█ Forme de evaluare: evaluare formativă (evaluarea la centru).
Bibliografie: Molan V., (2013) – Didactica disciplinei „Limba și literatura
43
romȃnă” ȋn ȋnvăţămȃntul primar, Editura Miniped, București.
CENTRUL DE SCRIERE – cerinţe:
1. Completează fiecare cadran, respectând ce-

rinţa data.
2. Descoperă ȋn careu cuvintele care conţin li-
terele „ȋ” şi „â”. Colorează-le ȋn culorile primăverii,
iar mai apoi transcrie-le pe spaţiul punctat.
3. Imaginează-ţi un scurt dialog (5-7 replici)
ȋntre un fluture şi o rândunică. Utilizează ȋn textul
tău cel puţin trei cuvinte care conţin litera „ȋ” pe
care să le evidenţiezi prin subliniere.
Fiţi creativi!
••••••••
Nume şi prenume:
Data:
FIŞĂ DE LUCRU
1. Metoda cadranelor
1. Găseşte ȋnsuşiri pentru următoa- 2. Alintă cuvintele date.
rele cuvinte: Model: copil – copilaş
•iarnă: • copac:
• rândunică: • creangă:
• primăvară: • dumbravă:
• turturele: • fluture:
• cuc: • albină:
• copac:
3. Identifică cuvinte cu sens opus 4. Desen

pentru:
• geroasă:
• a venit:
• frumos:
• harnică:
• plecând:
44
2. Imaginează-ţi un scurt dialog (5-7 replici) ȋntre un fluture şi o rânduni-

că. Utilizează ȋn textul tău cel puţin trei cuvinte care conţin litera „ȋ” pe care să
le evidenţiezi prin subliniere.
3. Descoperă ȋn careul de mai jos cuvintele care conţin literele „ȋ” şi „â”.
Colorează-le ȋn culorile primăverii, iar mai apoi transcrie-le pe spaţiul punctat.
C H I O T E B U N Ȋ
Â Ȋ N F L O R I T N
N A S I N S Ă N U C
T E I R O M Â N O Â
E I N I E P U R E N
C U I C V G Â N D T
U R S E C Â I N E A
C O C L E M N E U R
Z Â M B E T E G H E
45
Calculăm, vestitorii primăverii ȋi ajutăm!

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mintal şi ȋn scris, ȋn concentrul 0 – 1
000.
1.5. Efectuarea de ȋnmulţiri şi ȋmpărţiri ȋn concentrul 0 – 100 prin adu-
nări/scăderi repetate.
3.1. Rezolvarea de probleme ȋn cadrul unor investigaţii, prin observarea şi
generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat.
6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime
(metrul, centimetrul, milimetrul) şi a instrumentelor adecvate.
OBIECTIVE GENERALE:
S1: Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de pro-
bleme.
S2: Exprimarea pe baza unui plan simplu a demersului parcurs ȋn rezolva-
rea unei probleme/exerciţiu, utilizând limbajul matematic.
S3: Dezvoltarea deprinderii de calcul oral şi scris.
O1: Să cunoască terminologia specifică unităţilor de măsură pentru lun-
gimi: metrul, centimetrul, milimetrul;
O2: Să identifice instrumentele potrivite pentru efectuarea unor măsură-
tori: liniar/riglă, metrul de croitorie, ruletă, metrul tâmplarului;
O3: Să efectueze corect operaţiile de adunare şi scădere cu trecere peste
ordinul unităţilor;
O4: Să efectueze operaţii de ȋnmulţire şi ȋmpărţire ȋn concentrul 0 – 100
prin adunări/scăderi repetate;
O5: Să verbalizeze modalităţile de calcul utilizate ȋn rezolvarea exerciţiilor
și a problemelor propuse.
STRATEGII DIDACTICE
█ Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea.
lorate.
SISTEM DE EVALUARE
46
Bibliografie:
- Berchet D, Berchet F, Tiţa J, Costache L., (2015) – Matematică şi explora-
rea mediului – modalităţi de lucru diferenţiate, Editura Paralela 45, Piteşti.
- Radu A. , (2015) - Exerciţii şi probleme de matematică pentru clasa a II – a,
Editura Art

1. Colorează căsuţele din dreptul instrumen-
telor care ne ajută să măsurăm lungimea.
2. Citeşte cu atenţie textul problemei. Iden-
tifică răspunsul corect, ajutându-te de planul de
rezolvare.
3. Calculează, iar apoi completează căsuţele
libere pentru a ajuta insectele să afle distanţa par-
cursă pentru procurarea hranei. Pentru realizarea
calculelor, foloseşte adunarea/scăderea repetată.
4. Calculează câţi metri are de străbătut rân-
dunica pentru a ajunge la cuib.
Fiţi harnici, asemeni albinuţelor!
••••••••
Nume şi prenume:
Data:
FIŞĂ DE LUCRU
1. Colorează căsuţele din dreptul instrumentelor care ne ajută să măsu-

răm lungimea.
47
2. La venirea primăverii, pe ambele părţi ale unei jardiniere, se plantează

panseluţe, la 10 cm una faţă de cealaltă. Câte panseluţe s-au plantat, daca lun-
gimea jardinierei este de 90 cm?
R:
3. Micuţele insecte ce vestesc sosirea primăverii doresc să completeze că-
suţele libere pentru a afla ce distanţă au parcurs ȋn această zi pentru procura-
rea hranei, dar nu se prea descurcă la matematică. Vrei să le ajuţi?
:3 x4 :3 x1 :2
9m ... m
Calcule:
4. Calculează câţi metri are de străbătut rândunica pentru a ajunge la cui-
bul ei.
R:
48
CENTRUL ŞTIINŢE
Micii vestitori ai primăverii

3.1. Rezolvarea de probleme ȋn cadrul unor investigaţii, prin observarea şi
generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat.
5.1. Sortarea, clasificarea şi ȋnregistrarea prin desene şi tabele a unor date
din mediul cunoscut.
OBIECTIVE GENERALE:
S1: Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare,
explorare/ investigare a realităţii, folosind instrumente şi procedee specifice.
S2: Stimularea interesului pentru cunoașterea animalelor.
O1: Să realizeze corespondenţa ȋntre cele două coloane (imaginea păsării –
denumirea acesteia);
O2: Să enumere părţile componente ale corpului păsărilor: cap, trunchi,
membre;
O3: Să precizeze modul de hrănire şi de ȋnmulţire a păsărilor;
O4: Să prezinte trei asemănări ȋntre păsările observate;
O5: Să descopere traseul pe care rândunica trebuie să-l parcurgă pentru a
ajunge la puii ei.
STRATEGII DIDACTICE
█ Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, observaţia, pro-
blematizarea.
█ Mijloace de ȋnvăţământ: agenda zilei, fişe de lucru, instrumente de scris,
creioane colorate.
SISTEM DE EVALUARE
Bibliografie: Berchet D, Berchet F, Tiţa J, Costache L., (2015) – Matema-
tică şi explorarea mediului – modalităţi de lucru diferenţiate, Editura Paralela
45, Piteşti.
49
CENTRUL ŞTIINŢE – cerinţe:

1. Realizează corespondenţa ȋntre cele două coloane (coloana A – imagi-
nea păsării, coloana B – denumirea acesteia).
2. Observă cu atenţie imaginile. Ajutându-te de acestea, răspunde cerinţe-
lor propuse.
3. Ajut-o pe rândunică să ajungă la puii ei (labirint).
Iubiţi animalele! Fiţi blânzi cu ele!
••••••••
Nume şi prenume:
Data:
FIŞĂ DE LUCRU
1. Realizează corespondenţa ȋntre cele două coloane:

A B
turtureaua
sturzul galben
cucul
rândunica
barza
50
2. Observă cu atenţie imaginile. Ajutându-te de acestea, răspunde cerinţe-

lor de mai jos.

A. Părţile componente ale corpului păsărilor de mai sus. Cu ce le este aco-
perit corpul?
B. Cum se ȋnmulţesc aceste păsări?
C. Cu ce se hrănesc aceste păsări?
D. Precizează trei asemănări ȋntre aceste păsări.
3. Ajut-o pe rândunică să ajungă la puii ei!
51
CENTRUL ARTE
Primăvara prin ochi de copil – desen liber

2.1. Explorarea unor caracteristici/proprietăţi ale materialelor ȋn diverse
contexte.
2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale prin utilizarea liniei, punctu-
lui, culorii şi formei.
OBIECTIVE GENERALE:
S1: Formarea priceperilor şi deprinderilor de a utiliza diverse tehnici de
lucru cu diferite materiale şi instrumente de lucru.
S2: Dezvoltarea gustului estetic, a imaginaţiei şi a creativităţii.
S3: Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic: punctul şi linia.
O1: Să enumere culorile primare, secundare şi nonculorile;
O2: Să organizeze spaţiul plastic cu ajutorul punctului şi al liniilor de dife-
rite expresivităţi (subţire, groasă, dreaptă, curbată);
O3: Să lucreze cu îndemânare şi atenţie păstrând curăţenia la locul de muncă;
O4: Să analizeze în spirit critic şi autocritic, atât propria lucrare cât şi lucrările
colegilor după următoarele criterii: utilizarea ambelor tehnici de lucru, culori cores-
punzătoare, originalitate şi aspect îngrijit.
STRATEGII DIDACTICE
█ Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, observaţia, munca
independentă.
█ Mijloace de ȋnvăţământ: agenda zilei, blocul de desen, creioane colorate,
carioci.
SISTEM DE EVALUARE
█ Metode de evaluare: observarea curentă, aprecieri verbale globale şi in-
dividuale, verificarea produselor activităţii, autoevaluarea.
CENTRUL ŞTIINŢE – cerinţe:

Realizează un desen cu tema „Primăvara prin ochi de copil”. Vei avea ȋn ve-
dere: utilizarea ambelor elemente de limbaj plastic: punctul şi linia; ilustrarea
elementele specifice anotimpului de primăvară (flori, păsări, insecte); utiliza-
rea unei game variate de culori.
Lucraţi curat şi îngrijit! Fiţi originali!
52
Eval uarea l a s c a u n u l a u t or u l u i
Cadrul didactic va urmări:
CENTRUL CITIRE:
� Citirea corectă, coerentă, conştientă şi expresivă a textului dat;
� Parcurgerea corectă a sarcinilor de lucru trasate;
� Memorarea a cel puţin două strofe ale poeziei.
CENTRUL SCRIERE:
� Completarea fiecărui cadran, respectând cerinţa dată;
� Realizarea dialogului respectând limita de spaţiu şi personajele su-
gerate;
� Realizarea unor propoziţii coerente şi corecte din punct de vedere
gramatical;
� Utilizarea a cel puţin trei cuvinte care conţin „ȋ” şi evidenţierea lor
prin subliniere.
CENTRUL MATEMATICĂ:
� Identificarea instrumentelor de măsură pentru lungime;
� Rezolvarea corectă a sarcinilor de lucru trasate prin intermediul fi-
şei de lucru.
CENTRUL ŞTIINŢE:
� Realizarea corespondenţei ȋntre cele două coloane (imaginea păsă-
rii-denumirea ei);
� Rezolvarea corectă a sarcinilor de lucru trasate;
� Identificarea traseului pe care rândunica trebuie să ȋl parcurgă pen-
tru a ajunge la cuib.
CENTRUL ARTE:
� Utilizarea ambelor elemente de limbaj plastic (punct, linie);
� Ilustrarea elementelor ȋn jurul cărora se desfăşoară ȋntreaga activi-
tate;
� Utilizarea culorilor corespunzătoare;
� Lucrarea este originală şi ȋngrijită.

Data:
Unitatea de ȋnvǎțǎmȃnt:
Clasa: a III-a Step-by-step
Profesor ȋn ȋnvǎțǎmȃntul primar:
Unitatea tematicǎ: Sǎrbǎtoarea primǎverii
Tema zilei: Pǎpǎdia
53
1.1 Sesizarea semnificației globale a unui mesaj scurt pe teme familiare
rostit clar și rar;
1.5. Manifestarea curiozitǎții fațǎ de receptarea semnificației mesajelor
orale ȋn contexte de comunicare cunoscute;
2.3. Participarea la dialoguri scurte, ȋn situații de comunicare uzualǎ.
OBIECTIVE GENERALE:
Formarea capacitǎții de exprimare și de relaționare ȋn cadrul grupului.
Pe parcursul și pȃnǎ la sfȃrșitul activitǎții, elevii vor fi capabili:
O1 - sǎ recepteze mesajul și agenda zilei;
O2 - sǎ completeze calendarul naturii, respectȃnd simbolurile corespun-
zǎtoare;
O3 - sǎ desprindǎ informații de detaliu din mesaj;
O4 - sǎ rezolve sarcinile de lucru din Mesajul zilei;
O5 - sǎ formuleze ȋntrebǎri și rǎspunsuri ȋn cadrul Noutǎților.
STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE:
█ Metode și procedee: conversația, expunerea, explicația, exercițiul, obser-
vația;
█ Mijloace de ȋnvǎțǎmȃnt: mesajul zilei, agenda zilei, calendarul, marker,
flip-chart;
█ Forme de organizare: frontalǎ, individualǎ, microgrup.
SISTEM DE EVALUARE
█ Forme de evaluare: continuǎ - formativǎ
█ Metode de evaluare: observare curentǎ, verificare oralǎ, aprecieri verba-
le, recompense.
8:00 - 9:00 Întâlnirea de dimineaţă
9:00 - 12:00 Activităţi pe centre
CITIRE: Pǎpǎdia, dupǎ Ion Agȃrbiceanu
SCRIERE: Pǎrți de vorbire-recapitulare
MATEMATICǍ: Aplic ceea ce am ȋnvǎțat!
ARTE: Cȃmp cu pǎpǎdii-picturǎ liberǎ
12:00 - 12:30 Evaluarea la Scaunul autorului
12:30 - 13:30 Pauza de prânz
13:30 - 14:00 Activitǎți recreative
14:00 - 15:00 Activitǎți ȋn completare
15:00 - 16:00 Intervenţii individualizate
54
Hristos a ȋnviat, albinuţe harnice!
Astăzi este: ….................

Legenda păpădiei
La ȋnceputul lumii Dumnezeu a trimis un ȋnger la toate florile ca acestea

să spună cum vor să arate.
Păpădia nu știa ce să-i spună ȋngerului, așa că a mai lăsat-o o zi să se ho-
tărască.
Dȃnd cu ochii de soare și văzȃnd cȃt e de frumos, păpădia s-a hotărȃt sǎ
arate ca el: galbenă și frumoasă.
Apoi a văzut luna pe cer și s-a răzgȃndit. Voia să fie ca luna: albă, rotundă
și frumoasă. Apoi a văzut și stelele și i-au plăcut și acelea. Cȃnd a venit iar ȋn-
gerul, ȋncă nu era hotărȃtă.
Așa că Dumnezeu, cu bunătatea Lui, i-a ȋndeplinit toate dorinţele.
De aceea, păpădia e la ȋnceput galbenă și frumoasă, apoi albă și rotundă,
iar dacă sufli peste corola ei aceasta se ȋmprăștie ca stelele pe cer.
Noutăţi:
P ..................................
Ă ..................................
P ..................................
Ă ..................................
D ..................................
I ...................................
E ..................................
Completaţi acrostihul PĂPĂDIA folosind cuvinte specifice primăverii.

Subliniaţi expresiile frumoase din textul,,Legenda păpădiei’’ și alcătu-
iţi oral enunțuri cu acestea.
Subliniaţi cu verde substantivele din text.
Pe un cȃmp cu păpădii sunt 36 de fluturi, iar albine de două ori mai
multe.
Cȃte insecte sunt ȋn total pe cȃmp?
Știaţi că….păpădia mai este numită și floarea copiilor? Oare de ce?
55
CENTRUL DE CITIRE

1.1. Deducerea sensului unui cuvȃnt prin raportare la mesajul audiat ȋn
contexte de comunicare familiare;
2.5. Adaptarea vorbirii la diferite situații de comunicare ȋn funcție de par-
tenerul de dialog;
3.1. Extragerea unor informații de detaliu din texte informative sau lite-
rare.
OBIECTIVE GENERALE:
Consolidarea deprinderii de citire corectǎ, expresivǎ a unui text dat.
Consolidarea capacitǎții de exprimare oralǎ și scrisǎ a unor informații
dupǎ cerințele date.
O1 - sǎ citeascǎ ȋn ritm propriu textul ,,Pǎpǎdia’’ de Ion Agȃrbiceanu;
O2 - sǎ scrie expresiile frumoase din text;
O3 - sǎ rǎspundǎ ȋn scris la ȋntrebǎrile adresate pe marginea textului
,,Pǎpǎdia’’
O4 - sǎ noteze și alte nume potrivite pǎpǎdiilor
STRATEGII DIDACTICE
█ Metode şi procedee:
a) de comunicare orală: conversaţia, explicaţia, citirea explicativă;
b) de acţiune reală: exerciţiul, activitate independentă;
c) de explorare directă: observaţia.
█ Mijloace de învăţământ: Agenda zilei, sarcini de lucru, Mesajul zilei, ma-
nual, caiete de lucru, instrumente de scris;
█ Forme de organizare: microgrup și individual.
SISTEM DE EVALUARE
█ Metode de evaluare: observare curentǎ, verificare oralǎ, aprecieri ver-
bale, evaluarea la centru, evaluarea la Scaunul autorului, reflecția personalǎ;
█ Forme de evaluare: continuǎ- formativǎ.
SARCINI CITIRE:
⧠ Citește ȋn șoaptǎ textul ,,Pǎpǎdia’’ dupǎ Ion Agȃrbi-
ceanu de la pagina 66, de douǎ ori.
⧠ Citiți ȋn lanț textul.
56
⧠ Rǎspundeți oral, apoi ȋn scris, individual, la ȋntrebǎrile de la pagina 67.

⧠ Sarcinǎ suplimentarǎ:
⧠ Gǎsește alte nume care li s-ar potrivi pǎpǎdiilor și noteazǎ-le ȋn caiet.
⧠ Coloreazǎ mandala cu pǎpǎdii.
Aplic ceea ce am ȋnvǎțat!

2.4. Efectuarea de adunǎri și scǎderi și de ȋnmulțiri de numere ȋn concen-
trul 0-10000 și de ȋmpǎrțiri folosind tabla ȋnmulțirii, respectiv tabla ȋmpǎrțirii;
5.1. Utilizarea terminologiei specific și a unor simboluri matematice, re-
zolvarea și/sau compunerea de probleme cu raționamente simple;
5.3. Rezolvarea de probleme cu operațiile aritmetice studiate, ȋn concen-
trul 0-10000;
3.1. Recunoașterea consecințelor unui stil de viațǎ sǎnǎtos asupra pro-
priului corp.
OBIECTIVE GENERALE:
Consolidarea cunoștințelor referitoare la adu-
narea și scǎderea numerele naturale ȋn concentrul
0-10000 cu/fǎrǎ trecere peste ordin.
Consolidarea deprinderilor de calcul mintal și
scris a ȋnmulțirilor și ȋmpǎrțirilor, dar și a deprinderi-
lor de rezolvare de probleme.
Pe parcursul și pȃnǎ la sfȃrșitul activitǎții, elevii
vor fi capabili:
O1 - sǎ rezolve adunǎri și scǎderi ȋn concentrul 0-10000 cu/fǎrǎ trecere
peste ordin;
O2 – sǎ rezolve exerciții respectȃnd ordinea efectuǎrii operațiilor;
O3 – sǎ afle numerele necunoscute;
O4 – sǎ rezolve corect problemele date.
STRATEGII DIDACTICE
a) de comunicare orală: conversaţia, explicaţia;
█ Mijloace de învăţământ: Agenda zilei, sarcini de lucru, Mesajul zilei, fișǎ
de lucru, instrumente de scris, trusa geometricǎ.
57
█ Forme de organizare: microgrup și individual.
SISTEM DE EVALUARE
█ Forme de evaluare: continuǎ- formativǎ
█ Metode de evaluare: observare curentǎ: aprecieri verbale, verificare
scrisǎ, evaluarea la centru, evaluarea la Scaunul autorului, reflecția personalǎ.
SARCINI MATEMATICĂ:
1. Rezolvǎ corect exerciţiile de pe fişa de lucru.
2. Citește cu atenție problemele și rezolvǎ-le corect pe spațiul dat.
Sarcinǎ suplimentarǎ:
Citește de la Ştiați cǎ...?
Nu vă grăbiţi!
Fişă de lucru
••••••••
Nume şi prenume:
Data:
Aplic ceea ce am ȋnvǎțat!
1. Calculează:
a) 145 + 32 = b) 268 – 133 = c) 5 213 + 1 762 =
72 + 304 = 976 – 435 = 6 597 – 1 230 =
426 + 177 = 866 – 99 = 4 135 + 259 =
130 + 25 = 715 – 328 = 9 713 – 408 =
2. Află numărul necunoscut :
a) Suma a două numere este 5235. Dacă al doilea termen este 4104, află
primul termen.
b) Din ce număr scazi 421 pentru a obține răsturnatul scăzătorului ?
3. Completează căsuțele :
a) x 2 = 8 b) 20 = 2 x c) 6 x = 30
2 x = 10 2= x2 x 5 = 15
7 x = 14 12 = x6 5x = 10
63 : = 7 5 = 35 : 72 : = 8
4. Efectuează:
a) 4 x (3+5) = b) 9 x (6–3) = c) 48 x 37 + 52 x 29 =
58
5. Află triplul numerelor 47, 38 și dublul numerelor 51 și 25.

6. Află:
Jumătatea lui 28 _______________ Sfertul lui 44 _______________
Treimea lui 69 _______________ Doimea lui 82 _______________
Jumătatea lui 24 _______________ Sfertul lui 16 _______________
7. De Paște, Maria și bunica ei au vopsit 80 de ouă roșii și galbene. Câte
ouă din fiecare fel au vopsit, știind că numărul celor roșii este de 3 ori mai
mare decât al celor galbene ?
8. Câmpul cu păpădii din spatele casei lui Mihai are forma unui drept-
unghi cu lungimea de 32 m, iar lățimea un sfert din lungime. De câți metri de
gard are nevoie Mihai pentru a împrejmui câmpul cu păpădii?
Ştiați cǎ…? În engleză, „dandelion” înseamnă păpădie. Numele este

luat din expresia în franceză „dent de lion”, adică „dinte de leu”. Acest
nume special a fost inspirat de forma frunzelor păpădiei, care seamănă
cu dinţii de leu.
Păpădia
Chiar dacă mulți oameni cred că păpădia (Tara-
xacum officinale) este o buruiană fără nici o întrebu-
ințare, specialiștii consideră că aceasta este o plantă
valoroasă care poate fi folosită atât ca aliment, cât și
ca medicament.
Păpădia este o sursă bogată de vitamina A, C, D,
vitamine din complexul B, precum și minerale cum ar
fi fier, potasiu și zinc. Frunzele de păpădie sunt utiliza-
te la salate, sandwich-uri și ceaiuri.
Rădăcinile sunt folosite ca înlocuitori de cafea,
iar florile se pot folosi la producerea vinurilor. În mod tradițional, rădăcinile și
frunzele de păpădie au fost utilizate pentru tratarea problemelor hepatice.
Mulți oameni tratează unele boli de rinichi, inflamația, afecțiunile pielii, ar-
surile stomacale și diareea, cu infuzie și ceai de păpădie.
În ce boli este recomandat tratamentul cu păpădie:
Păpădia este o plantă cu calităţi terapeutice de excepţie şi ar trebui să nu
lipsească din terapia de primăvară a fiecărei persoane. Iată în ce boli este reco-
mandată:
– gastrite hiperacide, protejează ficatul prin decongestionare, hepatită cro-
nică, malarie, insuficienţă hepatică, ciroză, măreşte secreţia biliară prin dubla-
59
rea cantităţii de bilă produsă de ficat, constipaţie, fermentaţie intestinală, avita-

minoze, anorexie la convalescenţi şi copii anemici, intoxicaţii, hemoroizi;
– afecţiuni cardiovasculare, insuficienţă cardiacă cu edeme, tulburări circu-
latorii, atero-scleroză, hipertensiune arterială;
– combate cancerul şi nodulii la sân, prin protecţia contra radicalilor liberi;
– afecţiuni renale, calculoză renală, sporeşte cantitatea de urină cu elimina-
rea excesului de apă şi a toxinelor din corp, uşurează activitatea rinichilor;
– reumatism, artroze şi gută;
– combate obezitatea şi celulita cauzată de bolile endocrine, reduce infla-
maţia ganglionilor;
– combate diabetul, cu reducerea colesterolului şi glicemiei.
CENTRUL DE ARTE
,,Cȃmp cu pǎpǎdii’’ - Picturǎ liberǎ
1.3. Manifestarea receptivitǎții fațǎ de mesajele exprimate prin limbaj vi-
zual;
2.1. Utilizarea ȋn contexte variate a materialelor ȋn funcție de proprietǎți
ale acestora și de tehnici de lucru adecvate;
2.2. Realizarea de creații funcționale ȋn diverse tehnici pe diferite supor-
turi (hȃrtie, confecții textile, ceramică, sticlǎ etc.
OBIECTIVE GENERALE:
Dezvoltarea simțului practic și estetic;
Cultivarea dragostei și respectului fațǎ de naturǎ.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1 – sǎ denumeascǎ materialele de lucru necesare desfǎșurǎrii activitǎții;
O2 – sǎ realizeze tema propusǎ respectȃnd tehnica de lucru și instrucțiu-
nile primite;
O3 – sǎ analizeze ȋn spirit critic și autocritic atȃt lucrarea proprie cȃt și
lucrarea colectivǎ;
O4 – sǎ pǎstreze ordinea și curăţenia la masa de lucru.
STRATEGII DIDACTICE
a) de comunicare orală: conversaţia, explicaţia, demonstrația;
c) de explorare directă: observaţia;
█ Mijloace de învăţământ: Agenda zilei, sarcini de lucru,
█ Mesajul zilei, tempera, bloc de desen, pensule+pahar, burete, șervețele;
60
█ Forme de organizare: microgrup și individual
SISTEM DE EVALUARE
█ Forme de evaluare: continuǎ- formativǎ.
█ Metode de evaluare: observare curentǎ, aprecieri verbale, evaluarea la
centru, evaluarea la Scaunul autorului, reflecția personalǎ.
CENTRUL DE ARTE – cerinţe:
1. Realizeazǎ o picturǎ liberǎ cu tema
,,Cȃmp cu pǎpǎdii” ȋn care sǎ redai frumu-
sețea naturii ȋn anotimpul primǎvara.
2. Poți utiliza și burețelul ȋn pictarea florilor.
3. Pǎstreazǎ ordinea și curǎțenia la centru
de activitate.
Compune o poezie sau o ghicitoare despre florile de primǎvarǎ.
Fiţi creativi!
CENTRUL DE SCRIERE
Pǎrți de vorbire – Fișǎ de lucru
2.1. Descrierea unui obiect/unei ființe din universul apropiat pe baza unui
plan simplu;
3.4. Evaluarea conținutului unui text pentru a evidenția cuvinte cheie și
alte aspecte importante ale acestuia;
3.5. Sesizarea unor regularitǎți ale limbii pe baza textului citit.
OBIECTIVE GENERALE VIZATE:
Cultivarea interesului pentru scris şi a dorinţei de a scrie corect şi caligra-
fic;
Consolidarea capacitǎții de exprimare scrisǎ a unor informații dupǎ cerin-
țele date.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1 – sǎ precizeze numǎrul și genul substantivelor date;
O2 – sǎ sublinieze verbele din textul dat;
O3 – sǎ ȋnlocuiascǎ substantivele cu pronumele potrivite;
O4 – sǎ scrie substantive și adjective din familia verbelor: a ȋnflori, a se
minuna;
O5 – sǎ descrie ȋn cȃteva propoziții un cȃmp cu flori utilizȃnd substantive
ȋnsoțite de adjective.
61
STRATEGII DIDACTICE
a) de comunicare orală: conversaţia, explicaţia, citirea explicativă;
b) de acţiune reală: exerciţiu, activitate independentă;
█ Mijloace de învăţământ: Agenda zilei, sarcini de lucru, Mesajul zilei, fișe
de lucru, instrumente de scris, instrumente de corectat;
█ Forme de organizare: microgrup și individual
SISTEM DE EVALUARE
█ Metode de evaluare: observare curentǎ, verificare scrisǎ, evaluarea la
centru, evaluarea la Scaunul autorului, reflecția personalǎ
█ Forme de evaluare: formativǎ.
Rezolvǎ corect exercițiile de pe fișa de lucru.
Descrie ȋn cȃteva propoziții un cȃmp cu flori ȋn care sǎ utilizezi cȃt mai
multe substantive ȋnsoțite de adjective.
Fiţi atenţi, scrieţi frumos!
Fişă de lucru
••••••••
Părţi de vorbire
Nume şi prenume:
Data:
1. Citește cu atenţie textul următor apoi rezolvă corect cerinţele:
Anicuţa ȋncepu să urmărească cu privirea albinele care treceau din floa-
re ȋn floare. Ȋn liniștea mare din covorul de steluţe aurii se ridică un zumzet
ușor. Copila nu știa dacă florile cȃntă sau albinele.
Ea privea pierdută covorul de flori și plimbarea domoală a albinelor.
(Păpădia, după Ion Agȃrbiceanu)
2. Selectează din text trei substantive la numărul singular și trei substan-
tive la numărul plural.
* Precizează genul fiecărui substantiv.
singular plural
ex: covorul- gen neutru
3. Subliniază din text patru substantive ȋnsoțite de adjective.

4. Alcătuiește propoziţii cu trei dintre grupurile de cuvinte subliniate la
punctul 3.
62
5. Subliniază cu verde verbele din ultimele trei enunţuri.

6. Rescrie prima propoziţie ȋnlocuind substantivul ȋngroșat cu pronume-
le personal potrivit. Precizează persoana și numărul pronumelui personal.
7. Trece următoarele substantive de la singular la plural.
carte – ……………….. oaie – ……………..…….
zi – ……......…………… munte – ……….……….
cojoc – …....………..… ou – ……………..…...…..
8. Ȋncercuiește forma corectă:
chibrite succese eram miau oferit sȃnteţi ȋngheţăţi
chibrituri succesuri ieram mi-au oferit sunteţi ȋngheţate
9. Taie forma greșită.
 Biroul Anei/ lui Ana este ordonat.
 Colegii lui Andra/ Andrei au sosit.
 Lui Carmen/ Carmenei îi plac rodiile.
10. Transformă următoarele substantive ȋn adjective:

ex: frumuseţe – frumos aur – ……...........……............….
floare – …………......…… curiozitate – …….……………
lumină – ………………… bunătate – ………....………….
11. Formează serii: verb – substantiv - adjectiv:
a mȃnca → mȃncare → mȃncăcios
a birui → ……………….→ ………………….
a cȃștiga → ……………….→ …………………
a ȋncepe → …………………→ ………………..
a visa → ………………… → ………………….
12. Alcătuiește enunţuri ȋn care:
 Substantivul ,,cercel’’ să fie la numărul plural.
 Un substantiv propriu nume de persoană să se afle la sfȃrșitul propozi-
ţiei.
 Să apară trei substantive comune.
 Adjectivul ,,luminos’’ să se afle după substantiv.
 Să se afle un pronume personal, persoana a III-a, numărul plural.
 Verbul ,,a urmări’’ să fie la persoana a II-a, numărul plural.
 Substantivul ,,pǎpǎdii’’ sǎ fie ȋnsoțit de douǎ adjective.
Descrie ȋn cȃteva propoziții un cȃmp cu flori ȋn care sǎ utilizezi cȃt mai
multe substantive ȋnsoțite de adjective.
63
Momentele Ob. Activitatea ȋnvǎțǎtorului Timp Strategii didactice Evaluare
lecției met. mij. f. Me. Fe.
1 2 3 4 5 6 7 8 9
I. Moment Elevii vor fi așezați ȋn
Ȋntȃlnirea de dimineațǎ.
organizatoric semicerc, pregǎtiți pentru
Salut elevii. Se realizeazǎ
Calendarul
cȃteva exerciții fizice.
II. Ȋntȃlnirea O2 3’ conversația,

de di- Solicit elevilor sǎ complete-
mineațǎ ze calendarul zilei precizȃn-
du-se data zilei ȋn curs.
64
Se discutǎ ȋn legǎturǎ cu as-
pectul vremii ȋn anotimpul
primǎvara. frontalǎ
Se fac exerciții cu numerele explicația
aflate pe calendarul lunii mai
Mesajul zilei
(oral). obs.c.
continuǎ-
verif.oralǎ
mesajul formativǎ
ap.vb
Captarea atenției se realizea- zilei,
zǎ prin ascultarea unui frag- indivi-
ment din cȃntecul Pǎpǎdia 35’ agenda zilei duală
https://www.youtube.com/
atch?v=AQXSWbQz_Ic.
Dupǎ intuirea cȃntecului
acesta se va cȃnta colectiv.
O1 Se prezintǎ un ghiveci de
pǎpǎdii.
O3 Se poartǎ cȃteva discuții pe
marginea acestei flori (floare
de primǎvarǎ).
Se specificǎ tema zilei – calen-
Mesajului zilei.
Pǎpǎdia. darul,
O4 3’ acrostih
Rezolvǎm ȋmpreunǎ sarcini-
Agenda zilei
le.
5’ marker,
Prezint elevilor agenda zil- exercițiul, frontalǎ
ei unde descoperǎ centrele
deschise (Citire, Scriere,
Matematicǎ și Arte), tema
propusǎ și obiectivele ur- continuǎ-
65
mǎrite. flip-chart obs.c.
Se anunțǎ activitǎțile din fie- observația indivi- verif.oralǎ
care centru. ap.vb
O5 Se dau explicații cu privire la conversația, formativǎ
modalitǎțile de lucru: indi-
vidual și ȋn grup.
Elevii sunt dirijați pentru a explicația,
opta pentru activitǎțile din agenda zilei duală
centru și nu centrul apoi se
ȋndreaptă ,,în paşi de dans’’
spre centre ascultând cȃnte-
Noutǎțile
cul Pǎpǎdia.
Elevii ȋnscriși la Noutǎți

sunt invitați pe Scaunul au-
torului pentru a ne comunica
noutatea lor.
III. Activi- O1 Se urmăreşte modul în care 30’ m1 M1
tatea elevii rezolvă cerinţele la
ȋn centru centru. m2 M2
O2 Se dau indicaţii suplimentare
m3 M3
acolo unde este cazul.
O3 Se încurajează colaborarea m4 M4
cu ceilalţi colegi. microgrup obs.c.
m5 M5 continuǎ-
O4 Se realizează evaluarea la și verif.oralǎ
formativǎ
centru a activităţii elevilor. indivi- ap.vb
m6 M6
O5 Se observă modul în care ele- dual
vii au lucrat și se apreciazǎ M7

verbal elevii.
Se realizează rotiri la cele 4 M8
centre tot la 30 de minute
66
cȃntȃnd melodia Pǎpǎdia.
IV. Evaluarea Se cere elevilor sǎ ȋși verifice 20’
*Scaunul rezolvarea cerințelor din microgrup
centru și sǎ prezinte rezul- obs.c.
autorului și continuǎ-
tatele. verif.oralǎ
*Afișarea indivi- formativǎ
Se prezintǎ panoul pe care ap.vb
lucrǎrilor dual
vor afișa lucrǎrile realizate.
V. Ȋncheierea Rotirea centrelor ia sfȃrșit.
activitǎții Ofer recompense elevilor,
apreciez verbal ȋntreaga lor
activitate.
Eval uarea l a s c a u n u l a u t or u l u i
Învăţătoarele vor urmări:

CITIRE și SCRIERE:
 corectitudinea exprimării orale;
 scrierea corectă şi lizibilă a textului propus;
 rezolvarea corectă a exerciţiilor de pe fişa de lucru;
MATEMATICǍ:
 rezolvarea corectă a exerciţiilor și problemelor de pe fișa de lucru;
 disciplina;
ARTE:
 modul de realizare al lucrărilor;
 ordinea și curǎțenia la centru;
 critica și autocritica asupra lucrǎrilor realizate.
67
Clasa: a IV-a C Step-by-step

Tema:Viaţa la începutul verii
800 – 825 Întâlnirea de dimineață
825 – 845 Activitate în centre
845 – 850 Evaluarea la Scaunul autorului
CENTRUL SCRIERE:
- Vara – cvintet, aritmogrif
CENTRUL MATEMATICA:
- Probleme cu organizarea datelor în tabele
CENTRUL STUDII SOCIALE:
- Interviu cu anotimpul vara – muncă în perechi
CENTRUL ARTE:
VARA - lucrare colectivă
8 – 850 Opțional-Educație financiară
00
900 – 1200 Activitate în centre

1200 – 1300 Pauza de prânz
1300 – 1500 Activități individualizate; Activități de consolidare
1500 – 1600 Activităţi recreative
Salut, copii veseli!
ASTĂZI ESTE MARŢI, 2 IUNIE, 2015
1 Iunie Flori Teste Fluturi
Soare Rusaliile Joacă
SARCINI:
1. Găsiți cuvinte care să aibă legătură cu cele scrise în jurul chenarului.
2. Care ar putea fi tema zilei? Scrieți în chenar un cuvânt, o expresie
care să sugereze acest lucru!
68
NOUTĂŢI:
1. 2. 3.
COMPETENŢĂ TRANSVERSALĂ VIZATĂ:

Dezvoltarea capacității de a comunica în mod constructiv în diferite medii,
valorificând experiențele de viață pentru dezvoltarea personală.
OBIECTIVE GENERALE:
- formarea exprimării şi relaţionării în cadrul grupului, a exprimării şi a
înţelegerii diversității de opinie;
- înţelegerea modului cum indivizii pot să-şi asigure o stare optimă fizică
şi mentală, înţeleasă ca o bogăţie pentru sine şi pentru familia sa, ca şi pentru
mediul său social imediat;
- dezvoltarea interesului pentru comunicarea interculturală, valorizarea
diversităţii şi a respectului pentru alţii.
O1 – Să citească în ritm propriu mesajul şi agenda zilei;
O2 – Să completeze calendarul, precizând ziua, luna şi anul;
O3 – Să identifice termenii cheie din mesajul zilei;
O4 – Să realizeze discuţii, prezentând noutăţile, formulând întrebări şi răs-
punsuri.
STRATEGII DIDACTICE
█ Metode şi procedee de învăţământ: conversaţia euristică; exerciţiul; ex-
plicaţia; observaţia; brainstorming-ul;
█ Mijloace de învăţământ: mesajul zilei;agenda zilei; calendarul; spice de
grâu;
█ Forme de organizare: frontală, individuală;
STRATEGII DE EVALUARE
█ Forme: formativă;
█ Metode: observare curentă.
69
CENTRUL SCRIERE
VARA – cvintet, aritmogrif
OBIECTIVE GENERALE:
Dezvoltarea deprinderii de analiză și sinteză a informațiilor asimilate pe
baza unei teme.
O1 – Să identifice termeni cheie referitori la anotimpul vara;
O2 – Să precizeze regulile de alcătuire a unui cvintet şi a unui aritmogrif;
O3 – Să completeze cvintetul şi aritmogriful, respectând regulile de alcă-
tuire a acestora.
STRATEGII DIDACTICE:
█ Metode şi procedee de învăţământ: conversaţia; exerciţiul; explicaţia; ob-
servaţia;
█ Mijloace de învăţământ: imagini cu anotimpul vara; spice de grâu; foi de
hârtie;
█ Forme de organizare: frontală, individuală;
STRATEGII DE EVALUARE:
█ Metode: observare curentă; evaluarea la centru;
CENTRUL MATEMATICĂ
Probleme cu organizarea datelor în tabele
OBIECTIVE GENERALE:
Dezvoltarea deprinderii de explorare/investigare şi rezolvare de proble-
me;
Formarea şi dezvoltarea abilității de a comunica prin utilizarea limbajului
matematic;
O1 – să citească datele dintr-un tabel;
O2 – să completeze un tabel cu date obţinute prin măsurare;
O3 – să rezolve problemele care rezultă din tabelul dat.
█ Metode şi procedee de învăţământ: conversaţia; exerciţiul; explicaţia;
problematizarea;
70
█ Mijloace de învăţământ: Fişe de lucru;

█ Forme de organizare: individuală;
CENTRUL STUDII SOCIALE

Interviu cu anotimpul vara
OBIECTIVE GENERALE:
Dezvoltarea abilității de exprimare orală şi scrisă;
Formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă ceilalţi;
Dezvoltarea deprinderi de a-și identifica și manifesta emoții și sentimente
în legătură cu anumite experiențe de viață.
O1 – să stabilească rolurile fiecăruia în cadrul interviului;
O2 – să alcătuiască un interviu, respectând regulile de realizare a acestuia;
O3 – să interpreteze pe roluri interviul realizat.
█ Metode şi procedee de învăţământ: conversaţia; explicaţia; exerciţiul; ac-
tivitate în perechi; jocul de rol;
█ Mijloace de învăţământ: imagini cu anotimpul vara; foi de hârtie, creioa-
ne colorate;
█ Forme de organizare: frontală, individuală, în perechi.
█ Forme: continuă, formativă;
CENTRUL ARTE
Vara – poster; lucrare colectivă
OBIECTIVE GENERALE:
Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi us-
tensile;
Dezvoltarea gustului estetic şi a interesului pentru a lucra în echipă;
O1 – să stabilească elementele anotimpului vara pe care le vor reprezenta;
O2 – să îmbine elementele stabilite pentru realizarea unei lucrări estetice;
71
O3 – să realizeze lucrarea, dovedind creativitate reprezentarea elemente-

lor de decorare a lucrării.
█ Metode şi procedee de învăţământ: conversaţia;explicaţia; activitate în
echipă; exerciţiul;
█ Mijloace de învăţământ: imagini cu anotimpul vara; foi de hârtie, creioa-
ne colorate;
█ Forme de organizare: frontală, individuală, în echipă;
72
Strategii didactice Evaluare
Ob. Secvențele activității Metode și Mijloace Forme de Forme/
Metode
procedee didactice organizare Instrument
O1 1. Întâlnirea de dimineață 25 min. conversația F
Se asigură condițiile necesare unei optime R
desfășurări a primului moment al zilei (Întâlni- O
rea de dimineață): pregătirea materialului di- N
dactic necesar, stabilirea unui climat de liniște
a) Calendarul zilei
T
corespunzător.
A
Se va purta o discuție introductivă în ve- exercițiul calendarul L
I
derea evidențierii elementelor specifice algoritmizarea lunii iunie Ă
N
73
anotimpului toamna. Va fi numit un „meteoro-
log” de serviciu, dintre elevi, care va prezenta I
verif.
vremea din ziua respectivă și schimbările pe- orală Ț
trecute în natură. I
Se va fixa data pe calendar. Se vor efectua brainstormingul mesajul zilei A
câteva jocuri pornind de la cifrele ce formează L
data respectivă. buchet cu F
Se efectuează exerciții de calcul mintal cu- conversația spice de Ă
R
prinzând: adunări, scăderi, înmulțiri și împărți- grâu
O
ri; găsirea unor numere după cerințe date.
N
Se definesc unii termeni matematici.
Elevii prezintă noutățile pregătite pentru lectura T
b)Mesajul zilei
această zi. agenda zilei A
panoul de L
alegere a
- se va citi mesajul zilei, apoi se vor purta exercițiul Ă
centrelor
diferite discuții legate de conținutul mesajului. conversația
- se vor formula unele întrebări în legătură conversația
cu mesajul;
- se vor gasi antonime și sinonime pentru
cuvinte date; O
- se vor identifica însușiri corespunzătoare B
pentru anumite substantive; S F
- se vor căuta titluri potrivite temei propuse; observația E
-se vor prezenta câteva aspecte în legătură conversația O
R
c) Agenda zilei
cu „Viața la începutul verii” R
V
M
A A
Vor fi descoperite pe agenda zilei temele F
propuse la centrele de activitate: R T
fișe de lucru R
CENTRUL SCRIERE: Vara – cvintet, aritmog- E I
O
74
rif bloc de V
N
CENTRUL MATEMATICA: Probleme cu orga- desen C
T Ă
nizarea datelor în tabele U
CENTRUL STUDII SOCIALE: Interviu cu A
R
anotimpul vara – muncă în perechi L
Va fi citit programul zilei.

E
CENTRUL ARTE: VARA - lucrare colectivă Ă
N
După ce au fost citite temele propuse pentru T
explicația fişe de lucru
fiecare centru de activitate se prezintă materi- scaunul Ă
joc didactic
alele necesare la fiecare centru și se numesc autorului
grupele de copii ce se regăsesc pe panoul de
I. Activitatea la centre 15 min.

alegere a centrelor de activitate. evaluare la
scaunul
conversația individuală autorului
Se prezintă sarcinile pregătite.
pe grupe
Se urmărește modul în care elevii rezolvă explicația
în perechi
cerințele la centru.
- se vor formula unele întrebări în legătură F
cuSe dau indicații suplimentare acolo unde
O
este cazul. conversația
II. Evaluarea 5 min.

Se încurajează colaborarea cu ceilalți colegi. scaunul R
explicația
autorului individuală M
Se realizează evaluarea activității pe cen- pe grupe A
tre. Se observă modul în care elevii au lucrat. în perechi T
Se solicită elevilor să își prezinte rezultatele la I
Scaunul autorului.
V
Ă
75
IV. STUDIUL TEMATIC – MODALITATE DE ABORDARE

TRANSDISCIPLINARĂ A CONȚINUTURILOR
Noul curriculum prevede o proiectare personalizată şi armonioasă a con-
ţinuturilor programei de învăţare. Unitatea de învăţare este acum o structu-
ră deschisă şi flexibilă, unitară din punct de vedere tematic, unitate care se
desfăşoară sistematic şi continuu pe o perioadă de timp şi se finalizează prin
evaluare.
Unităţile tematice sunt modalităţi specifice de organizare a conţinuturi-
lor de învăţare în cadrul alternativei. O temă unică le permite elevilor să vadă
legăturile dintre diversele materii şi dă posibilitatea învăţătorului să organize-
ze programa în jurul unor subiecte, probleme sau chestiuni esenţiale pe care
elevii le găsesc stimulative.
Copiilor le place să înveţe şi o fac în mod constant atâta vreme cât con-
ţinutul a ceea ce învaţă răspunde nevoilor, scopurilor şi intereselor lor. Unul
dintre cei mai importanţi factori ai dezvoltării umane este că toate sectoarele
educaţiei – fizic, social, emoţional şi cognitiv - trebuie să se armonizeze.
Scopul principal al programului Step by Step este să abordeze toate aspec-
tele dezvoltării ca pe un întreg şi nu ca pe fragmente disparate. Accentul trebu-
ie pus mai degrabă pe un program individualizat, concentrat asupra copilului,
decât pe unul care se axează doar pe cadrul didactic şi predarea materiilor.
Aşadar, procesul de predare - învăţare trebuie să includă elaborarea de
proiecte, învăţarea prin descoperire, muncă în echipă, discuţii de grup, excur-
sii pe teren, invitaţi în clasă.
Predarea tematică din alternativă este de fapt transdisciplinaritatea
din tradiţional, termen atât de des folosit în ultima vreme în discursurile des-
pre predarea modernă. Abordarea tematică asigură o planificare pe termen
lung, ajută la identificarea intereselor comune ale elevilor, ajută la conştien-
tizarea apartenenţei la o comunitate, corelează toate materiile. (Burke Walsh,
K., 1998)
Activitățile transdisciplinare sunt activități care abordează o temă genera-
lă din perspectiva mai multor arii curriculare, oferind astfel o imagine cât mai
complexă a temei respective. Prin intermediul acestor activități se urmărește
atingerea obiectivelor tuturor ariilor curriculare într-un context integrat.
Acest tip de activități se desfășoară cu rezultate bune în clasele cu predare
în alternative step by step unde activitatea este centrată pe copil, pe nevoile,
interesele și dorințele lui și în funcție de tipul de inteligență dominant. În aces-
te clase, de o mare atractivitate se bucură activitățile de studiu tematic.
76
Studiul tematic este un cumul de activități ce se desfășoară pe o anumi-

tă perioadă de timp în funcție de tema propusă, în care copiii se informează,
cercetează, descoperă, creează, rezolvă probleme pe o anumită temă sau ex-
plorează interrelaţiile cu lumea înconjurătoare, sub îndrumare și prin efort
propriu.
Beneficiarii studiului tematic sunt copiii, părinții, cadrele didactice și
școala în general, chiar comunitatea din care fac parte.
Copiii se manifestă natural, au mai multă libertate de acțiune, procură ma-
terial și devin mai responsabili, au încredere în forțele proprii, se bucură de
finalitatea activității lor, sunt parteneri în actul educațional, se exprimă pe ei
înșiși, își dezvoltă competenţe cum ar fi creativitatea, capacitatea de comuni-
care, munca în echipă.
Cadrele didactice reușesc să cunoască mai bine elevii, rezolvă problema
resurselor materiale împreună cu elevii, depistează diverse tipuri de compor-
tament, se valorizează în raport cu ceilalți factori educaţionali, își lărgesc sfera
preocupărilor, își aprofundează cunoștințele și aplică metode noi, pot realiza o
evaluare completă a fiecărui copil în parte.
Părinții ajung să cunoască mai bine activitatea de la clasă, se implică în
realizarea acesteia, urmăresc progresele copilului, sprijină evoluția copilului,
dezvoltă o relație strânsă cu dascălul și școala.
Școala își îmbogățește baza materială prin implicarea celorlalți factori
educaționali și facilitează inserția școlii în comunitate.
O abordare tematică a predării pune accentul pe aspectele intelectuale,
sociale, emoţionale, fizice şi estetice ale dezvoltării copilului.
Alegerea temei studiului tematic are o deosebită importanţă. Se porneşte
de la propunerile copiilor, din timpul activităţilor, ei arătând astfel ce îi intere-
sează, în funcţie de vârstă.
Temele pot fi de o mare varietate, din domeniul ştiinţelor sau al relaţiilor
sociale, din mediul natural sau creat de om, etc.
Din multitudinea de propuneri, prin supunerea la vot se va hotărî ce temă
răspunde intereselor întregului grup, dacă este accesibilă vârstei copiilor, dacă
poate pune în practică cunoştinţele însuşite la diferite ore de curs, dacă oferă
experienţe variate şi nemijlocite, ţinând cont şi de resursele primare şi secun-
dare pe care le are la dispoziţie.
Odată tema stabilită, învăţătoarele vor stabili obiectivele ce le vor urmări
pe parcursul întregului studiu, atât pe discipline (citire-scriere, matematică,
studii sociale, arte), cât şi obiective interdisciplinare.
Activităţile de învăţare se stabilesc cu ajutorul copiilor, prin modalităţi va-
riate (Brainstorming, Grup de discuţii, Știu - Vreau să ştiu - Am învăţat, etc.).
77
Se realizează apoi o planificare secvenţială şi calendaristică, dar aceasta

va fi orientativă şi flexibilă.
Pe parcursul desfăşurării studiului, se vor organiza activităţi de învăţare
variate, cu tot grupul sau în grupuri mici (de descoperire, de investigare, de
aplicaţii practice, de exersare a unor abilităţi); vizite şi intervievări, individua-
le sau colective, în clasă sau în afara acesteia.
Este foarte importantă finalizarea studiului tematic prin realizarea unor
obiecte sau activităţi la care să participe tot colectivul (chiar şi familia, invitaţi,
colegi) şi care să ilustreze câştigurile acumulate de copii (realizarea unor co-
lecţii, machete, ierbare, insectare, minimuzee, planuri, hărţi, referate, specta-
cole, parade etc.).
În cadrul autoevaluării, învăţătoarele pot să realizeze şi o inventariere a
situaţiilor pe care le-au creat, pe parcursul derulării studiului în care au oferit
atenţia necesară fiecărui individ.
În concluzie, studiile tematice vin în sprijinul învăţătorului, oferind un
cadru optim de formare şi dezvoltare a personalităţii copiilor. Ele subliniază
activităţile care pretind gândire individuală, folosirea experienţei personale,
capacitatea de a face distincţii şi de a lua decizii, iniţiativă, inventivitate, stăpâ-
nire de sine şi spirit de colaborare.
Astfel de îmbinări de gândire conştientă, sentimente şi acţiuni realizate
de copii tind să le creeze o experienţă de autoadaptare „fluentă”, deosebit de
importantă în dezvoltarea personalităţii la vârsta de formare. (Muscaș, A., V.,
2010).
Predarea tematică pune accent pe aspecte intelectuale, sociale, emoțio-
nale, etc. ale devenirii copilului, sprijinind dezvoltarea concomitentă a acestor
domenii. În acest sens unul din scopurile principale ale programului Step by
Step este să abordeze toate aspectele dezvoltării ca pe un întreg nu ca pe frag-
mente disparate. (Chiș, Albulescu, Catalano, 2013)
Studiul tematic răspunde nevoilor implicate de diversificarea și multi-
plicarea informațiilor din diferite domenii ale cunoașterii umane, permițând
adaptări și abordări curriculare concordante cu accentuarea laturii formative
și centrarea pe competențe, paradigme specifice pedagogiei contemporane,
reliefează activitățile care implică gândire divergentă, utilizarea experienței
personale, capacitatea de a discrimina și de a lua decizii, inițiativă, inventivita-
te, stăpânire de sine și spirit de colaborare.
Avantajele studiului tematic sunt: oferirea posibilității de a integra dome-
nii diferite de conținut printr-o legătură directă cu viața cotidiană; creșterea
interesului elevilor pentru învățare prin cultivarea unor trăsături precum curi-
ozitatea, admirația, imaginaţia, gândirea critică, spontaneitatea; diversificarea
strategiilor de evaluare; abordarea creativă a conținuturilor prin activități care
78
pretind gândire individuală, folosirea experienței personale, capacitatea de a

face distincții și de a lua decizii, inițiativă, inventivitate, stăpânire de sine și
spirit de colaborare; oferirea unei modalități originale de a încorpora gândi-
rea de ordin superior în formarea competențelor preconizate de curriculum;
elevii au posibilitatea de a alege sarcina primită în funcție de stilul predominat
de învățare; este reconsiderată dezvoltarea elevului prin implicarea tuturor
zonelor experienței umane intelectuale, sociale, emoționale, fizice, estetice;
părinții sunt implicați în temele abordate și împărtășesc din experiența lor;
asigură o planificare realizată în funcție de complexitatea temei alese, pe o pe-
rioadă mai scurtă sau mai lungă de timp; permite îmbinarea activităților spe-
cifice educației formale cu cele nonformale pe durata derulării studiului și la
finalizarea lui.
Prin intermediul studiul tematic se păstrează în centrul atenției elevul
și personalitatea sa, se pune în prim plan studiul individual, independența în
gândire și atitudine. Elevii au posibilitatea de a-și susține punctul de vedere
deoarece un studiu tematic aprofundat poate fi privit din mai multe puncte de
vedere.
Abordările tematice ale conținuturilor învățării implică și abordări inter-
disciplinare, pluridisciplinare și multidisciplinare punând accent pe aspectele
intelectuale, sociale, emoționale, fizice și estetice ale dezvoltării personalității
elevului.
În acest fel se susține dezvoltarea plenară a acestor domenii, oferindu-se
elevilor posibilitatea de a pune în aplicare o gândire originală, plină de uni-
citate, care permite identificarea unor soluții noi de aplicare a cunoștințelor
asimilate.
Organizarea conținuturilor în studii tematice se bazează pe conduite-
le mentale ale elevului din perspectiva unei integrări efective, realizată de-a
lungul tuturor etapelor procesului educaţional, ele ajută elevul să parcurgă în
ritm propriu conținuturile și să fie evaluat în funcție de ceea ce știe, stimulea-
ză cooperarea între elevi, eliminând competiția, oferă elevilor posibilitatea de
a-și crea strategii proprii de abordare a diverselor situații, asigurând o învăța-
re activă.
Scenariile didactice trebuie să urmărească abordarea holistică a lumii și
a cunoașterii, iar conținuturile specifice acestor scenarii trebuie construite
având ca obiective esențiale dezvoltarea spiritului reflexiv-interogativ și per-
ceperea reală a unor adevăruri fundamentale despre lume, despre viață și des-
pre sine.
Temele alese ar trebui să urmărească o triplă abordare disciplinară, tran-
sdisciplinară și metadisciplinară, să evidențieze relația dintre esență și apa-
rență, dintre ceea ce se află în stare latentă și manifestă, între ceea ce rămâne
ascuns, atât în universul exterior, cât și în cel interior, atât în planul uman, cât
79
și în cel cosmic, să genereze experiențe și trăiri unice. (Catalano, 2011)

Concluzionând, se poate susține ideea conform căreia – studiul tematic nu
își propune să identifice strategii de eliminare a abordărilor monodisciplinare,
scopul lui fiind de a interconecta organizarea învățării într-o societate carac-
terizată de explozia informațională și de dezvoltarea fără precedent a tehno-
logiilor.
80
ST UD I U TEMAT I C :
Tema:
„Eu şi ceilalţi”
Clasa: a III-a Step-by-Step

Scopul: Dezvoltarea capacităţilor de co-
municare și de relaţionare prin respectarea
normelor de comportare civilizată.
Strategii didactice abordate în cadrul
studiului tematic
Sistemul metodologic: Conversaţia euris-
tică; Observarea nedirijată şi dirijată; Experi-
mentul; Problematizarea; Demonstraţia; Explicaţia; Cubul; Exercițiul; Jocul de
rol.
Sistemul mijloacelor de învăţământ:
– Creioane, pixuri, post-it;
– Creioane colorate, markere;
– Fișe de lucru, fișe de evaluare;
– Prezentări Power-Point, laptop, videoproiector;
– Flip-chart, coli.
Forme de organizare a activităţii elevilor: individual; pe grupe; frontal.
Evaluarea şi finalizarea studiului tematic:
Evaluarea activităţilor studiului tematic se realizează prin metode şi mij-
loace specifice alternativei Step-by-Step:
– Evaluarea activităţilor din centrele de activitate;
– Evaluarea prin afişarea lucrărilor realizate de elevi;
– Evaluarea la „Scaunul autorului”;
– Observaţiile învăţătoarelor asupra activităţii elevilor în centrele de ac-
tivitate.
Finalizarea studiului tematic se va concretiza în realizarea unui porto-
foliu personal denumit: „Eu și ceilalți”. Rezultatele evaluărilor vor fi prezentate
periodic părinţilor.
Obiective generale:
– Să dobândească noi cunoştinţe cu privire la relațiile de prietenie, comu-
nicarea și exprimarea emoțiilor, rezolvarea nonviolentă a conflictelor.
– Să respecte reguli şi norme de convieţuire socială;
– Să stabilească relaţii de prietenie cu colegii de grupă;
81
– Să comunice cu persoanele cu care stabileşte relaţii adaptându-şi com-

portamentul la cerinţele grupului şi la locul acţiunilor;
Teme și subteme
CITIRE: Prietenia – comoara cea mai
de preț
SCRIERE: „Prietenul”
PRIETENIA, UN MATEMATICĂ: Probleme-metoda
DAR PREŢIOS figurativă
STUDII SOCIALE: Cine sunt eu?
ARTE: Tablou–Prietenia în imagini
STUDIU
CITIRE: Emoțiile lui Sorin
TEMATIC
SCRIERE: „Eu sunt, eu acţionez!”
COMUNICAREA ȘI STUDII SOCIALE: Eu și emoțiile mele
EMOȚIILE ȘTIINȚE: Mările și oceanele
MUZICĂ ȘI MIȘCARE: Spectacolul
„EU ȘI
statuilor
CEILALȚI”
CITIRE: Rădăcinile conflictelor
SCRIERE: „Arborele lui Sapiro”
CONFLICTELE ȘI MATEMATICĂ: Tainele jocurilor
VIOLENȚA matematice
STUDII SOCIALE: Ce faci dacă...?
ARTE: Fii inteligent, nu fi violent!
82
Armonizarea conținuturilor
pe subteme/centre de activitate
PRIETENIA, UN DAR PREŢIOS
Citire/Scriere Matematica Ştiinţe Arte Studii sociale

● Citim, tran- ● Dezlegăm ● Studiem în ● Desenăm ● Organizăm
scriem diverse tainele jocuri- echipă modifi- imagini care excursie/vizită.
texte lor matematice cările apărute în prezintă o ● Vorbim cu
● „Doi călători”, cu ajutorul natură, cu ajuto- relaţie de prie- specialiştii (con-
„Prietenia o co- unui prieten. rul unui prieten. tenie. silierul şcolar)
moară de preț”, ● Compunem ● Răsfoim în ● Constru- despre ce în-
„Prietenii” probleme des- echipă atlase im din lemn, seamnă o relaţie
● Ne imaginăm pre prietenie. plastilină, de prietenie.
geografice şi ana-
şi creăm com- ● Organizăm simboluri ale ● Ascultăm po-
lizăm informaţii-
puneri despre concursuri şi prieteniei. veşti pe această
le găsite, compa-
prietenie. participăm la ● Construim temă.
răm imaginile cu
● Memorăm po- competiţii ma- machete în ● Completăm un
cele găsite în alte
ezia despre pri- tematice. echipă, repre- jurnal cu foto-
surse. zentând tema:
etenie adevărată Realizăm sta- grafii şi impresii
confesiune”. tistici pe teme ● Practicăm „Prietenul la despre prieteni.
● Compunem diverse. diverse experi- nevoie se cu- ● Participăm
texte în versuri ● Culegem şi mente pentru a noaşte.” la activităţi de
Vizionăm casete rezolvăm pro- înţelege natura, ● Realizăm autocunoaştere,
video, Cd-uri bleme distrac- respectând valo- colaje pe tema rezolvăm fişe de
educaţionale, tive de logică şi rile prieteniei. prieteniei. lucru pe tema
diapozitive şi perspicacitate. ● Vizionăm emi- ● Confecțio- prieteniei ade-
dezbatem conţi- siuni speciale şi năm jucării din vărate.
nutul lor. discutăm cu un materiale reci-
● Dezlegăm jo- prieten cele învă- clabile, pe care
curi,şi diverse ţate. le oferim unui
careuri despre prieten.
● Prezentăm
prietenie. unele evenimen-
● Realizăm
Scriem referate cărticele pe a
te din istoria
despre prietenie căror copertă
Terrei, realizând
etc. este notată
o scară crono- tema „Priete-
● Jocuri de rol logică a acestor
interpretând su- nia.”
evenimente şi
gestiv un dialog
punctând impor-
între prieteni.
tanţa relaţiilor de
prietenie.
83
COMUNICAREA ȘI EMOȚIILE
Citire/scriere Matematica Ştiinţe Arte/ Studii sociale

Construcţii
● Citim, tran- ● Rezolvăm ● Studiem modi- ● Desenăm ● Organizăm
scriem diverse exerciţii şi ficările apărute cu ajutorul mese rotunde
texte despre im- probleme, ur- în natură, comu- unor simbo- cu specialiştii
portanţa comuni- mărind respec- nicăm informaţii- luri schema în comunicare.
cării şi exprimării tarea regulilor le colegilor. comunicării ● Desfăşurăm
emoţiilor. de comunicare ● Răsfoim atlase şi emoţii di- activităţi pe
● Scriem cărticele eficientă. geografice şi le verse. tema
(portofolii) despre ● Dezlegăm analizăm, ● Construim exprimării şi
Comunicare şi tainele jocurilor comparăm ima- din lemn, controlului
Emoţii. matematice ginile cu cele plastilină, emoţiilor, în
● Ne imaginăm şi prin comuni- găsite în alte sur- elemente ale colaborare
creăm compuneri care. se, respectând comunicării. cu consilierul
despre ● Compunem regulile de comu- ● Construim şcolar.
● Comunicare şi probleme. nicare afişate. machete în ● Ascultăm
Emoţii. ● Organizăm ● Practicăm di- echipă, re- poveşti pe
● Memorăm po- concursuri şi verse experimen- prezentând această temă.
ezii. participăm la te pentru a înţe- Emoţii. ● Completăm
● Compunem texte competiţii ma- lege fenomenele ● Realizăm un jurnal des-
în versuri. tematice. naturii, comuni- colaje cu pre cum comu-
● Realizăm sta- când respectuos scene despre nicăm în dife-
● Vizionăm casete
tistici pe tema unii cu alţii. comunicare şi rite situaţii.
video, Cd-uri edu-
Comunicării. ● Vizionăm emi- emoţii. ● Realizăm
caţionale, diapo-
zitive şi dezbatem ● Realizăm şi siuni special şi ● Realizăm exerciţii de
conţinutul lor. completăm gra- comunicăm utili- măşti re- comunicare
fice cu intensi- zând monologul prezentând verbală şi non-
● Organizăm şeză-
tatea emoţiilor. cele învăţate. emoţii. verbală.
tori literare.
● Culegem şi ● Prezentăm ● Colecțio- ● Analizăm
● Scriem referate
rezolvăm pro- unele evenimen- năm figurine tipurile de
despre Comunica-
bleme distrac- te din istoria din plastic cu comunicare
re şi Emoţii după
tive de logică şi Terrei, punând expresii emo- asertivă, agre-
un plan bine sta-
perspicacitate. accent pe impor- ţionale. sivă şi pasivă.
bilit.
tanţa comunică- ● Exersăm
● Jocuri de rol in- rii asertive.
terpretând suges- comunicarea
tiv un dialog. emoţiilor la
persoana I fără
să atacăm per-
soana celuilalt.
84
CONFLICTELE ȘI VIOLENȚA
Arte/
Citire/scriere Matematica Ştiinţe Studii sociale
Construcţii
● Citim, tran- ● Rezolvăm ● Studiem modi- ● Desenăm ● Organizăm
scriem diverse exerciţii şi pro- ficările apărute situaţii de mese rotunde
texte pe tema bleme despre în natură, cu conflict. cu specialiştii
Conflictelor şi Vio- conflicte. ajutorul metodei ● Construim în prevenirea
lenţei. ● Dezlegăm învăţării prin machete în violenţei.
● Scriem cărticele tainele jocu- cooperare. echipă,. ● Desfăşurăm
despre Conflicte şi rilor, apelând ● Răsfoim atlase ● Realizăm activităţi pe
Violenţă. la colaborare geografice şi ana- colaje şi pos- tema Toleran-
● Ne imaginăm şi în detrimentul lizăm informaţiile tere pe tema ţei şi contro-
creăm compuneri competiţiei găsite, comparăm „Stop violen- lului furiei,
despre Conflicte şi matematice. imaginile cu cele ţei”, în colaborare
Violenţă. ● Realizăm sta- găsite în alte ● „Fii tole- cu consilierul
● Memorăm po- tistici pe teme surse. rant, nu fi şcolar.
ezii. de violenţă şi ● Practicăm di- violent”, ● Ascultăm po-
● Compunem texte conflict. verse experimen- ● „Fii inte- veşti pe această
în versuri pe tema ● Realizăm şi te pentru a înţe- ligent, nu fi temă.
prevenirii violenţei completăm lege fenomenele violent”.
naturii.
● Completăm
între elevi. grafice cu in- ● Realizăm un jurnal cu
● Vizionăm filmu- tensitatea furi- ● Vizionăm emi- costume de situaţiile de
leţe despre vio- ei în situaţii de siuni speciale. carnaval re- conflict la care
lenţă şi dezbatem conflict. ● Prezentăm prezentând am participat
conţinutul lor. ● Culegem şi unele evenimente personaje şi modalităţile
● Dezlegăm diver- rezolvăm pro- din istoria Terrei, violente şi de rezolvare la
se careuri despre bleme distrac- colaborând cu nonviolente care am apelat.
rezolvarea nonvio- tive de logică şi membrii grupului din poveşti.
perspicacitate. în scopul preve- ● Realizăm afi-
lentă a conflictelor. ● Colecţio- şe, completăm
nirii conflictelor năm figurine
● Scriem referate fişe de lucru
violente. cu feţe calme/
despre Conflicte şi despre conflict,
Violenţă. liniştite şi
etichetare, tole-
● Jocuri de rol nervoase/fu-
ranţă, furie etc.
interpretând situ- rioase.
aţii conflictuale şi
modalităţi nonvio-
lente de rezolvare
a acestora.
85
Din activitățile noastre...

Studiul tematic „Eu și ceilalți”
86
87
Tema:
„Badea Cârțan, un dac viu coborât de pe Columnă”
Clasa: a IV-a Step-by-Step

Durata: 3 săptămâni (1 aprilie-18 aprilie)
Motivație: Elevii au nevoie de modele reale, auten-
tice, în drumul construirii lor de sine. Studiind viața ero-
ilor din istorie își vor forma o imagine de sine pozitivă
pe baza valorilor comune deja stabilite.
Să aprecieze modele umane general-valabile.
Dezvoltarea identității de sine și a sentimentului de
apartenență la neam.
Scop: Explicarea pe înțelesul copiilor a conceptelor
:,,libertate socială”, ,,dreptate socială”, ,,unitate națională”, patriotism; să învețe
să-și depășească limitele.
Obiective: importanța drumului pe jos pe care l-a făcut Badea Cârțan până
la Roma.
La sfârșitul studiului tematic elevii vor fi capabili:
– Să știe ,, Cine a fost Badea Cârțan?”, ,, Ce a făcut el?” , ,, Importanța sa în
istorie”;
–Să înțeleagă semnificația ,, Columnei lui Traian”;
–Să aprecieze valorile istorice;
–Să înțeleagă necesitatea modelelor reale, autentice;
Tipuri de activități:
– activități individuale
– activități de grup
–vizită la muzeu
– activități practice
– vizionări
Metode și procedee: brainstorming, conversația euristică, demonstrația,
observarea dirijată, jurnal dublu , eseu, jocul didactic (,,Roata istoriei”, ,, Copa-
cul ideilor”)
Evaluare:
– Portofoliu individual
– Prezentarea Cărților : ,,Badea Cârțan”
88
Activități desfășurate în centre
Citire
• Lectură: ,, Întoarcerea țăranului”, de Adrian Păunescu;
,,Pe urmele lui Badea Cârțan” – selecție de informații;
• Poezii de Octavian Goga, George Coșbuc - poezii dedicate țăranului ro-
mân;
– Lecturarea de informații din ziarele vremii referitoare la Badea Cârțan;
– Dramatizare ,,Noi vrem pământ”, de George Coșbuc.
Matematică
– unități de măsură folosite în Țările Române
sec XIV – XIX
– Axa timpului
– Probleme tematice
Vârsta pe Distanța
Badea Realizarea
care o avea Războiul de Cârtișoara –
Cârțan a unității
când a independență Roma
trăit între naționale
plecat pe jos 1877 Măsurarea
anii... 1918
la Roma distanțelor
Studii sociale
– Transilvania între anii ...;
– Statutul românilor din Transilvania în
timpul regimului austro-ungar;
– Românii ,,națiune tolerantă”;
– Vizită la muzeu;
– Libertate socială, unitate națională,
dreptate națională;
– Columna s-a inaugurat la 13 mai 112;
–Primul război dacic: 78 de scene (4 – spațiu extradacic, scenele 33–46
se referă la Dobrogea și Nord – Estul Bulgariei actuale);
– Al doilea război dacic conține 76 de scene ( 79-155);
2500 de figuri umane à de mai multe ori iese în relief figura lui Decebal.
89
Arte
– Coperțile pentru cartea ,, Badea Cârțan”;
– Figurile umane de pe Columnă;
– Scene de pe Columna lui Traian;
– Pădurea dacică ( reprezentarea prin desen).
Științe
– Munții Făgărașului – Cârtișoara à localizare pe hartă;
– Columna lui Traian à cel mai important document silvic antic necunos-
cut de silvicultori;
– Este o enciclopedie forestieră epigrafică de primă importanță;
– Sunt reprezentați 224 de arbori, 37 de tipuri de specii, 9 de rășinoase
și 28 de foioase;
semănarea boabelor de grâu în spațiu alocat special din curtea școlii în
cinstea lui Badea Cârțan care a dus grâu la Roma;
– dreptate socială;
– independența națională, unitate.
Construcții:
– „Stâna” (cuburi);
– ,,Columna lui Traian” (piese Lego).
Evaluarea studiului tematic

– Prezentarea portofoliilor individuale la ”Scaunul Autorului”;
– Expoziția cărților ”Badea Cârțan, un dac viu coborât de pe Columnă”;
– Consemnarea impresiilor: Jurnal de gânduri;
90
91
„Călători prin România!”
Clasa: a IV-a Step-by-Step

Scop:
Îmbogățirea cunoștințelor pe teme geografice ale elevilor prin lecturarea
unor texte cu conținut geografic/legende și valorificarea valențelor formative
ale acestora, desfășurarea unor jocuri/concursuri, efectuarea unei drumeții cu
observații dirijate în natură, stabilirea unor corelații interdisciplinare.
Perioada: 12-15 aprilie 2016
Etape în proiectare:
Alegerea temei şi stabilirea obiectivelor; Scrisoare către părinți; brain-
storming-ul; formularea „ideilor generoase“; stabilirea activităţilor pe centre
(citire-scriere, matematică, ştiinţe, istorie, geografie, arte, muzică); derularea
activităţilor pe centre sau în grup mare; realizarea de proiecte individuale, în
perechi sau în echipă specifice temei alese; autoevaluarea activităţii prin fişe
specifice; evaluarea finală a studiului tematic.
Discipline abordate în cadrul studiului tematic:
Limba română; Matematică; Studii sociale; Arte
Idei generoase:
Țara mea frumoasă, România!(noțiuni de geografie); Bistrița, orașul meu!;
În vacanță cu părinții!; Călătorim prin România! (Stabilirea traseului excursi-
ei din acest an școlar); Micul geograf! – Concurs pe teme geografice; Gânduri
pentru țara mea!
Stimaţi părinţi,
Pentru că ne place Geografia, ne plac drumeţiile şi
excursiile, în perioada 13 – 14 aprilie 2016, ne-am propus să
derulăm împreună studiul tematic: „Călători prin România”.
Vom aborda următoarele domenii: România pitorească -
Elemente de geografie a României; Bistriţa - oraşul meu;
România în extreme - curiozităţi; Călători prin România
- obiective turistice; Concurs pe teme geografice - „Micul
geograf”.
În acest sens, vă rugăm să fiţi alături de noi în
pregătirea activităţilor, ajutându-i pe copii să caute informaţii
şi materiale pe această temă.
De asemenea, ne dorim să amenajăm în sala de clasă
un Colţ tematic şi în acest scop vă rugăm să ne sprijiniţi cu
materiale care ne pot fi de folos: rucsac, aparat foto, busolă,
binoclu, hartă turistică, etc. Vă mulţumim!
92
Armonizarea conținuturilor
pe centre de activitate
Limba română Matematică

• Texte cu conținut • Exerciții și probleme
geografic
• Citire hartă turistică
• Ghicitori
• Poezii cu distanțe în km
• Compuneri • Jocuri logice/ perspi-
• Fișă de lucru cacitate/
• Pliante promovare
distractive
obiectiv turistic
• Jurnal de călătorie • Fișă de lucru
Științe
• Text științific
„Delta Dunării”
• Rebus/Ghicitori/
Jocuri
• Expoziție roci,
minerale, cristale
de sare
• Calendarul
naturii
Studii sociale
Arte/Muzică • Legende/lecturi istorice și geografice
• Pictură, colaj • Colecție ilustrate/pliante cu muzee, cetăți, castele
• Jocuri didactice
• Machete
• Texte cu conținut geografic
• Cântece
• Rebus
• Audiții muzicale • Ghicitori geografice
• Localizare pe hartă-traseu turistic
• Filme documentare, prezentări ppt
93
Obiective operaționale
Limba română
█ să desprindă informațiile de detaliu din textele nonliterare citite;
█ să identifice secvenţele descriptive dintr-un text;
█ să redacteze diverse texte de mică întindere, pliante, afișe adaptându-le
destinaţiei şi scopului comunicării;
█ să selecteze din text expresii frumoase;
█ să analizeze morfologic cuvinte subliniate în text;
Matematică
█ să citească, să compare, să ordoneze numere naturale;
█ să efectueze operaţii de adunare, şi scădere a numerelor;
█ săcolecteze date, să le organizeze în tabele, să le sorteze şi clasifice pe
baza unor criterii date şi să ofere interpretări elementare ale lor;
█ să manifeste interes pentru analiza şi rezolvarea unor probleme practi-
ce prin metode matematice (calcularea distanțelor pe o hartă turistică);
Studii sociale
█ Să identifice caracteristici ale elementelor geografice întâlnite în text/
rebus;
█ să localizeze corect elemente ale spaţiului geografic (de la Bistrița la
Sulina/ Delta Dunării), într-un context dat, excursie imaginară;
█ să înregistreze date specifice geografiei observate în excursii;
█ să identifice în diferite surse de informare (texte, hărţi, imagini, ghici-
tori) caracteristici ale realităţii înconjurătoare;
█ să alcătuiască şi să prezinte un proiect despre obiective turistice din
România;
█ să povestească aspecte ale legăturilor dintre mediul geografic și viața
oamenilor;
█ să recunoască și să utilizeze informații dintr-o sursă istorică;
█ să selecteze surse necesare pentru prezentarea unor evenimente / per-
sonalități;
█ să formuleze puncte de vedere cu privire la evenimente / fapte / perso-
nalități;
█ să citească hărţi geografice şi istorice;
█ să manifeste interes pentru lectura unor texte variate nonliterare/cu
conținut științific;
█ să desprindă informațiile științifice din textele citite;
94
█ să recunoască plantele si animalele specifice Deltei Dunării, în ilustraţii

si fragmente literare, și să le clasifice după mediul lor de viață,
█ să exemplifice măsuri de ocrotire a ecosistemelor prezentate;
Arte
█ să compună spaţiul plastic valorificând potenţialul expresiv al elemen-
telor de limbaj plastic, conform propriilor intenţii;
█ să audieze lucrări sau fragmente muzicale din creaţiile unor mari com-
pozitori români;
█ să asocieze idei şi impresii sugerate de lecturi şi de imagini vizuale, cu
muzica audiată;
Evaluarea și finalizarea studiului tematic:

Evaluarea activităţilor studiului tematic se va realiza prin metode şi mij-
loace specifice alternativei Step by Step:
— evaluarea activităţilor din centrele de activitate;
— afişarea lucrărilor realizate de elevi;
— evaluare la „Scaunul autorului”;
— prezentarea proiectului lucrat pe echipe;
— portofoliul studiului tematic.
Finalizarea studiului tematic se va concretiza prin întocmirea unui portofo-
liu personal denumit: „Călători prin România” ce va conține:
— Compunere „România mea frumoasă!”
— Poezii/lecturi geografice despre România;
— Compunere geografică „În vacanță în Delta Dunării”;
— Bistrița, orașul meu! - obiective turistice din Bistrița;
— Planul (traseul) excursiei de sfârșit de an școlar;
— România în extreme/curiozități;
— Gânduri pentru țara mea!
95
••••••••
FIŞĂ DE LUCRU
Citire
1. Citește textul de mai jos:
Iezerul Mare și Iezerul Mic

Ȋn munţii Ţibinului, la poalele Cindrelului şi
Frumoasei, ȋn două văi romantice, se află ascunse
ca nişte mărgăritare, două lacuri cristaline: Ieze-
rul-Mare (1992 m) şi Iezerul-Mic (2060 m). Din
ele ȋşi are obârşia râul Ţibin.
Ciobanii din aceşti munţi povestesc că ieze-
rele acestea, din care se adapă Ţibinul, s-au năs-
cut din lacrimile durerii şi bănatului, lacrimi de
Foto - Lacul Iezerul Mare
fată mare. din Munţii Cindrelului
Zice că ȋn aceşti munţi, pe la Frumoasa, trăia
odinioară o fată de cioban, mândră şi frumoasă, mai frumoasă ca zânele năzdră-
vane. Să fi umblat o ţară ȋntreagă şi nu-i găseai perechea. Ciobanii o dezmierdau
cu numele de Frumoasa Munţilor.
De la ea şi-a primit muntele acest nume, ce-l are până azi. Tot pe atunci
erau pe aici doi ciobani tineri şi voinici, drepţi ca brazii şi viteji fără seamăn.
Ei să luau la trântă cu ursul şi-l răpuneau ȋn luptă dreaptă şi prindeau ȋn fugă
căprioarele sprintene. Voinicii flăcăi au ȋndrăgit fiecare pe Frumoasa. Fata ȋnsă
ȋi iubea pe amândoi deopotrivă; ea nu-şi putea da inima ȋntreagă nici unuia din
ei. Iar când o fată mare iubeşte doi voinici deodată, să ştiţi că nu e bine, este o
pacoste şi lucrul n-are să ia sfârşit bun. Aşa s-a ȋntâmplat şi aici. Cei doi voinici
văzură ȋn curând că aşa nu pot trăi, că trebuie să se aleagă ȋntr-un fel şi se ȋnvo-
iră să hotărască ȋntre ei lupta dreaptă, pe moarte şi pe viaţă.
Şi, ȋntr-o frumoasă zi de vară, se ȋncăierară la luptă, pe o culme de munte,
armat fiecare cu câte o ghioagă ţintuită. Grea le-a fost lupta şi se părea fără de
sfârşit, căci fiecare era meşter şi la atac şi la apărare. Vinele se ȋncordau, sângele
ţâşnea din răni, dar voinicii nu se dau. Deodată unul se poticni şi ȋn clipa urmă-
toare se rostogoli de vale, cu capul zdrobit de ghioaga potrivnicului.
Ȋnvingătorul dădu un chiot de bucurie şi plecă ȋn calea Frumoasei, dar
n-ajunse departe. Rănile primite ȋi secară puterile şi ȋn o vale din apropiere, ȋşi
găsi sfârşitul, asemenea tovarăşului său.
Când Frumoasa Munţilor găsi pe iubiţii săi fără suflare, ȋi jeli şi-i plânse
96
mult, zile ȋntregi, nenumărate, pe locul unde li s-a stins viaţa. Ochii i-au devenit
un izvor de lacrimi nesecate şi din lacrimile acestea de durere s-au făcut cele
două iezere. Şi apa lor este şi azi curată şi limpede ca lacrima...
Din aceste lacuri alpine izvorăşte Râul Mare şi Râul Mic, cari se ȋmpreună
din sus de comuna Gura Râului şi formează Ţibinul.
S. MOLDOVEANU, ȋn „Foaia Poporului”, 1910
Vocabular:
iezer: lac
bănat: supărare
obârșia: originea, izvorul
2. Precizează:
Personajele textului sunt:
Timpul ......................................
Locul desfășurării acțiunii ...................................
3. Alcătuiește enunțuri folosind cuvintele: cioban, iezer, munți, izvor.
4. Selectează din text cel puțin trei cuvinte/expresii care îi înfățișează pe:
Fata de cioban Cei doi ciobani
5. Analizează cuvintele subliniate în text.

6. Lucrezi la o Agenție de turism. Realizează un pliant prin care să con-
vingi turiștii să viziteze zona descrisă în textul de mai sus.
97
••••••••
FIŞĂ DE LUCRU
Matematică
1. Ordonează descrescător următoarele vârfuri montane din România:

Vf. Bistricior – 1900 m, Vf. Moldoveanu – 2544 m, Vf. Piatra Mare – 1628
m, Vf. Pietrosu Rodnei – 2303 m, Vf. Detunata – 1752 m.
2. Suprafaţa României este de aproximativ 240 000 km pătrați. Suprafaţa
Ungariei este de 110 000 km pătrați. Care ţară are suprafaţa mai mare şi cu
cât ?
3. Calculează lungimea graniţei pe apă, ştiind că lungimea graniţei pe us-
cat este de 1 085 km, iar lungimea totală a graniţelor României este 3 150 km.
4. Citim în pliantul de turism al agenţiei „DRUMEŢUL”:
Cazare şi Prânz şi Număr Frigider
Cabana Număr Parcare
mic dejun cină camere în
camere păzită
1 pers / zi 1 pers cu TV. cameră
Floare de colț 39 45 15 2 - -
Bradul 45 41 21 17 - -
Trei ursuleți 52 32 32 - da -
Rarăul 61 42 28 28 da -
Izvorul
90 75 40 38 da da
muntelui
a) Care este cea mai ieftină cabană pentru cazare?

b) Care cabană are toate camerele echipate cu televizor?
c) Dacă familia Irimescu doreşte o cameră cu mic dejun, frigider, TV și
parcare păzită, ce cabană va prefera? Cât va achita pentru un sejur de trei zile,
ținând cont că familia are 3 membri?
5. E vacanță! Ați hotărât împreună cu părinții
să mergeți în Delta Dunării. Până la Tulcea călăto-
riți cu mașina, iar mai departe cu vaporașul până
în Deltă.
98
a) Urmând traseul marcat pe harta de mai jos, calculează câți km veți par-
curge cu mașina până la destinație. Dar dus-întors?
Traseul este: Bistrița- Tg. Mureș- Brașov- Ploiești- Buzău- Brăila- Tulcea.
Tg.
Bistrița Brașov Ploiești Buzău Brăila Tulcea
Mureș
0 km→ 96 km→ 170 km → 143 km → 81 km → 115 km → 95 km. →
b) Știind că, în medie, mașina consumă 7 litri de motorină la 100 de kilo-

metri, calculați ce cantitate va consuma pe distanța Bistrița- Tulcea și retur.
c) Un litru de motorină costă 5 lei. Cât va costa transportul?
••••••••
FIŞĂ DE LUCRU
Științe
1. Înlocuieşte cifrele de pe hartă cu denumiri-

le unităților de relief și vei găsi o trăsătură impor-
tantă a pământului ro-mânesc.
1
1. Podișul …
2
2. Carpații …
3
3. Depresiunea …
4. Carpații … 4
5. Carpații … 5
a. Pădurile din munți a
b. Pădurile de pe dealuri b
6. Podișul … 6
7. Podișul … 7
8. Subcarpații de … 8
9. Câmpia … 9
10. Subcarpații … 10
11. Câmpia de … 11
99
2. E vacanță! Călătorești cu părinții în Delta Dunării, la Sulina.

a) Din ce județ pornești călătoria și unde este situat acesta?
b) Enumeră formele de relief pe care le străbați menționând denumirea
acestora.
c) Marchează pe hartă traseul parcurs și notează localitățile prin care treci
până la destinație.
d) La întoarcere vreți să vizitați Mănăstirile din Bucovina. Spre ce parte a
țării vă îndreptați?
Notează un posibil traseu de parcurs până acasă, menționând localitățile
prin care treceți.
*Dacă ai terminat, răspunde la următoarele ghicitori:

Cu coame domoale, fine, Cu creste semeţe-n cer,
Cu culmi şi cu văi largi, line Bogaţi în metale, fier,
Cultivate cum se ştie Aur şi-alte bogăţii multe,
Cu pomi şi viţă-de-vie, Cu păduri de brazi pe frunte
E între munţi şi câmpie Greu îi poţi escalada.
Ca-nălţime. Ia, ghici, ghicitoarea mea !
Ce să fie?
( .................... ) ( .................... )
••••••••
FIŞĂ DE LUCRU
Studii sociale
Ați plecat într-o excursie imaginară prin țară. Primul popas este la Cetatea
Sarmizegetusa. Ai aflat despre ea la istorie, iar mai apoi la geografie. Ești ghid și
vrei să le spui copiilor câte ceva despre această cetate. Ce le-ai spune?
Ați ajuns apoi în București. Aici vizitați Muzeul Național de Istorie. Vă aflați
în Sala Personalităților Istorice. Ești muzeograf. Vorbește-le copiilor despre dom-
nitorul român care a înfăptuit Mica Unire. Ce le-ai spune?
Vă întoarceți prin Moldova să vedeți și mănăstirile. E ținutul lui Ștefan cel
Mare. Povestește-le copiilor despre marele domnitor român.
100
••••••••
FIŞĂ DE LUCRU
Științe
Citește textul cu atenție!

Delta Dunării se află în partea de est a ţării, la vărsarea Dunării în Ma-
rea Neagră și este cuprinsă între cele trei braţe ale acesteia: la nord, braţul
Chilia, la est de Tulcea, braţul Sulina, iar la sud, braţul Sfântul Gheorghe. Este
într-o continuă formare datorită aluviunilor (nisip şi mâl) aduse de Dunăre pe
care le depune înainte de a ajunge în mare. Astfel, de la an la an, Delta Dună-
rii este tot mai întinsă.
Din loc în loc, deasupra apelor se văd ridicături de pământ înguste şi lun-
gi formate din depunerea aluviunilor (nisip și mâl). Ele se numesc grinduri
(Chilia, Letea, Caraorman, Stipoc, Sărăturile) și constituie zone înalte ale Deltei
Dunării. Însă cea mai mare partea a Deltei Dunării este ocupată de zone joase,
acoperite tot timpul sau din când în când cu apa ce cuprind: bălţile, lacurile,
mlaştinile, canalele şi braţele Dunării. O parte din suprafaţa deltei a fost îndi-
guită şi transformată în teren agricol unde se cultivă porumb, grâu, legume şi
plante furajere.
Delta Dunării este considerată un paradis al plantelor şi animalelor în care
trăiesc peste 300 de specii de păsări: lebede, pelicani, lopătari, cocori, egrete,
raţe şi gâște sălbatice. Unele dintre acestea trăiesc permanent în deltă, altele
pleacă spre ţările calde de unde revin primăvara. Hrana preferată a păsărilor o
constituie insectele, dar şi peştele (peste 60 de specii: somn, caras, ştiucă, crap,
sturion).
Stufărişurile şi pădurile adăpostesc animale precum: vidra, nurca, vulpea,
lupul, câinele enot, bizamul, hermelina, nutria, etc. Unele dintre aceste păsări
şi animale au fost declarate monumente ale naturii: nurca, câinele enot, nutria,
pelicanul, precum şi nufărul.
Delta Dunării se află printre cele mai importante zone turistice din ţara
noastră. Pentru a proteja acest paradis de distrugere şi poluare a fost declarată
rezervaţie naturală.
1. Selectează din text:
Păsări Pești Animale (mamifere) Plante sălbatice
101
2. Rezolvă rebusul:
1. Cea mai mare apă
A
curgătoare din ţară (fluviu)...
2. Pe hartă se reprezintă cu 1
culoarea verde... 2
3. Braţ al Deltei Dunării situat
3
la nord...
4. Delta Dunării se află în 4
judeţul...
5
5. Ţara noastră se află pe
continentul. B
Pământ tânăr, românesc,
Mi-este drag să te privesc.
Plin de ostroave şi grinduri,
Bogat în păsări, peşti şi prunduri. A – B → ___________________
3. Realizează un afiș prin care susții protejarea Deltei Dunării!
••••••••
FIŞĂ DE LUCRU
Arte
Pictează Bistrița! (un obiectiv turistic din orașul nostru).
102
În lumea magică a obiceiurilor pascale
MOTTO: Atâtea lucruri bune-ţi trimite Dumnezeu

Şi-aşa puţin îţi cere să-i dai, copilul meu,
Deci, ia te rog aminte la toate câte-ţi spun:
Să fii mereu cuminte, ascultător şi bun.
Şi vei vedea răsplata: de Paşti, un îngeraş,
Pe care voi îl ştiţi că este iepuraş,
Îl va trimite Domnul cu daruri, ouă roşii,
Ca să ciocniţi şi voi precum ciocneau strămoşii.
ARGUMENT
Sărbătorile Pascale ne transpun pe un tărâm spiritual deosebit, sunt un
prilej de bucurie, de împăcare sufletească, lumina sfântă din noaptea Învierii
Mântuitorului călăuzindu-ne spre o viață mai bună. Ne împăcăm cu noi înşine
şi cu semenii prin iubire, iertare şi bucuria de a fi împreună.
Copiii iubesc această sărbătoare, nu doar pentru latura ei religioasă, ci
pentru latura laică – venirea iepurașului care le aduce în dar multe cadouri,
și de aceea cu ajutorul părinților vom încerca să sădim în sufletele lor iubirea
pentru Dumnezeu și semeni.
Printre copiii care locuiesc în oraş foarte puţini au bunici la ţară, unde ar
avea ocazia să cunoască tradiţiile populare.
Implicarea în derularea acestui studiu dă copiilor ocazia să-şi consolideze
unele cunoştinţe despre Sărbătoarea Paştelui, pe care le ştiau de la părinţii lor,
să dobândească altele noi privind obiceiurile specifice acestei sărbători și de
a păstra tradiţiile străbune.
Copiii sunt puşi în situaţii practice în care sunt determinaţi să experimen-
teze deprinderi şi capacităţi noi şi să le consolideze pe cele deja dobândite.
Un rol important în decizia de alegere a temei l-au avut întrebările copi-
ilor: „De unde vine iepuraşul?”; „De unde are ouă?...” De aceea, ne-am propus
să vorbim, să ne informăm și să descoperim noi informații despre tradiţiile și
obiceiurile populare româneşti, legate de Sărbătoarea de Paşti.
103
Competențe specifice vizate

– Cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor creştineşti de Paşti, descrierea şi
identificarea elementelor religioase specifice sărbătorilor Pascale;
– Descoperirea unor cunoştinţe despre tradiţiile şi obiceiurile de Paşti,
care au interes real pentru ei, care are relevanţă atât pentru experienţa lor de
viaţă, cât şi pentru contextul vieţii cotidiene;
– Cunoaşterea şi înţelegerea de către copii a unor ”daruri spirituale” adu-
se de primăvară;
– Utilizarea cooperării ca modalitate de bază în atingerea scopurilor indi-
viduale sau de grup;
– Formarea virtuţilor creştine şi cultivarea comportamentului moral – re-
ligios.
Obiective
█ să înţeleagă şi să explice semnificaţia creştină a sărbătorilor religioase:
Floriile şi Paştile;
█ să denumească tradiţii specifice de Paşti exprimându-se corect în pro-
poziţii;
█ să descrie evenimente care au avut loc în preajma sărbătorilor de Florii
şi Pascale: intrarea Domnului în Ierusalim şi întâmpinarea lui cu crengi de fis-
tic (salcie) şi flori, răstignirea Lui pe cruce, învierea în ziua de Paşti;
█ să participe afectiv la sărbătorile religioase ale familiei şi ale comunită-
ţii;
█ să observe şi să spună ce îi impresionează când privesc icoanele;
█ să cunoască şi să respecte normele de comportament creştin într-un
lăcaş creştin;
█ să asculte cu atenţie povestiri despre viaţa lui Iisus;
█ să facă distincţie între o zi obişnuită şi o zi de sărbătoare;
█ să reţină că numai de Sfintele Paşti se vopsesc ouă;
█ să exploreze şi să descrie verbal vopsitul şi încondeiatul ouălor semni-
ficaţia culorilor;
█ să decupeze, să lipească felicitări de Paşti, coşuleţe de ouă;
█ să vopsească şi să încondeieze ouă;
█ să sesizeze şi să aplice frumosul în lucrări.
Rezultate aşteptate:
Recunoaşterea relaţiilor pozitive, participarea la realizarea acestora, iniţi-
erea relaţiilor pozitive;
Îmbogățirea cunoștințelor referitoare la tradițiile și obiceiurile creștinești
de Paști și de Florii ;
Participarea la activitatea grupului, asumarea de roluri;
104
Colaborarea cu membrii grupului.

Resurse:
█ umane: ‑ elevii clasei I (23) ;
‑ învățătorii de la clase, profesorul de religie;
‑ părinţii copiilor.
█ materiale: manual de Comunicare în limba română, culegeri de texte,
lucrări de specialitate, calculator, prezentări ppt, icoane, ouă, grâu, pământ,
vase, costume populare, plastilină, hârtie colorată, albume, aparat de fotogra-
fiat, pliante.
█ de timp: 2 săptămâni
Inventar de metode și procedee: brainstorming-ul, observaţia directă

și dirijată, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, povestirea, învățarea prin des-
coperire, explozia stelară, diagrama Venn, Jurnalul dublu, etc.
Scrisoare de intenţie:
Dragi părinţi şi bunici,

Pornind de la ideea că Sărbătoarea Luminii a avut asupra omului o puter-
nică influenţă, care a adus stabilitate şi lumină în viaţa lui, am selectat metode
şi demersuri metodice pentru a-i învăţa pe copii să cunoască, să iubească şi să
păstreze tradiţiile şi obiceiurile de Paşti.
Copiii doresc să cunoască şi să păstreze obiceiuri de Paşti cunoscute de la
grădiniţă/clasa pregătitoare şi biserică, pentru că îi poate influenţa pe alţii şi
poate găsi argumente prin care să-i determine şi pe aceştia să creadă în „Lumi-
nă” şi să păstreze datinile strămoşilor noştri, averea noastră păstrată din gene-
raţie în generaţie.
De aceea vă rugăm să ne sprijiniţi cu orice material consideraţi că se potri-
veşte acestei teme: ilustrate, reviste, casete audio, video, cd-uri, poze, ouă încon-
deiate, felicitări, etc.
Vă mulţumim!
Scrisoare de mulţumire
Dragi părinţi şi bunici,

Vă mulţumim pentru sprijinul acordat în realizarea acestui studiu. Am des-
coperit multe lucruri noi cu ajutorul dumneavoastră!
Impactul: Lansarea ideii studiului a avut un impact pozitiv asupra copi-
ilor. Aceştia au cerut de la biblioteca clasei cărţi despre Sărbătoarea Paştelui.
Împreună cu părinţii au pregătit mape şi coli pentru portofolii. Doreau foarte
mult să afle cât mai multe despre această sărbătoare.
105
Activităţi pe zile:
Clasa: I Step-by-Step
Luni Întâlnirea de dimineaţǎ: ,,Cu suflet curat, învǎț sǎ cred în Dumnezeu!”

Matematică Arborii, prietenii noștri
Științe An/Anotimpuri/ lunile anului (Primăvara)
Muzică și mișcare „Un iepuraș poznaș” joc cu text și cânt
Marţi Întâlnirea de dimineaţǎ: ,, Anotimpul vesel”; Calendarul.

Citire Primăvara (obiceiuri vechi- grupul ie)
Scriere Transcriere / fișă de lucru
Matematică Adunarea numerelor naturale ZU+ZU
Arte Primăvara în livadă (colaj)
Miercuri Întâlnirea de dimineaţǎ: ,,Obiceiuri la români”; Calendarul.

Citire La bunici / Satul meu (litera j - jocuri/săr-
bători)
Scriere Copiere / fișă de lucru
Matematică Scăderea numerelor naturale ZU – ZU
Obiceiuri la români „Legende și obiceiuri tradiționale de Paști”
de B. Kiseleff
Joi Întâlnirea de dimineaţǎ: ,,Iepurașul Jucăuș”; Calendarul.

Citire Vrejul de zmeură (J –Obiceiuri de Paști/ Leg-
enda iepurașului de Paști)
Scriere Copiere / fișă de lucru
Matematică Adunări și scăderi ZU+ZU, ZU – ZU
Arte ,,Casa iepuraşului”
Vineri Întâlnirea de dimineaţǎ: ,,Floriile”; Calendarul.

Citire (Lectură) Duminica Floriilor
Științe Surse de căldură și lumină
Arte Crenguțe înmugurite/pictură
Construcții Biserica
106
Luni Întâlnirea de dimineaţǎ: ,,Mâncarea preferată!”; Calendarul.

Matematică Probleme cu 2 operații
Științe Privighetoarea/ Ciocârlia
Muzică și mișcare „Hristos a înviat!” cântec religios
Marţi Întâlnirea de dimineaţǎ: ,,Ne pregătim de Paști”; Calendarul.

Citire Legenda ouălor roșii
Scriere Copiere text/ cuvinte cu înțeles opus
Matematică Adunări / scăderi cu trecere peste ordin
Arte Pictăm /vopsim ouă roșii
Miercuri Întâlnirea de dimineaţǎ: ,,Daruri”; Calendarul.

Citire Pachetul / Poștașul și bunicul (Grupul che)
Scriere „Oul roșu” de L. Muntean -transcriere
Matematică Probleme cu 2 operații
Muzică și mișcare ,,Iepuraşii şi ouǎle”/ Paște fericit desen an-
imat
Joi Întâlnirea de dimineaţǎ: ,,Dăruim de Paști”; Calendarul.

Citire În ziua de Paști, Elena Farago
Scriere Jurnalul dublu – transcriere 2 strofe
Matematică Unități de măsură pentru timp
Arte Încondeiem ouă
Vineri Întâlnirea de dimineaţǎ: Calendarul.

Citire (Lectură) Obiceiuri și tradiții de Paști /Hristos a învi-
at!” de L . Muntean
Științe „Vopsele de ouă”
Arte „Surprizele iepurașului”; „Vopsim ouă roșii,
galbene, albastre”
Construcții Căsuța iepurașului/Suport pentru icoane
107
Armonizarea conținuturilor pe centre:
Centrul joc de rol: Centrul de Arte:

Jocuri de rol: -„Ouă colorate”(desen imaginaţie)
-„Vine iepurașul” -„Coşuleţ cu ouă” (pictură)
-„Mica gospodină” -„Ouă încondeiate”(desen decorativ)
Convorbiri: -„Surprizele iepuraşlui”
-„Despre Domnul Iisus Hristos” Activităţi casnice:
-„Cum ne pregătim de Paști?” -„Vopsim ouă roşii, galbene, albastre”
„Cum sărbătorim Paștele?” -„Ouă încondeiate”
-„Pregătim daruri pascale”
Centrul matematică -„Pregătim masa de Paşte”
Observare organizată:
-„În vizită la Biserica Sfinţii Centrul de citire:
Împăraţi Constantin şi Elena” Lecturi după imagini:
- „Doamna învățătoare vopseşte -„Iepurașul vine de
ouă” Paște”
Convorbire: -„Icoane”
-„De ce vopsim şi încondeiem -„În noaptea de
ouăle de Pasti?” Înviere”
- Observări spontane: -„Icoane -„Sărbători tradițio-
din biserică” nale românești”
-„Coşul cu ouă roşii” Poezii:
-„Iepuraşul aduce ouă roşii” - „La Paști” de George
Lectură după imagini: Coşbuc
- „Patimile Domnului Iisus Hris- -„Ouă de Paşti” de A.
tos” Buzdugan
-„Masa pascală” -„Sfânta cruce”,
Jocuri senzoriale: rugăciune
- „Vopsele de ouă” -„Oul roşu” de L.
-„Ouă colorate” -„Daruri pascale” Muntean
Jocuri exerciţii: -„Semnul crucii” de L.
-„Ouăle iepurașului” (comparaţii) Muntean
-„Coșul cu ouă” (numărat, prob- -„Hristos a înviat!”
leme) de L. Muntean
-„Cadouri de Paști”(sortare,-
grupare)
Jocuri logice: Centrul de scriere:
-„Ati găsit locurile?” Transcrieri:
-„Găseşte locul!” - „La Paști” de George Coşbuc
-„Ouă de Paşti” de A. Buzdugan
Centrul de construcții: -„Sfânta cruce”, rugăciune.
-„Culcuș pentru iepurași” -„Oul roşu” de L. Muntean
-„Căsuța iepurașului” -„Semnul crucii” de L. Muntean
-„Biserica” -„Hristos a înviat!” de L. Muntean
-„Suport pentru icoane” Copiere text/cuvinte cu înțeles opus
-„Grâu încolțit-suport pentru ouă” -Jurnalul dublu – transcriere două strofe
108
Evaluare:
Evaluarea activităţilor studiului tematic se va realiza prin metode şi mij-

loace specifice alternativei Step-by-Step:
– evaluarea activităţilor din centrele de activitate;
– evaluarea prin afişarea lucrărilor realizate de elevi;
– evaluarea la „Scaunul autorului”;
– observaţiile învăţătoarelor asupra activităţii elevilor în centrele de acti-
vitate;
– fişă de autoevaluare a activităţii, pe care fiecare copil a completat-o in-
dividual.
█ evaluare iniţială: Ştiu - Vreau să ştiu, brainstorming.
█ evaluare formativă: observarea sistematică, harta proiectului, creaţii
libere, explozia stelară, fişe de lucru individuale, în grup, în perechi, lucrări
practice, plastice.
█ evaluare finală: Finalizarea studiului tematic se va concretiza în re-
alizarea unui album (portofoliu) personal denumit: „Călător prin tradiții” și
prezentarea unui PPT cu lucrările elevilor şi fotografii din cadrul diferitelor
activităţi.
109
110
100 de zile de şcoală

Obiective:
█ Identificarea intereselor comune ale elevilor şi promovarea diversității
de idei, de activități și modalități de realizare şi evaluare;
█ Stimularea şi promovarea creativităţii elevilor prin realizarea cărţii
“Cărticica celor 100 de zile de şcoală”, a colecţiilor de 100 de obiecte;
█ Stimularea interesului părinţilor copiilor prin implicarea directă şi indi-
rectă în aceste activităţi;
█ Promovarea imaginii şcolii în cadrul comunităţii locale.
Durata: 14 – 18 martie 2016
Grupuri ţintă:
— Elevii clasei Pregătitoare C Step by Step de la Colegiul Național „Andrei
Mureșanu” Bistrița;
— Părinții elevilor;
— Elevi din alte clase, invitați la sărbătoare;
— Cadrele didactice implicate;
— Cadrele didactice invitate.
Resurse materiale:
— Consumabile: markere, hârtie, creioane, carton etc.;
— Premii oferite copiilor de către invitați, părinți, învățătoare.
Metode şi procedee:
Brainstorming-ul, conversația, explicația, expunerea, demonstrația, jocul
de rol, problematizarea.
Evaluare:
— Portofoliul personal (Cărticica celor 100 de zile de școală);
— Expoziție cu colecțiile de 100 de obiecte.
Desfășurare;
█ Luni, 14 martie 2016:
Comunicare: Cărticica celor 100 de zile de școală – decorăm 100 de
litere
Matematică: Labirintul celor 100 de ghiocei
Joc de rol: Spune-mi cum se cheamă floarea!
Arte: Colorăm şi decupăm 100 de ghiocei
█ Marți, 15 martie 2016
Comunicare: „La mulți ani!” – text suport
Matematică: Cărticica celor 100 de zile de școală – Colorăm 100 de
111
buburuze
Științe: Primăvara – sărbătoarea naturii
Arte: Colorăm şi decupăm 100 de flori
█ Miercuri, 16 martie 2016:
Comunicare: Sunetul şi litera Ț - LA MULȚI ANI!
Matematică: Labirintul celor 100 de pași
Științe: Cărticica celor 100 de zile de școală – Calendarul celor 100 de
zile
Construcții: Palatul celor 100 de zile de școală
█ Joi, 17 martie 2016:
Comunicare: Invitație pentru sărbătoarea celor 100 de zile de școală
- Scrierea funcţională folosind desene, simboluri, litere
Matematică: Formăm mulțimi cu ajutorul a 100 de buburuze
Joc de rol: Ne pregătim de oaspeți. Cum ne comportăm?
Arte: Cărticica celor 100 de zile de școală – Vă invităm la petrecere!
█ Vineri, 18 martie 2016:
800 – 900: Întâlnirea de dimineață
900 – 1500: Prezentarea colecțiilor de 100 de obiecte
O zi cu mulți oaspeți şi multe surprize
15 - 16 : Tortul celor 100 de zile de școală - copii, părinți,
00 00
învățătoare…
112
113
114
P ROI ECT TE MAT I C :
Metoda eficientă de învăţare-evaluare
Proiectul ca metodă de evaluare reprezintă“ o metodă complexă de evaluare

individuală sau de grup, recomandată profesorilor pentru evaluarea sumativă.
(Cucoş, 2008, 138)
Pornind de la ideea că, la ora actuală proiectul este cea mai în vogă meto-
dă, deoarece presupune investigarea unor subiecte propuse de elevi. În cazul
nostru proiectul pleacă de la o temă de interes pentru elevi, anume “plane-
tele”, care au stârnit curiozitatea acestora. Avantajul principal este învăţarea
prin propria descoperire, care se îmbină armonios cu respectarea principiilor
alternative, pentru că proiectul poate fi dus la bun sfârşit respectând ritmul
propriu de dezvoltare a fiecărui copil, oferind contexte variate de învăţare, de
aplicare a cunoştinţelor şi deprinderilor, implicând copiii în căutarea materia-
lului, de colaborare şi cooperarea acestora cu învăţătoarele, părinţii şi specia-
liştii. Un proiect este o investigare a unui subiect, o extindere spre care elevul
îşi îndreaptă toată atenţia şi energia.
Etapele proiectului
1. Alegerea temei;
2. Planificarea activităţii (stabilirea obiectivelor, formarea grupelor şi sta-
bilirea sarcinilor în grup, identificarea surselor de informare);
3. Cercetarea propriu- zisă;
4. Realizarea obiectivelor propuse;
5. Prezentarea rezultatelor;
6. Evaluarea.
Tema: ”Călătorie în Sistemul Solar”
Subiectul: Curiozităţi despre planete/sistemul solar
Grup ţintă: Elevii clasei a IV-a Step By Step
Coordonatori:
Obiectivul general:
Lărgirea ariei cunoştinţelor despre sistemul solar, în general, şi despre
corpurile cereşti, în special.
Obiective:
- să caute informaţii referitoare la sistemul solar, respectiv planetele din
sistemul solar;
- să realizeze cărţi, planşe şi machete, personale şi ale clasei;
- să selecteze materiale necesare pentru proiect;
115
- să colaboreze pentru realizarea machetei;

- să descrie produsul obţinut.
Resurse:
a) Umane: elevii clasei a IV-a Step By Step, învăţătoarele, părinţii;
b) Materiale: materiale în PPT (power point), calculator, enciclopedii, al-
bume;
c) De timp: 2 săptămâni (4 aprilie – 15 aprilie 2016)
Avantajele utilizării proiectului ca metodă de evaluare:
• Învaţă rapid şi uşor, conţinuturile fiind reţinute pe o perioadă de lungă
durată;
• Cultivă responsabilitatea pentru propria învăţare şi rezultatele aceste-
ia;
• Asigură implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor propuse;
• Asigură dezvoltarea competenţelor de relaţionare, a competenţelor de
comunicare, colaborare şi cooperare;
• Stimulează creativitatea şi dezvoltă gândirea critică;
• Facilitează dezvoltarea încrederii în propriile forţe;
Prima etapă:
• Realizarea propriu- zisă a proiectului:
Proiectul îi implică pe elevi în conducerea investigaţiei în mediul imedi-
at, asupra fenomenelor şi evenimentelor despre care doresc să afle mai multe
informaţii. Curiozitatea manifestată pe parcursul Unității tematice Călătorie
în Sistemul Solar, când prin intermediul brainstorming-ului elevii ne-au dez-
văluit curiozităţi despre planete, întrebările puse în dorinţa de a afla lucruri
noi despre sistemul solar, planete, au condus la ideea proiectului „ Curiozităţi
despre Sistemul solar”.
• Stabilirea direcţiilor de dezvoltare:
Activităţile se construiesc ţinând seama de particularităţile de vârstă şi
nevoile de cunoaştere ale copiilor.
Se întocmeşte harta proiectului, împreună cu elevii, unde se stabilesc
obiectivele operaţionale, resursele materiale şi umane. Harta va cuprinde as-
pecte principale ale conţinuturilor ce vor fi abordate în cadrul proiectului şi
am stabilit un inventar de activităţi şi strategii didactice.
Învăţătoarele au rolul de a coordona, de a ghida întreaga activitate educa-
tivă. Alături de ele este implicată şi familia, pentru că alternativa educaţională
pune mare accent pe importanţa implicării familiei şi pentru că, programul
„Step by Step” vede părinţii ca pe cei mai importanţi parteneri în educația co-
piilor. Am trimis părinţilor o scrisoare de intenţie. În alternativa Step by Step,
părinţii sunt invitaţi şi încurajaţi să participe la activităţi împreună cu copiii
116
lor, şi am organizat o întâlnire cu părinţii pentru a-i pune în temă cu intenţia

clasei de a studia acest subiect.
Părinţii au fost încântaţi de idee şi ne-au sprijinit pe toată durata derulării
proiectului, iar pentru copii, efortul pe care îl depun părinţii în acest sens este
mai important decât prezenţa altor factori cum ar fi cei materiali. S-a lucrat
individual, în paralel cu activitățile din clasă, iar produsul final a fost la alegere
(machetă, poster, PPT, mapă, cărticică).
Evaluarea proiectului tematic s-a făcut pe parcursul unei zile în care elevii
au prezentat cărticele, unde au fost înfățișate fiecare planetă cu informaţii şi
desene. Totodată au fost prezentate materiale în PPT, materiale conținând cu-
riozităţi despre planete, planşe şi machete.
În cadrul Întâlnirii de dimineaţă, Mesajul zilei a fost astfel formulat încât
să-i introducă pe elevi în atmosfera unei „Călătorii în sistemul solar”.
Mesajul zilei:
Bună dimineaţa..........!
Astăzi, împreună ne adunăm
Informaţii noi s-aflăm.
Hai copii să ne plimbăm
Despre Cosmos să-nvăţăm!
Şi-n „Univers” să navigăm.
Împreună cercetăm
Despre Soare şi planete
Ce se plimbă pe orbite.
Pe vechi trasee de Univers stabilite:
Mercur, Venus, Pământ şi Marte,
Apoi Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun mai departe,
Micuţele Charon, Pluto şi Eris sclipind în plan îndepărtat,
Sunt planete vecine cu noi în acest regat.
În ordine le prezentăm
Întrebări şi răspunsuri formulăm,
Şi aşa, „Proiectele” evaluăm.
Fiţi atenţi la noutăţi şi
Chiar şi la curiozităţi!
Etapa a doua:
• Evaluarea:
Prezentarea lucrărilor în cadru festiv, având ca invitați părinţii, fraţi, ca-
dre didactice şi expunerea produselor în spaţiul de expoziţie al şcolii. Pentru
ca efortul nostru să fie recompensat, vom încheia minunatul nostru proiect cu
o excursie la Complexul Astronomic Baia- Mare, având ca scop feed-back-ul
117
proiectului.i
• Concluzii:
Cu ocazia finalizării proiectului s-a putut constata că acesta şi-a dovedit
eficacitatea, copiii au înţeles elementele cunoaşterii la nivelul lor, abordarea în
manieră integrată, în care graniţele dintre activităţi dispar, fiind una deosebit
de îndrăgită de elevi pentru efectul mobilizator şi atractiv pe care îl provoacă,
dar şi pentru faptul că îi încurajează pe elevi să exploreze, să aibă iniţiative, să
creeze şi să îşi dezvolte gândirea critică.
Metoda proiectelor este una dintre cele mai eficiente metode, atât pentru
copii, cât şi pentru cadrele didactice, sprijinind consolidarea și sistematizarea
cunoștințelor.
118
V. IMPLICAREA FAMILIEI ȘI EVALUAREA
EDUCĂM ÎMPREUNĂ- PARTENERIAT

EDUCAŢIONAL ŞCOALĂ -FAMILIE
Argument:
Realitatea de zi cu zi a familiei este diferitã azi de cea a generaţiilor an-
terioare. Părinţii şi copiii îşi petrec mult mai puţin timp împreunã şi aproape
toţi adulţii se confruntã cu o permanentã dorinţă de a echilibra cererile vieţii
de familie, cu cele ale slujbei. Într-o vreme în care părinţii se aflã sub presiuni
fantastice, care-i fac mai puţini capabili sã participe la viaţa copiilor lor, existã
o nevoie şi mai mare de a se implica, mai ales în educaţie.
Şcolile trebuie sã rãspundã nevoilor părinţilor şi sã le ofere acestora spri-
jinul necesar pentru ca ei sã se poatã implica în procesul de învăţare al copi-
lului. În acelaşi timp, părinţii trebuie sã încetineascã ritmul vieţii cotidiene,
acordând mai multã importantã deţinerii de cãtre urmaşii lor a unei educaţii.
E util ca ei sã serveascã drept model pentru copiii lor.
Părinţii sunt primii educatori ai copilului. De aceea este foarte important
ca ei să-şi cunoască responsabilităţile şi să dezvolte practici educaţionale adec-
vate. Aceasta înseamnă că suntem preocupaţi să realizăm o şcoală a părinţilor,
dar şi să creştem copiii în aşa fel încât să fie ei într-o zi părinţi cât mai buni.
Termenul de „parteneriat scoalã-familie” este folosit pentru a sublinia
faptul cã şcolile, familiile şi comunităţile împart responsabilităţile care vizeazã
copiii, prin suprapunerea sferelor de influntã. Ele pot fi separate, în cazul în
care instituţiile respective îşi alocã foarte puţin în ceea ce priveşte resursele,
scopurile sau responsabilităţile sau se pot suprapune creând un spaţiu pentru
activităţile de parteneriat.
Programul Step by Step pentru învăţământul primar are încredere în res-
ponsabilitatea şi cooperarea părintelui şi a şcolii pentru a asigura succesul
fiecărui copil în toate domeniile de dezvoltare. Dacă aceşti copii simt impli-
carea părinţilor în viaţa şcolii importanţa încrederii în sine creşte. Toţi copiii
beneficiază de pe urma unei relaţii pozitive şi prieteneşti între casă şi şcoală.
Conexiunile le devin mai clare. Copiii înţeleg mai bine mesajul că adulţii care
sunt importanţi pentru ei au grijă de ei. Dacă programele tratează părintele
că partener activ al profesorului, atunci motivaţia lor creşte. Copiii ar trebui
să aibă un sentiment al implicării părinţilor şi şcolii în favoarea bunăstării lor.
Scopul:
Sprijinirea socio-educativă/consilierea părinţilor în vederea îmbunatăţi-
rii relaţiei părinte-copil şi a celei scoală-familie,precum şi în vederea prevenirii
119
situaţiilor de criză educaţională.

Perioada de desfăşurare: 4 ani
Grupul ţintă: Părinţii elevilor clasei I C step by step de la Colegiul Naţio-
nal “Andrei Muresanu” Bistriţa
Obiective urmărite:
█ Dezvoltarea deprinderilor educative ale părinţilor.
█ Identificarea şi derularea unor forme de activitatati de sprijinire a par-
teneriatului educaţional între şcoală şi familie, familie-copil, profesor-elev, pă-
rinte-profesor.
█ Antrenarea resurselor instituţionale profesionale şi umane din comuni-
tate în educaţia părinţilor.
Calendarul activităţilor
Activităţi informative-avȃnd drept scop transmiterea în forme variate şi
eficiente a unor informaţii legate de:
• Drepturile şi responsabilităţile pe care le implica statutul de elev
• Organizarea ecologică a timpului liber
• Orientare vocaţionala
• Relaţia şcoala-familie
Activităţi formative-vizează realizarea unor activităţi de consiliere psi-
hopedagogică care se referă la schimbarea ideilor, atitudinilor şi formarea
unor abilităţi şi deprinderi în practicile parentale.
• Relaţiile intra şi extra-familiale
• Tehnici de comunicare eficientă
• Modalităţi de soluţionare creativă a conflictelor
• Adaptarea şcolară a copiilor
• Luarea deciziilor şi acţiunea în momente cheie ale formării şi dezvoltă-
rii copiilor
• Dificultăţi de învăţare
• Consilierea acordată familiilor uniparentale
• Metode şi tehnici de cunoaştere a copilului
• Modalităţi de intervenţie educative în cazul copiilor aflaţi în situaţii de
risc ( abandon şcolar, delicventa)
120
ACTIVITATEA: TEHNICI DE COMUNICARE EFICIENTĂ

• Joc de spargere a gheţii.
Vă rog să vă gândiţi la una dintre problemele care vă dau bătaie de cap
înlegătură cu copilul dumneavoastră. Acum povestiţi vecinului de scaun, din
dreapta sau din stânga, cum doriţi ,şi încercaţi să vă sfătuiţi reciproc în rezol-
varea acestei probleme.
• Dacă doriţi, o putem pune în discuţie întregului grup de părinţi.
Prezentarea temei
„Atunci când ne cumpărăm o maşină de spălat nouă,o primim cu instruc-
ţiuni în paisprezece limbi diferite.Când apare pe lume un copil, ce primim ?
Nimic!”
(Parent Talk-1997)
„Meseria” de părinte este, în acelaşi timp, cea mai dificilă şi cea mai uşoa-
ră meserie din lume. Este deosebit de greu să rezişti tot timpul ritmului antre-
nant impus de copilul tău, să ai răbdare să răspunzi adecvat la întrebări „pu-
erile”,să reuşeşti să vezi lumea prin ochii lui. Pe de altă parte, este foarte uşor
când vii acasă de la serviciu,să ordoni câteva sarcini copilului,să-l pedepseşti
la cea mai mică greşeală, iar, după câţiva ani să exclami cu mândrie:„Vezi, acela
este copilul meu! Datorită mie a ajuns aşa!”
Responsabilitatea care cade pe umerii părintelui este una imensă. El este
modelul pe care copilul îl urmează, el îi oferă acestuia condiţii de viaţă,securi-
tate afectivă, educaţia de bază etc. Practic, de modul în care părintele îşi înde-
plineşte rolul depinde viitorul copilului.
Cea mai importantă parte a „meseriei” de părinte este dragostea. Deşi iu-
birea este cea mai importantă, ea singură nu este suficientă, deoarece mai este
nevoie de timpul şi energia cheltuită de părinte că să-şi ajute copilul. Dacă pă-
rinţii nu înţeleg care sunt nevoile unice ale copiilor lor nu vor fi capabili să le
ofere ceea ce aceştia au nevoie.
Cele cinci mesaje ale educaţiei pozitive:

— E normal să fii altfel decât ceilalţi.
— E normal să faci greşeli.
— E normal să-ţi exprimi sentimentele negative.
— E normal să vrei mai mult.
— E normal să spui „nu”, dar nu uita că mama şi tata sunt şefii (au ulti-
mul cuvânt).
Având permisiunea de a fi diferiţi de ceilalţi, copiii devin capabili să desco-

pere, să aprecieze şi să-şi dezvolte potenţialul interior unic.
121
Având permisiunea de a greşi, copiii devin capabili să se autocorecteze, să

înveţe din propriile greşeli şi să obţină succese mai mari.
Având permisiunea de a-şi exprima sentimentele negative, copiii învaţă
să-şi controleze emoţiile şi să-şi dezvolte conştiinţa de sine.
Având permisiunea de a vrea mai mult, copiii dobândesc sentimentul că
ştiu ce merită şi capacitatea de a amâna o recompensă. Ei sunt capabili să vrea
mai mult dar, cu toate acestea, sunt fericiţi cu ceea ce au.
Având permisiunea de a se opune, copiii devin capabili să-şi exerseze vo-
inţa şi să-şi construiască o personalitate reală şi pozitivă. Aceasta trezeşte do-
rinţa naturală a copilului de a coopera şi de a fi îndrumat de părinţi. Învăţând
cum să conducă rezistenţa copiilor lor, părinţii îşi păstrează controlul, acor-
dându-le în acelaşi timp o libertate sporită.
De cele mai multe ori, părinţii trebuie să renunţe la unele din metodele mai
vechi de educaţie şi să înveţe unele noi:
- trebuie să învăţaţi care sunt nevoile copiilor;
- trebuie să învăţaţi să ascultaţi, astfel încât copii să vrea să stea de vorbă
cu voi;
- trebuie să învăţaţi ce şi cum să întrebaţi, pentru ca ei să vrea să colabo-
reze;
- trebuie să învăţaţi cum să le acordaţi o libertate mai mare, păstrând în
acelaşi timp controlul.
1. E normal să fii altfel decât ceilalţi...

Fiecare copil este o combinaţie unică de elemente diferite, determinate de
gen, felul trupului, temperament, personalitate, inteligenţă şi mod de învăţare.
Părintele îşi demonstrează iubirea în primul rând prin felul în care poartă
de grijăcopilului şi prin încredere.
O bună regulă: pentru fiecare greşeală pe care o face un copil, găsiţi trei
lucruri bune sau corecte pe care le-a făcut.
Chiar mai bine decât să vă corectaţi copilul în mod direct printr-un sfat,
este să-l îndrumaţi spre un comportament corespunzător. Dându-le copiilor o
îndrumare, vă concentraţi asupra reuşitei şi nu asupra greşelii.
Fiţi deschişi şi copiii voştri vor fi liberi să aleagă singuri, în loc s-o facă
doar din spirit de revoltă.
2. Nu rupeţi căile de comunicare!

E normal să faci greşeli...
Nici un copil nu este perfect. Toţi copiii fac greşeli. Toţi facem greşeli.
Dacă puneţi accentul pe greşelile copilului, el va avea sentimentul că este
rău sau nevrednic. Învăţând că sunt buni, copiii vor rămâne deschişi să pri-
122
mească îndrumările şi vor manifesta dorinţa de a coopera.

Mesajele acuzatore sunt întotdeauna contraproductive.
Greşelile făcute se pot răscumpăra, se pot corecta. În acest fel, copiii nu
numai că învaţă să fie răspunzători, dar învaţă să se revanşeze sau să plătească
pentru greşelile pe care le fac, într-o manieră responsabilă.
Când copiii greşesc este cel mai prost moment să li se amintească de gre-
şelile pe care le-au mai făcut.
Copiii învaţă să se iubească din modul în care sunt trataţi de către părinţi
şi din modul în care aceştia din urmă reacţionează faţă de greşelile lor.
E normal să-ţi exprimi sentimentele negative sau să spui nu...
Toţi copiii trăiesc emoţii negative când trebuie să facă faţă încercărilor
şi restricţiilor vieţii. Emoţiile negative sunt o parte naturală şi importantă a
dezvoltării copilului. Ele îl ajută să-şi revizuiască într-un mod corespunzător
aşteptările, astfel încât să accepte limitele pe care le impune viaţa.
Emoţiile negative sunt întotdeauna normale, dar trebuie exprimate la tim-
pul şi la locul potrivit.
Pentru părinţi nu este suficient să-şi iubească copiii; trebuie să fie şi ca-
pabili să comunice această iubire într-un fel semnificativ. Deşi dragostea este
cea mai importantă, contează cum o demonstrăm. Comunicarea empatiei este
unul dintre cele mai mari daruri pe care le pot face părinţii. Măcar câteva se-
cunde, copiii trebuie să aibă sentimentul că le înţelegeţi punctul de vedere şi
apoi vor putea să-şi însuşească perspectiva părintelui.
3. E normal să vrei mai mult...

Când nu ştiu ce vor, copiii devin vulnerabili la dorinţele celorlalţi. Pierd
ocazia de a descoperi şi de a-şi dezvolta propria personalitate şi devin, în
schimb, ceea ce vor ceilalţi să fie. Dacă nu ştiu ce vor, împrumută dorinţele
celorlalţi şi se îndepărtează de propria lor putere, pasiune şi direcţie.
Când au permisiunea de a vrea mai mult, ajunşi în adolescenţă nu mai
simt nevoia să se răzvrătească ca să descopere cine sunt.
Copiii au nevoie de permisiunea de a cere mai mult; altfel nu vor şti nicio-
dată cât de mult pot să obţină.
Este o mare diferenţă între a fi manipulat de un copil capricios şi de a fi
convins de un negociator strălucit.
Dacă nu ceri, nu primeşti, dar, dacă ceri, nu înseamnă că primeştiîntot-
deauna
Zece modalităţi de a spune „NU”:

Nu, în momentul acesta sunt ocupat...
Nu, acum am alte planuri...
Nu, dar poate altădată...
123
Nu, acum am altceva de făcut...

Nu, asta avem de făcut...
Nu, acum vreau să...
Nu, acum este vremea să...
Nu, planul ete următorul...
Nu, acum am nevoie să fiu puţin singur...
Iubirea nu este suficientă...
Educaţia bazată pe dragoste este mai bună, mai eficientă şi mai puternică
decât cea bazată pe frică. Astăzi, părinţii au mai puţin timp ca niciodată pentru
a se dedica educaţiei. Din acest motiv, este esenţial ca ei să înveţe ce este cel
mai important pentru copiii lor.
Copiii au nevoie de compasiune şi ajutor, dar şi de încercările lor unice ca
să crească. Pentru fiecare copil, un proces sănătos de creştere include şi timpul
încercărilor prin care trebuie să treacă. Învăţând să accepte şi să înţeleagă li-
mitele impuse de părinţi şi de lume, copiii învaţă deprinderi esenţiale de viaţă
ca: iertarea, capacitatea de a amâna primirea răsplatei, acceptarea, coopera-
rea, creativitatea, compasiunea, curajul, perseverenţa, autocorecţia, preţuirea
de sine, independenţa şi abilitatea de a se orienta singuri.
De exemplu:
Copiii nu învaţă să ierte, dacă nu există cineva care să ierte.
Copiii nu învaţă să-şi dezvolte răbdarea sau să amâne primirea unei răspla-
te, dacă totul le vine de-a gata, imediat ce doresc ceva.
Copiii nu învaţă să-şi accepte imperfecţiunile, dacă toată lumea din jur este
perfectă.
Copiii nu învaţă să coopereze, dacă întotdeauna totul merge aşa cum vor ei.
Copiii nu învaţă să fie creativi, dacă nu sunt lăsaţi să facă nimic.
Copiii nu învaţă ce este milă şi respectul, dacă nu simt şi ei durere.
Copiii nu învaţă să fie curajoşi şi optimişti, dacă nu se confruntă cu greul.
Copiii nu învaţă să se corecteze singuri, dacă nu au dificultăţi, eşecuri, sau
nu fac greşeli.
Copiii nu învaţă să se conducă singuri, dacă nu au ocazia să reziste unei
autorităţi şi / sau dacă nu obţin ceea ce vor.
Copiii nu-şi pot dezvolta perseverenţa şi puterea, dacă totul este uşor.
Copiii nu-şi pot dezvolta independenţa, dacă nu trec prin experienţa exclu-
derii sau a respingerii.
124
CÂTEVA SFATURI PENTRU PĂRINŢI
1.Părinţii buni dau cadouri, părinţii inteligenţi dăruiesc propria lor

fiinţă
Părinţii buni au grijă să satisfacă, în măsura posibilităţilor lor economice,
dorinţele copiilor lor. Fac petreceri pentru aniversări, le cumpără pantofi, ha-
ine, produse electronice, organizează excursii. Părinţii inteligenţi dau copiilor
ceva incomparabil mai valoros. Ceva ce nu se poate cumpăra cu toţi banii din
lume: fiinţa lor, povestea vieţii lor, experienţele lor, lacrimile lor, timpul lor
2. Părinţii buni alimentează corpul, părinţii inteligenţi alimentează
personalitatea
Părinţii buni au grijă de hrănirea fizică a copiilor lor. îi stimulează să aibă
un regim alimentar bun, cu alimente proaspete şi sănătoase. Părinţii inteli-
genţi merg mai departe. Ei ştiu că personalitatea are nevoie de o hrană psihică
excelentă şi se îngrijesc de alimentele care îmbogăţesc inteligenţa şi emoţia.
3. Părinţii buni corectează greşelile, părinţii inteligenţi îşi învaţă copi-
ii cum să gândească
Părinţii buni corectează greşelile, părinţii inteligenţi îşi învaţă copiii cum
să gândească. Nu fiţi un specialist în a critica comportamente inadecvate, fiţi
un specialist în a-i face pe copiii voştri să gândească. Vechile corecţii şi bine-
cunoscutele predici nu mai funcţionează, ele nu fac decât să erodeze relaţia.
Dacă educaţi inteligenţa emoţională a copiilor voştri cu laude, atunci când ei
se aşteaptă la o mustrare; cu o încurajare, atunci când se aşteaptă la o reacţie
agresivă; cu o atitudine afectuoasă, atunci când se aşteaptă la un atac de furie,
vor fi încântaţi şi o vor înregistra cu intensitate.
Părinţii buni spun copiilor: „Greşeşti.” Părinţii inteligenţi spun: „Ce părere
ai despre comportamentul tău?” Părinţii buni spun: „Ai greşit din nou.” Părin-
ţii inteligenţi spun: „Gândeşte înainte să reacţionezi.” Părinţii buni pedepsesc
când copiii lor dau greş; părinţii inteligenţi îi stimulează să facă din fiecare
lacrimă o ocazie de a evolua.
4. Părinţii buni îşi pregătesc copiii pentru aplauze, părinţii inteligenţi
îşi pregătesc copiii pentru eşecuri
Părinţii buni educă inteligenţa logică a copiilor, părinţii inteligenţi le edu-
că sensibilitatea. Stimulaţi-i pe copiii voştri să aibă obiective, să caute succesul
în studiu, în muncă, în relaţiile sociale - dar nu vă opriţi aici. Ajutaţi-i să nu le
fie teamă de insuccese. Nu există podium fără înfrângeri. Mulţi nu urcă pe po-
dium, nu pentru că nu au capacităţile necesare, ci pentru că nu au ştiut să de-
păşească insuccesele de pe drumul parcurs până la podium. Mulţi nu reuşesc
să strălucească în munca lor, pentru că au renunţat în faţa primelor obstacole.
125
Unii nu au învins pentru că nu au avut răbdare să suporte un nu, pentru că nu

au avut îndrăzneala de a înfrunta unele critici, nici umilinţa de a-şi recunoaşte
greşelile. Perseverenţa este la fel de importantă ca şi capacităţile intelectuale.
Viaţa este un drum lung, care are curbe imprevizibile şi derapaje inevitabile.
Societatea ne pregăteşte pentru zilele de glorie, dar zilele de frustrare sunt
acelea care-i dau sens acestei glorii. nu înseamnă a avea o viaţă fără greşeli.
Dovedind maturitate, părinţii inteligenţi devin modele pentru o viaţă plină de
victorii. Viaţa este un contract ce presupune risc
5. Părinţii buni vorbesc, părinţii inteligenţi dialoghează ca nişte prie-
teni
Am văzut că prima deprindere a părinţilor inteligenţi este aceea de a-şi
lăsa copiii să-i cunoască; a doua este cea de a le alimenta personalitatea; a
treia, de a-i învăţa să gândească; a patra, de a-i pregăti pentru eşecurile şi greu-
tăţile vieţii. Trebuie să înţelegem că cea mai bună cale de a dezvolta toate aces-
te deprinderi este cea de a căpăta o a cincea deprindere: aceea de a dialoga.
Părinţii buni vorbesc, părinţii inteligenţi dialoghează, între a sta de vorbă şi a
dialoga există o mare diferenţă. A sta de vorbă înseamnă a vorbi despre lumea
care ne înconjoară, a dialoga înseamnă a vorbi despre lumea care suntem. A
dialoga înseamnă a relata experienţe, înseamnă a împărtăşi ceea ce se află as-
cuns în inima fiecăruia. Trebuie să le dăm libertatea de a vorbi despre ei înşişi,
despre neliniştile şi dificultăţile de comunicare cu fraţii şi cu noi, părinţii lor.
Să căutăm prieteni în copiii noştri în fiecare tânăr - chiar şi în cei mai com-
plicaţi şi mai izolaţi - există o lume care aşteaptă să fie descoperită. Mulţi ti-
neri sunt agresivi şi rebeli, şi părinţii lor nu înţeleg că, prin agresivitatea lor,
ei strigă după ajutor. Comportamentele nepotrivite sunt, de multe ori, strigăte
puternice care imploră prezenţa, dragostea şi atenţia părinţilor.
6.Părinţii buni dau informaţii, părinţii inteligenţi povestesc istorioare
Părinţii buni sunt o enciclopedie de informaţii, părinţii inteligenţi sunt po-
vestitori agreabili. Sunt creativi, iscusiţi, capabili să extragă minunate lecţii de
viaţă, din lucrurile cele mai simple. Vreţi să fiţi un părinte strălucit? Faceţi-vă
un obicei din a dialoga şi a spune poveşti. Captivaţi-vă copiii prin inteligenţa şi
afecţiunea voastră, nu prin autoritate, bani sau putere.
7.Părinţii buni oferă oportunităţi, părinţii inteligenţi nu renunţă nici-
odată
Părinţii inteligenţi sunt semănători de idei şi nu controlează viaţa copiilor
lor. Ei seamănă în solul inteligenţei lor şi aşteaptă ca, într-o zi, seminţele să
germineze. Pe timpul aşteptării poate să apară mâhnire - dar, dacă seminţele
sunt bune, într-o zi vor încolţi.
126
Bibliografie:
█ Andrei S., Belcin M.(2007), Consiliere şi orientare, Editura Orizon, Con-
stanţa
█ Cury, A. (2005), Parinti străluciţi, profesori fascinanţi, Editura For You.
█ Dolean, I.(1996), Meseria de părinte, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
Stimaţi părinţi:
Vă rugăm să ne sprijiniţi prin completarea acestui chestionar cu opiniile
dumneavoastră exprimate în mod liber şi cât mai sincer cu putinţă. La comple-
tarea chestionarului, vă sugerăm să încercuiţi varianta corespunzătoare opini-
ei dumneavoastră, iar, pentru răspunsurile care conţin puncte de suspensie,
vă rugăm să vă exprimaţi părerea încercând să vă încadraţi în spaţiul rezervat
A. Iniţiala numelui şi a prenumelui:
B. Vârstă:
C. Studii(opţional):
D. Ocupaţia:
E. Număr de copii în familie:
1. Pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este total nemulţumit, iar 5 este foarte mul-

ţumit, menţionaţi poziţia dumneavoastră referitoare la relaţia pe care o aveţi
cu şcoala (comunicarea directă sau indirectă cu învăţătoarea, activităţi organi-
zate, ş.a.). Argumentaţi.
total nemulţumit nemulţumit oarecum mulţumit mulţumit foarte mulţumit
1 2 3 4 5
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………….....................................................................……
2. Enumeraţi câteva modalităţi prin care se poate îmbunătăţi sau menţine
o relaţie optimă între şcoală şi familie.
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
3. Care credeţi că sunt motivele pentru care nu reuşim întotdeauna să între-
ţinem o relaţie eficientă?
…………………………………………………………………………………………………………………
127
Consideraţi că este nevoie de o relaţie permanentă între şcoală şi familie?

DA NU
4. Credeţi că este necesară implicarea părinţilor în activitatea şcolară?

DA NU
5. După opinia dumneavoastră, cum ar putea fi implicaţi părinţii în activi-

tatea şcolară?
…………………………………………………………………………………………………………………
6. Notaţi urmări pozitive ale implicării active a părinţilor în activitatea şco-
lară sau extraşcolară.
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
7. Apreciaţi următoarele afirmaţii, încercuind varianta potrivită opiniei
dumneavoastră.
Solicit cadrele didactice în soluţionarea problemelor copilului meu, legate
de dezvoltarea personală a lui.
a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodată.
Sunt informat asupra progreselor şcolare realizate de către copilul meu.
a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodată
Sunt informat când copilul meu prezintă probleme de învăţare şi de com-
portament
a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodată.
8. Care ar trebui să fie factorul cel mai important al şcolii în educarea co-
pilului dumneavoastră?
a) programele şcolare b) învăţătorul/ profesorii
c) dotarea materială a şcolii d) mediul educativ creat e) altceva.
9. Cum apreciaţi implicarea cadrelor didactice la educarea copilului dum-

neavoastră?
a) foarte bun b) bun c) satisfăcător d) insuficient.
10. Dacă la nivelul grupului de părinţi ai clasei s-ar derula un program

de Şcoală a părinţilor, care să se desfăşoare săptămânal, după orele de curs ale
elevilor, aţi dori să participaţi?
DA NU
128
11. Precizaţi care sunt subiectele de interes maxim pentru dumneavoastră,

care ar trebui abordate în cadrul acestui program.
…………………………………………………………………………………………………………………
Observaţii. Sugestii. Întrebări. Alte propuneri
Vă mulţumim pentru timpul şi interesul acordat!
Stimaţi părinţi:
Dorim să vă aducem la cunoștință că în perioada 30 septembie -30 octom-
brie, am derulat activități diversificate circumscrise disciplinelor specifice cla-
sei pregătitoare: Comunicare în limba română, matematică și explorarea me-
diului, Arte vizuale și abilități practice, Dezvoltare personală. În acest sens, vă
trimitem portofoliul copilului dumneavoastră spre a-l studia împreună. Acesta
conține o parte a lucrăruilor realizate deoarece o altă parte este prezentă în
caietele speciale, pe care le veți studia la o viitoare întâlnire cu părinții.
CLR
În această perioadă, am învățat diverse semne grafice, am studiat literele
a,m,i,o,r,s, respectiv A,M,I,O,R,S, am despărțit cuvinte în silabe, am stabilit locul
sunetului în silabă, am format propoziții diverse și am ascultat povești sau po-
ezii. De asemenea, am învățat cât este de important să răspundem în propoziții
și să ne exprimăm corect.
MEM
La această disciplină, am format mulțimi după diverse criterii, ne-am jucat
cu numerele de la 1 la 6, am aflat multe lucruri despre viețuitoare și mediul lor
de viață.
AVAP
Culorile ne-au dat foarte multe idei, așa că le-am aplicat în practică și ne-
am jucat cu ele cum am vrut.Hârtia colorată, frunzele, firele textile ne-au inspi-
rat și le-am folosit așa cum am știut noi mai bine.
DP
Cunoașterea rpopriei persoane, dar și a altora ne-a ajutat să ne iubim și să
conviețuim în bună înțelegere în clasă.
Pentru a vedea dacă aceaste lucrări vă sunt pe plac, vă rugăm să studiați
portofoliul copilului și să completați chestionarul atașat.
Vă mulțumim!
Cu stimă, învățătoarele!
129
CHESTIONAR
1. Ați studiat portofoliul împreună cu copilul dumneavoastră?
2. Care este părerea dumneavoastră față de conținutul acestuia?
3. Care sunt lucrările care v-au plăcut? Dar copilului?
4. Există aspecte care v-au nemulțumit? Care sunt acelea?
5. Unde credeți că a întâmpinat dificultăți copilul dumneavoastră? Care
credeți că este cauza? Considerați că se pot ameliora? Cum?
6. Ce lucrări v-a prezentat copilul cu plăcere?
7. Pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă nemulțumit, iar 5 foarte mul-
țumit, precizați gradul dumneavoastră de mulțumire față de lucrările portofo-
liului.
Vă mulțumim!
Dragi părinți,
Sunt mândru/mândră să vă spun că am ajuns la finalul primei săptămâni
de școală.
În această perioadă ne-am cunoscut și am aflat că de acum înainte vom
forma o familie mare și frumoasă. Toți suntem frumoși, comunicativi (chiar
vărbăreți) și zâmbitori.
Fiind o familie, am stabilit unele reguli și un prgram zilnic. De aceea, am
convenit:
• Să nu vorbim neîntrebați.
• Să ne ajutăm unii pe ceilalți.
• Să fim ordonați.
• Să ne comportăm frumos.
Am promis fiecare dintre noi, că vom încerca să respectăm aceste reguli
pe tot parcursul programului nostru, de la 8-16, la Întâlnirea de dimineață, la
activitățiule în centre, la masă și chiar în pauze.
Doamnele învățătoare au fost curioase să vadă ce știm și ce putem noi să
facem. De aceea, ne-au testat puțin (nu ne-au spus ele, dar eu mi-am dat seama
pentru că sunt copil isteț), iar ceea ce veți afla și voi luni, de la ora 16,15, la o
întâlnire cu părinții.
Eu cred că la școală va fi frumos, dar vă rog să nu uitați că am nevoie de
sprijinul, atenția și ajutorul vostru.
Cu drag, copilul vostru!
130
Dragii mei părinți,
Eu, ………………………………………….., elev/ă în clasa I C Step by step, pe par-

cursul perioadei 15 septembrie- 30 octombrie 2014, în cadrul activităţilor șco-
lare, am repetat, am învățat, am aprofundat…
Astfel, la disciplina Comunicare în limba română, am reușit:
· înţelegerea semnificaţiei globale a mesajului oral;
· executarea unor comenzi orale formulate de învăţător sau elevi;
· înţelegerea unui mesaj audiat;
· recunoaşterea unor momente din textul audiat, pe baza unor imagini
prezentate;
· sesizarea corectitudinii unei propoziţii ascultate;
· ordonarea logică a cuvintelor în propoziţii;
· distingerea cuvintelor dintr-o propoziţie dată, silabele dintr-un cuvânt
şi sunetele dintr-o silabă;
· delimitarea cuvintelor în enunţuri;
· stabilirea poziţiei unui cuvânt într-o propoziţie;
· identificarea numărului silabelor în cuvânt şi a numărului cuvintelor în
propoziţie;
· identificarea unor cuvinte care să înceapă, să conţină sau să se termine
cu sunetul dat;
· formarea comportamentului de ascultător activ;
· exerciţii de comunicare pe teme cotidiene concrete;
· formularea clară şi corectă de enunţuri verbale potrivite unor situaţii
date;
· construirea corectă a unor enunţuri după imagini, folosind cuvinte
date, legate de o situaţie creată;
· formulare de întrebări şi răspunsuri;
· asocierea literei cu sunetul corespunzător;
· formarea deprinderii de scris pe caietul cu liniatura oblică;
· formarea deprinderii de a scrie corect literele (a A, m M, n N, u U, i I ).
Din aceste motive sunt mândru/mândră că am reuşit!

Sunt sigur/sigură ca şi voi să apreciaţi reuşita mea.
Cu drag, copilul vostru!
131
Bibliografie
Albulescu, I., Albulescu, M. (2000), Predarea şi învăţarea discipline-

lor socio-umane. Elemente de didactică aplicată, Editura Polirom, Iaşi.
Albulescu, I., Catalano, H. (coord.) (2016), Repere conceptuale și
praxiologice în alternativele educaționale, Editura Eikon/ Școala Arde-
leană, Cluj-Napoca.
Albulescu, I., Catalano, H., Florean, S. (2016), Alternativa educaţio-
nală Step by step. Ghid metodologic, Editura Nova Didactica.
Albulescu, I., Chiş, V., Catalano, H. (coord.) (2013), Pedagogiile alter-
native-conceptualizări, dezvoltări curriculare, exemple de bune practici,
Editura Eikon, Cluj-Napoca.
Albulescu, I. (2014), Pedagogiile alternative, Editura ALL, Bucureşti.
Bontaş, I. (1996), Pedagogie, Editura ALL, Bucureşti.
Brooks, J. G., Brooks, M. G. (1993), In search of Understanding: the
Case for Constructivist Classrooms, American Society for Curriculum
Development, Alexandria, VA.
Bruner, J. S. (1970), Pentru o teorie a instruirii, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
Burke-Walsh, K. (1999), Predarea orientată după necesităţile copi-
lului, Editura Cermi, Iaşi.
Catalano, H. (coord.) (2011), Dezvoltări teoretice şi instituţionale în
alternativele educaţiei, Editura Nomina, Piteşti.
Catalano, H., Catalano, C. (2014), Educaţie pentru creativitate. Apli-
caţii în alternativa Step by step, în volumul Dezvoltări pedagogice în în-
văţământul contemporan, Editori: Glava, C., Dragoş, V., Editura Casa Car-
ţii de Ştiinţă, Cluj- Napoca.
Catalano, H., Boca, M. (2014), Evaluation in the Step by Step Educa-
tional Alternative - Action- Research, Studia Universitatis Babeş-Bolyai
Psychologia-Paedagogia.
Catalano, H. (2008), Specificul învăţării autodirijate în alternativele
educaţionale, în volumul Perspective didactice în alternativa educaţio-
nală Step by Step, Editura Karuna, Bistriţa, Editor: Horaţiu Catalano.
Cerghit, I. (coord.) (1983), Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă,
132
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

Cerghit, I., Neacşu, I., Negreţ-Dobridor, I., Pânişoară, I.-O. (2001),
Prelegeri de pedagogie, Editura Polirom, Iaşi.
Cucoş, C.(1998), Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi.
De Corte, E. (éd.) (1991), Les fondements de l’action didactique, De
Boeck-Wesmael, Bruxelles.
Piaget, J. (1965), Psihologia inteligenţei, Editura Ştiinţifică, Bucu-
reşti.
Piaget, J. (1973), Naşterea inteligenţei la copil, Editura Didactică şi
Siebert, H. (2001), Pedagogie constructivistă, Institutul European,
Iaşi.
Ulrich, C. (2007), Postmodernism şi educaţie, Editura Didactică şi
Von Glasersfeld, E. (1994), Pourquoi le constructivisme doit-il etre
radical, în Revue des sciences d l’éducation, vol. XX, nr. 1.
133
Cuprins
I. Caracteristici ale predării şi învăţării în Alternativa Step-by-Step ....3

II. Managementul clasei de elevi ................................................................................9
1. Centrele de activitate ...............................................................................................9
2. Regulile clasei de elevi ..........................................................................................10
3. Managementul unei zile obişnuite de şcoalǎ ..............................................11
III. Proiectarea activităţii didactice ........................................................................14
Proiect didactic: În lumea magică a tradiţiilor ..............................................18
Mesajul zilei ..................................................................................................................19
Activități pe centre .....................................................................................................19
Centrul de alfabetizare ....................................................................................19
Centrul de matematică ....................................................................................20
Centrul de arte ....................................................................................................21
Centrul de construcții ......................................................................................21
Agenda zilei ...................................................................................................................22
Proiect didactic ...........................................................................................................27
Mesajul zilei ..................................................................................................................28
Activități pe centre .....................................................................................................28
Centrul de citire .................................................................................................28
Centrul de arte ....................................................................................................29
Centrul de scriere ..............................................................................................30
Agenda zilei ...................................................................................................................31
Proiect didactici: Salutare primăvară! ...............................................................36
Întâlnirea de dimineaţă ...........................................................................................36
Mesajul zilei ..................................................................................................................37
Activități pe centre ....................................................................................................41
Centrul de citire .................................................................................................41
Fișă de lucru ...................................................................................................42
Centrul de scriere ............................................................................................. 43
Fișă de lucru ................................................................................................. 44

Fișă de lucru ..................................................................................................................47
Centrul de științe ...............................................................................................49
Fișă de lucru .................................................................................................................50
Centrul de arte ................................................................................................... 52
Evaluarea la scaunul autorului ............................................................................ 53
Proiect didactic ............................................................................................................53
Întâlnirea de dimineaţă ...........................................................................................54
Agenda zilei ...................................................................................................................54
Mesajul zilei: Hristos a ȋnviat, albinuţe harnice! ...........................................55
Activitatea în centre ..................................................................................................56
Centrul de citire ................................................................................................56
Centrul de arte ................................................................................................... 60
Evaluarea la scaunul autorului .............................................................................67
Proiect didactic ...........................................................................................................68
Activitatea în centre ..................................................................................................70
Centrul de matematică ..................................................................................70
Centrul de studii sociale ................................................................................71
Centrul de arte ..................................................................................................71
IV. Studiul tematic – modalitate de abordare transdisciplinară
a conținuturilor ...........................................................................................................76
Studiu tematic „Eu şi ceilalţi” ................................................................................81
Armonizarea conținuturilor pe subteme/centre de activitate ................ 83
Comunicarea și emoțiile ........................................................................................... 84
Conflictele și violența .................................................................................................85
Studiu tematic ............................................................................................................... 88
Activități desfășurate în centre ...............................................................................89
Studiu tematic ................................................................................................................92
Armonizarea conținuturilor pe centre de activitate ......................................93
Evaluarea și finalizarea studiului tematic ..........................................................95
Fișă de lucru ....................................................................................................................96
Fișă de lucru - Matematică ........................................................................... 98

Fișă de lucru - Științe ......................................................................................99
Fișă de lucru - Studii sociale ......................................................................100
Fișă de lucru - Arte ........................................................................................102
Studiu tematic ..............................................................................................................103
Activităţi pe zile ..........................................................................................................106
Armonizarea conţinuturilor pe centre...............................................................108
Evaluare............................................................................................................................109
Studiu tematic .............................................................................................................111
Proiect tematic - Metodă eficientă de învățare - evaluare ........................115
Prima etapă ..................................................................................................................116
Etapa a doua .................................................................................................................117
V. Implicarea familiei și evaluarea .......................................................................119
Educăm împreună - parteneriat educațional școală - familie .............119
Activitatea: Tehnici de comunicare eficientă ...............................................121
1. E normal să fii altfel decât ceilalţi .......................................................122
2. Nu rupeţi căile de comunicare! ............................................................122
3. E normal să vrei mai mult ......................................................................123
Câteva sfaturi pentru părinţi ..............................................................................125
Chestionar ...................................................................................................................130
Bibliografie .......................................................................................................................132

Alternativa Educationala Step by Step Ghid Metodologic

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alternativa Educationala Step by Step Ghid Metodologic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COORDONATORI

Ion Albulescu Horaţiu Catalano Smaranda Florean

Ediția a II-a revizuită și adăugită

Centrul pentru Educaţie

Colaboratori: Berbunschi Florina, Bor Mariana, Borș Lucreţia, Catalano Cristina,

Redactare, tehnoredactare şi grafică copertă:

Printed by / 0733.100.645 / office@tncgroup.ro / www.tncgroup.ro

I. Caracteristici ale predării şi învăţării

leagă şi să accepte diversitatea. Pentru atingerea unor astfel de deziderate se

înţeles deja. Noua informaţie este configurată în funcţie de ceea ce se cunoaşte

individului. Clasa devine o comunitate de învăţare, o reţea formată din elevi a

În alternativa Step-by-Step relaţiile profesor-elev sunt purificate de carac-

II. Managementul clasei de elevi

toase, papagali, canari, hamsteri, porcuşori de Guineea, etc.). Mascota Clujului

2. Regulile clasei de elevi

Cea mai eficientǎ metodǎ de încurajare a elevilor pentru a respecta re-

3. Managementul unei zile obişnuite de şcoalǎ

O zi obişnuitǎ de şcoalǎ debuteazǎ cu Întâlnirea de dimineaţǎ. Aceas-

6) Alegerea centrelor de activitate

III. Proiectarea activităţii didactice

Modul în care profesorul organizează activităţile ce urmează a fi realizate

1983, p. 53). Prin intermediul proiectării, profesorul îşi va clarifica ce anume

„Organizarea reprezintă acţiunea complexă de asigurare ordonată, discipli-

Fig. nr. 1: Schema metodologiei generale a proiectării activităţii didactice

Conceperea unei lecţii se concretizează în elaborarea unui proiect de re-

P ROI ECT DIDAC T I C :

În lumea magică a tradiţiilor

Unitatea de învăţământ: …..

COMPETENŢE SPECIFICE VIZATE:

3.3. Realizarea de asamblări/compoziţii/obiecte/construcţii simple pe

ADUNĂRI ŞI SCĂDERI VOM REPETA,

„Să facem o călătorie, /

Fără maşini şi avioane, /

Lucruri pe care nu le vom uita.

Mascota clasei nu va lipsi, /

În timpul călătoriei ne va însoţi!”

Se va face atât o evaluare frontală, cât şi verbale

P ROI ECT DIDAC T I C :

„Cărţile sunt albinele care duc polenul însufleţitor de la o minte la alta”

Unitatea de învăţământ: ……….

COMPETENŢE SPECIFICE VIZATE:

Bună dimineaţa, amicilor!

█ FORME DE ORGANIZARE: microgrup, perechi şi individual.

O4 - să respecte reguli pentru ordinea şi curăţenia la locul de lucru.

completarea calendarului naturii şi a prezenţei.

• Noutăţi: Fiecare copil va prezenta noutăţile

P ROI ECT DIDAC T I C :

O5:Să comunice evenimente din viaţa lor prin participarea la discuţii şi

BUNĂ DIMINEAŢA, ELEVI IUBITORI

 Astăzi este ........, ......... , anul .............. .

☺ Completaţi careul de mai jos:

1. A doua lună a anotimpului primăvara.

puse şi obiectivele urmărite. Exerciţiul

Activitatea ȋn Elevii se vor aşeza la centrele de activitate ȋn Ecusoane Observarea

centre 3 h şi funcţie de simbolurile alese ȋn cadrul ȋntâlnirii de (simboluri curentă

(35 minute ac-

COMPETENŢE SPECIFICE VIZATE:

CENTRUL DE CITIRE – cerinţe:

1. Citeşte cu atenţie poezia:

A trecut iarna geroasă, Turturelele se-ngână,

4. Memorează cel puţin două strofe ale poeziei (la alegere).

COMPETENŢE SPECIFICE VIZATE:

romȃnă” ȋn ȋnvăţămȃntul primar, Editura Miniped, București.

CENTRUL DE SCRIERE – cerinţe:

Astăzi este ........, ......... , anul .............. .