fitness-ul reprezintă o activitate motrică prin care individul obține o stare de

bine indiferent de condiția sa anatomică, fiziologică sau psihică

Fitness-ul este un concept care are multiple înţelesuri, în funcţie de nivelul cultural şi formaţia
profesională a celui ce îl utilizează.

Fitness-ul este capacitatea de a ajunge la o calitate optimă a vieţii, reprezintă deci o condiţie
dinamică, multidimensională ce se bazează pe o stare de sănătate pozitivă.

Fitness-ul include în ea mai multe componente:

- fitness intelectual,

- social, spiritual

- fizic (condiţia fizică).

Ce este fitness-ul?
- Fitness-ul este : - o stare de bine a corpului,

- plaja infinita de activitati fizice, pshihice si mentale

A. Condiţia fizică generală sau asociată cu starea de sănătate reprezintă capacitatea corpului
de face faţă solicitărilor de zi cu zi.

Condiţia fizică generală are următoarele componente:

- Rezistenţa cardiovasculară constă în capacitatea sistemului de a aproviziona muşchii cu oxigen.

Este numită şi capacitate fizică aerobă.

- Rezistenţa musculară reprezintă capacitatea muşchilor de a se contracta repetat fără să

obosească.

- Vigoarea este capacitatea corpului de funcţiona perioade lungi fără ca oboseala să se instaleze.
Este rezultatul rezistenţei cardiovasculare şi musculare.

- Puterea este forţa exercitată de muşchi în timpul contracţiei.

- Flexibilitatea sau supleţea constituie o măsură a mobilităţii articulaţiilor.

- Viteza reprezintă capacitatea corpului sau a unor părţi ale acestuia de a se mişca cu rapiditate.

- Compoziţia tisulară a corpului reflectă procentele de ţesut adipos şi fibros.

Dacă ţesutul adipos este prea dezvoltat sau, dimpotrivă, prea slab reprezentat, condiţia fizică nu
este bună.

Orice persoană trebuie să aibă un minim de condiţie fizică la nivelul tuturor regiunilor
menţionate ale corpului.

Nivelul condiţiei fizice depinde de gradul de solicitare la care o persoană este expusă.

Sportivii trebuie să aibă o condiţie fizică generală excelentă.

Fitness-ul aerob1

Fitness-ul aerob reprezintă în esenţă capacitatea de a prelua oxigenul din aer la nivelul
plămânilor de al transporta cu ajutorul sângelui şi a-l utiliza la nivelul ţesuturilor. Prin prestarea cu
regularitate de efort fizic fitness-ul aerob se îmbunătăţeşte.

Factorii ce influenţează fitness-ul aerob sunt: ereditatea, sexul, vârsta, cantitatea de grăsime
corporală şi nivelul de activitate fizică. Îmbunătăţirea fitness-ului aerob – se obţine prin antrenament,
care pentru a fi eficient, trebuie să se efectueze la o anumită intensitate a efortului. Îmbunătăţirea
fitness-ului aerob, se poate pune în evidenţă prin testări speciale care permit măsurarea aşa numitului
consum maxim de oxigen (VO2 max). Creşterea VO2 max. este posibilă ca urmare a modificărilor pe care
antrenamentul le produce la nivelul tuturor organelor şi sistemelor implicate în preluarea transferul şi
utilizarea oxigenului.

Cele mai importante modificări se înregistrează la nivelul muşchilor scheletici, deşi şi alte organe
şi sisteme (respirator, cario-vascular) suferă multiple modificări prin antrenament. Astfel la cei cu un
fitness aerob bun muşchii sunt mai bine irigaţi de sânge şi astfel preiau o mai mare cantitate de oxigen.
Pe de altă parte cantitatea de aer ce poate pătrunde în plămânii acestora este şi ea mai mare, iar inima
are un volum crescut şi deci o eficienţă superioară.

Fitness-ul muscular (capacitate fizică musculară) are legătură evidentă cu sănătatea şi cu

calitatea vieţii. De aceea orice persoană care vrea să se menţină activă şi după vârsta de 50 de ani,
trebuie să se ocupe nu numai de fitness-ul aerob ci şi de cel muscular.

Componentele principale ale fitness-ului muscular sunt: forţa, rezistenţa musculară şi

mobilitatea. Alte componente pot fi considerate: viteza, puterea, îndemânarea, echilibrul şi
coordonarea. Persoanele de orice vârstă pot utiliza fitness-ul muscular pentru a-şi îmbunătăţi
performanţele sportive sau al altor activităţi fizice, ori de a arăta mai bine. Persoanele de vârstă medie
trebuie să practice exerciţii de tonificare a muşchilor abdominali şi de îmbunătăţire a mobilităţii coloanei
vertebrale pentru a prevenii sau reduce la minimum lombagopatiile. Cei peste 50-55 de ani mai ales
femeile au nevoie de fitness muscular şi aerob pentru a-şi păstra o densitate mulţumitoare a oaselor şi
astfel pentru a se menţine activi şi independenţi.

1
Pop Nicolae (2008) – Note curs Fitness, multiplicat UBB, Cluj -Napoca
 Orice persoană pierde din forţă pe măsură ce înaintează în vârstă, dar după 55 de ani declinul
forţei este accelerat. Prin forţă se înţelege puterea maximă ce poate fi dezvoltată în cadrul unei
contracţii voluntare unice.

Forţa depinde de o serie de factori:

 numărul de fibre ce se contractă simultan;

 starea lor contractilă (lungimea şi nivelul de oboseală);
 pârghiile mecanice asupra cărora acţionează muşchiul.
Alţi factori sunt: sexul, vârsta şi tipul de fibre ce intră în alcătuirea muşchiului.

Pop Nicolae (2008) – Note curs Fitness, multiplicat UBB, Cluj –Napoca

Cele mai cunoscute metode pentru îmbunătăţirea fitness-ului muscular sunt:

1. Antrenamentul izometric. Contracţia izometrică sau statică produce tensiune arterială ceea ce
o face să fie contraindicată în multe situaţii. Este însă utilă în reabilitarea celor cu imobilizare gipsată sau
la pat.

2. Antrenamentul izotonic. Se bazează pe ridicări de greutăţi şi are drept rezultat îmbunătăţirea

forţei dinamice. Acest tip de contracţie este specific body-building-ului.

3. Antrenamentul izokinetic combină părţile bune ale celui izometric (prin faptul că opoziţia pe
care trebuie să o învingă muşchiul este maximală) şi a celui izotonic (prin faptul că această opoziţie
maximală acţionează pe tot timpul mişcării).

Fitness-ul alături de alte comportamente sănătoase poate contribui la prelungirea vieţii şi în

special a vieţii active.

Asemenea comportamente sunt:

 odihna suficientă (7-8 h de somn);

 obiceiul de a mânca la ore fixe şi în special dimineaţa;
 controlul permanent al greutăţii;
 evitarea fumatului sau a altor vicii.
Una dintre cheile longevităţii este reprezentată de stilul de viaţă. Gerontologii şi alţi specialişti
care se ocupă de vârstele înaintate, au constatat că atingerea unor asemenea vârste ţine de anumite
caracteristici personale, cum ar fi:

 moderaţia;
 supleţea adaptativă;
 comportamentele sănătoase;
 sociabilitatea;
 interesul pentru ce se întâmplă în jur;
 stilul de viaţă activ din punct de vedere fizic.
Un loc aparte în motivaţia indivizilor pentru activitatea corporală în are conceptul de „formă”
psihică, fizică şi estetică. A fi în putere este dorinţa tuturor. Societatea vrea să rămână tânără, aceasta
este aproape o obsesie pe măsură ce paradoxal, populaţia ţărilor dezvoltate îmbătrâneşte ineroxabil şi
speranţa de viaţă creşte din ce în ce mai mult.

A-ţi construi forma, a devenit o veritabilă cerinţă a societăţii, nemaifiind doar apanajul sănătăţii
fizice şi psihice.

Activităţile fizice au un rol important în iniţierea şi menţinerea stării de bine, şi modificării

reprezentării asupra sinelui datorită influenţării reale a menţinerii sănătăţii, a „formei psihice” prin
înlăturarea stresului, a „formei estetice” prin modelarea propriului corp şi a „formei fizice” evaluată prin
bateria de teste „Eurofit” pentru populaţia adultă.

5.3. Coordonatele fitness-ului2

Sistemul muscular

Musculatura scheletică sau striată prezintă o clasificare multiplă, în funcţie de structura

morfologică, sistem energetic solicitat, viteză de contracţie, etc.

Forţa, puterea şi rezistenţa sunt parametrii musculari în timpul exerciţiului fizic.

Forţa maximală de contracţie se poate calcula după indicele de 3-4 kg forţă/cm2 de muşchi în
secţiune transversală (Guyton şc. 2006).

Puterea se defineşte ca lucrul total realizat de unitatea musculară într-un interval de timp, deci
poate fi calculat ca distanţa contracţiei şi numărul de contracţii/min, adică kg-m/min.

Puterea maximă dezvoltată de întreg sistemul muscular, în cazul unei persoane „fit” este în
primele 8-10s de 7000 kg-m/min, în următorul minut de 4000kg-m/min, iar în următoarele 30 min de
1700kg-m/min (Guyton şc. 2006).

Rezistenţa este coordonata care în mare măsură depinde de suportul nutritiv asigurat prin
aportul exogen de substanţe nutritive.

Sistemul respirator

Respiraţia include trei etape: respiraţia pulmonară, transportul gazelor, respiraţia tisulară. În
eforturile intense şi de scurtă durată aportul de oxigen este mai puţin important, spre deosebire de
eforturile de lungă durată şi de intensitate medie, eforturi specifice fitness-ului. În repaus consumul
normal de oxigen este de 250 ml/min. În efort submaximal un adult tânăr neantrenat ajunge la un
consum de oxigen de 3600 ml/min, în timp ce un adult tânăr antrenat ajunge la 4000 ml/min, iar un
maratonist pană la 5100 ml/min. Cantitatea de oxigen necesară unui maratonist, de exemplu, este
asigurată de un ritm de ventilare pulmonară de aprox. 100 - 110 l/min.

2
Flavia Rusu (2008) – Note de curs Fitness, multiplicat UBB, Cluj -Napoca
 Diferenţa de „fitness respirator” dintre o persoană sedentară şi un maratonist este de aprox.
45%, în condiţiile în care capacitatea respiratorie maximă este cu 50% mai mare (150-170 l/min) decât
nivelul maximal de ventilare pulmonară.

Sistemul cardio-vascular

Sistemul cardiovascular are funcţia de a asigura necesarul de oxigen şi substanţe nutritive la

nivel muscular în timpul exerciţiului fizic. În repaus fluxul cardiac este de 5.5 l/min în cazul unui tânăr, iar
în timpul efortului un tânăr cu un fitness scăzut are un flux cardiac de 23 l/min spre deosebire de un
tânăr cu un fitness bun – maratonist (30 l/min) şi chiar mai ridicat în ciclism. Diferenţa de aproape 40%
în favoarea persoanelor cu un fitness bun rezultă din adaptarea la efort a sistemului cardiovascular prin
creşterea volumului camerelor inimii (atrii si ventricole) şi a masei acesteia cu 40%. Hipertrofia
muşchiului cardiac se realizează în eforturi de anduranţă.

Sexul

În general, valorile cantitative ale diferiţilor indicatori pentru femei (forţă musculară, ventilaţie
pulmonară, pompa cardiacă) reprezintă aprox. ¾ din valorile înregistrate la bărbaţi. Totuşi valorile forţei
de contracţie maximală, măsurate pe centimetru pătrat de secţiune musculară transversală sunt
cuprinse între aceleaşi valori (3-4 kg/cm 2), în cazul ambelor sexe. În cazul performanţei musculare
totale, diferenţa constă în faptul că, în cazul bărbaţilor, un procent superior din masa corporală sunt
muşchi. Această diferenţă are o explicaţie endocrină:

 testosteronul – este un hormon specific masculin şi are un puternic efect anabolizant,

fovorizează creşterea depozitelor proteice în tot corpul, dar mai ales în muşchi;
 estrogenul – este hormon specific feminin care stimulează depunerile de ţesut adipos în special
la nivelul sânilor, şoldurilor şi subcutanat.
Vârsta

Nivelul fitness-ului diferă în funcţie de obiectivele fiecărei categorii de vârstă. Pentru un tânăr
fitness înseamnă capacitatea de a face faţă efortului impus de activitatea scolară şi socială specifică
vârstei, în cazul unui sedentar; în cazul unui sportiv, la aceasta se adaugă şi atingerea unor performanţe
sportive.

Pentru un adult tânăr fitness înseamnă capacitatea de a finaliza o zi de muncă, sau o săptămână,
cu o activitate fizică în mod regulat; în fine la vârsta a III-a fitness înseamnă capacitatea de a desfăşura,
fără ajutor, activităţile zilnice şi de a trece cât mai uşor peste perioadele de boală, mai frecvente la
această vârstă.

Flavia Rusu (2008) – Note de curs Fitness, multiplicat UBB, Cluj –Napoca
fiecare avem un nivel de fitness. La noi a fost preluat ca termen care descrie
antrenamentul de forta, cu aparate. General valabil este o alta definitie, fitness
provine de la frecventa, intensitate, timp, anduranta, ar fi o descriere sumara. Se
lucreaza cu corpul, dar si cu psihicul, cu mentalul.

Fitnessul inseamna o plaja infinita de activitati fizice, pshihice si mentale prin

practicarea carora se ajunge la o calitate optima a vietii.

Fitnessul este de 3 feluri:

-antrenamente de flexibilitate
-aerobicul
-fitnessul muscular

Definiţii
"Fitness-ul reprezintă o sinteză a capacităţii de mişcare" (A. Dragnea şi A. Bota,
1999).
"Fitness-ul este capacitatea întregului corp şi a sistemelor acestuia de a răspunde
eficient tot timpul" (C. Corbin şi R. Lindsey, 1985).
Fitness-ul fizic, aflat în relaţie cu starea de sănătate, are în componenţă
următoarele elemente: rezistenţa cardiorespiratorie, forţa musculară, mobilitatea
şi compoziţia corporală.
M. Epuran (2005) consideră că fitness-ul este sinonim cu condiţia fizică.

C. Ulrich (2000) o defineşte pe aceasta din urmă astfel: "condiţia fizică (physical
fitness) este capacitatea corpului omenesc de a funcţiona cu vigoare şi vioiciune,
fără oboseală exagerată, cu suficientă energie pentru a se angaja în activităţi de
timp liber şi pentru a preîntâmpina stresul fizic; puterea musculară, anduranţa,
deplinătatea cardiovasculară şi vioiciunea sunt semne vizibile ale condiţiei fizice".

Fitness sportiv: sport relativ nou cu o dezvoltare rapidă

Fitness general: caracterizează nivelul de adaptare la solicitările vieţii profesionale
şi sociale ca atribut al calităţii vieţii

Componentele fitness-ului
Capacitatea aerobă (fitness aerobic)
Puterea şi anduranţa musculară
Flexibilitatea
Compoziţia corporală – procentul de ţesut adipos
Nutriţia – cantitatea de alimente şi adaosuri consumate într-o perioada de 5-7
zile, pentru menţinerea masei corporale (după Epuran 2005)
Fitness-ul fizic - 2 componente
1. Fitness-ul fizic relativ la sănătate:
Anduranţă cardio-respiratorie
Anduranţă musculară
Putere musculară
Compoziţia corporală
Flexibilitate
Adesea asociat cu antrenamentul de forta la aparate, fitnessul incepe sa-si faca
loc in viata noastra ca o notiune ce defineste omul modern printr-o activitate
veche precum lumea: exercitiul fizic, miscarea.

Fitnessul inseamna o plaja infinita de activitati fizice, pshihice si mentale prin

practicarea carora se ajunge la o calitate optima a vietii.

Fitnessul reprezinta o conditie dinamica, multidimensionala, ce se bazeaza pe o

stare de sanatate pozitiva si include in ea mai multe componente:

-fitness intelectual
-fitness social
-fitness spiritual
-fitness fizic (conditia fizica)

Voiciunea mentala si curiozitatea, capacitatea de a raspunde adecvat din punct de

vedere emotional, de a stabili si a intretine relatii cu alti oameni, interesul si
implicarea in problemele sociale, precum si capacitatea fizica de a indeplini
sarcinile si telurile personale cu vigoare, eficienta si fara a te simti epuizat,
reprezinta elemente esentiale ale vietii, dar si ale fitnessului.

Aceste aspecte ale fitnessului sunt strans interconectate, un nivel ridicat al uneia
dintre componente imbunatatind nivelul celorlalte si invers. Asa se explica de ce
prin faptul ca miscarea, sportul, imbunatatesc fitnessul fizic, conditia fizica, nivelul
de antrenament, ele au efecte favorabile si in plan psihic, spiritual si profesional.

Fitnessul nu este un program de antrenament pe care sa-l executam de 2 - 3 ori

pe saptamana, fitnessul este un mod de viata accesibil tuturor. Iata cateva
afirmatii in acest sens:

-Viata inseamna miscare si miscarea inseamna viata.

-Organismul uman are nevoie de activitate.
-Organismul uman nu poate rezista stresului zilnic de a sta numai pe scaun sau de
a sta numai in picioare.
-Pentru a primi energie, e nevoie de o eliberare a energiei in prealabil.
-Un organism sanatos si antrenat lucreaza la capacitate maxima.
-Oamenii care practica exercitiul fizic se simt mai bine si au un respect de sine
ridicat.

Cand se vorbeste de efectele sanogetice ale fitness-ului se face referire atat la

modificarile pozitive din sfera psihica, cat si la influentele evidente si benefice
asupra unor boli dintre cele mai cunoscute afectiuni lombare (discopatiile) sau
endocrine si, mai ales, bolile cardiovasculare. In practica, pentru ca raspunde cel
mai bine la actiunea efortului fizic, cardiopatia ischemica, trebuie sa constituie
principalul obiectiv al oricarui program de miscare, indiferent de varsta, sex si
indiferent daca activitatea fizica se practica individual sau sub supraveghere
specializata.

Efecte benefice asupra:

-Sistemului cardiovascular: creste cantitatea de sange pe care o poate impinge
inima; se mareste cantitatea de sange existent in vase; sangele devine mai fluid si
circula mai usor prin artere si vene (ajuta la arteroscleroza, cardiopatie ischemica,
hipertensiune arteriala).

-Sistemului pulmonar: plamanul devina capabil sa ventileze o cantitate mai mare

de aer pe minut (ajuta la bolile pulmonare cronice).

-Muschiului scheletic: creste forta, rezistenta si puterea; musculatura "se topeste"

in ritm mai lent, o data cu inaintarea in varsta (ajuta la lombopatii, fracturile care
se produc prin cadere, la batrani);

-Tesutului adipos: scade masa totala de grasime din curul viscerelor (ajuta la
obezitate);
-Metabolismului glucidelor: creste capacitatea muschiului de a extrage (prelua)
glucoza din sange (ajuta la diabet);

-Metabolismului grasimilor: creste capacitatea muschiului de a prelua grasimile

din sange si de a le utiliza pentru procurarea de energie (ajuta la arteroscleroza);

-Functiei de aparare a organismului (imunitatea): se imbunatateste capacitatea

sistemului imunitar de a raspunde la o agresiune microbiana (infectii);

-Proceselor digestive: se imbunatateste tranzitul intestinal, inlaturandu-se

constipatia (ajuta la cancerul de colon);

- Sistemului nervos: se imbunatateste viteza de reactie si promptitudinea

raspunsurilor la diversi stimuli (ajuta la fracturile produse prin caderea
persoanelor varstnice);

-Functiilor cognitive: se imbunatateste viteza de reactie si promptitudinea

raspunsurilor la diversi stimuli (fracturile produse prin caderea persoanelor
varstnice);

-Comportamentului psiho-social: se amelioreaza imaginea despre propria

persoana, eficacitatea profesionala, comportamentul familial, si se instaureaza
"starea de bine" si bucuria de a trai (depresie si anxietate);

Fitness-ul nu este una si aceeasi cu culturismul! Multe persoane intra in sala si-
mi spun ca un doresc sa aiba muschi mari precum cei ai culturistilor. Niciodata
un se va intampla asa. Se folosesc exercitiile comune cu culturismul dar difera
intensitatea si volumul, cu care se lucreaza.

Fitness-ul inseamna conditie fizica si cuprinde: mers, alergare, pedalare,

streching, exercitii la diferite aparate, metode de relaxare si intinderi, toate
efectuate sub indrumarea unui profesor de sport.
Nu te lasa fortat peste limitele tale fiziologice. Asculta-ti organismul! Acesta
este sfatul meu pentru cei ce vor incepe fitness-ul sau aerobicul.

/www.ghid-sanatate.com

Fitness-ul are multiple valențe. Cele mai importante sunt:

1) menținerea și îmbunătățirea sănătății;

2) tonifierea mulsculaturii;

3) pierderea kilogramelor în plus;

4) creșterea condiției fizice, etc.

Definirea noțiuni difera sensibil de la un autor la altul. Înțelesul este larg, iar
părerile autorilor de specialitate sunt împărțite: - unii îl consideră ca o activitate de
gimnastică; - alții spun că este o activitate cu greutati si la aparate; - neinițiații il
consideră un sport pentru sănătate;

În traducere liberă, fitness-ul înseamnă o reglare a proceselor adaptative din

corpul uman în urma efectuării unui efort.

În literatura anglo-saxonă, termenul de fitness este echivalent cu condiție fizică.

În consecință, fitness-ul reprezintă o activitate motrică prin care individul obține o
stare de bine indiferent de condiția sa anatomică, fiziologică sau psihică. Altfel
spus, fitness-ul este pentru corpul uman ceea ce reglajul fin este pentru un aparat
electronic. În urma practicării lui obținem o stare de bine tradusa prin schema de
mai jos.

Wiki

F El reprezinta o conditie pentru a arata si a ne simti mai bine.

Definitiile sunt numeroase si nu ne asumam riscul de a va plictisi cu ele. Va

spunem doar ca trasatura definitorie a fitness-ului este regularitatea exercitiilor.