Raporturile de drept constitutional

1. Identificarea raporturilor de drept constitutional

Criteriile de delimitare ale dreptului constitutional de celelalte ramuri ale dreptului sunt:

 obiectul reglementarii;
 metoda reglementarii;
 interesul guvernantilor.

1. Obiectul reglementarii juridice – presupune gasirea acelor relatii sociale, care prin
continutul lor sunt constitutionale.
Aceste relatii sociale devin prin reglementarea lor de catre normele dreptului
constitutional, raporturi juridice de drept constitutional.
Elementul comun al acestor relatii sociale este acela ca ele apar in procesul
instaurarii, mentinerii si exercitarii statale a puterii.
Obiectul dr.-ului constitutional cuprinde 2 categorii de relatii sociale:
I. Relatii cu o dubla natura juridica = sunt acele relatii care, fiind reglementate de dr.-ul
constit., isi gasesc reglementare si in alte ramuri ale dreptului.
ex.: dreptul de proprietate reglementat in Constitutia Romaniei, isi gaseste
reglementare si in Codul civil.
II. Relatii specifice dreptului constitutional = sunt acele relatii care formeaza obiect de
reglementare numai pt. dr.-ul constit. si care apar in procesul instaurarii, mentinerii
si exercitarii statale a puterii.
Aceste relatii vizeaza: - bazele puterii;
- bazele organizarii puterii.
a) Bazele puterii – reprez. elemente exterioare statului, care genereaza si determina
puterea de stat in continutul sau, si anume factorii economici si sociali.
b) Bazele organizarii puterii – reprez. elemente exterioare statului, care nu genereaza
puterea de stat, ci numai conditioneaza organizarea ei, si anume teritoriul si populatia.
Dreptul constitutional reglementeaza:
d.p.d.v. teritorial, relatiile privind: structura de stat;
organizarea administrativ-teritoriala.
d.p.d.v. al populatiei, relatiile privind: cetatenia;
drepturile;
Indatoririle fundamentale.
o Rel. Sociale/raporturile sociale care apar in legatura cu bazele puterii si bazele
organizarii puterii privesc continutul si organizarea puterii statale.
o Rel.sociale/raporturile sociale care apar in legatura cu structura de stat sunt relatii
de drept constitutional, pt. ca in f-ctie de structura statului se exercita si puterea de
stat.
o Rel.sociale/raporturile sociale care apar in legatura cu organizarea administrativ-
teritoriala sunt raporturi de drept constitutional, caci acestea indica asezarea
teritoriala, respectiv asezarea organelor statale.
o Rel. Sociale/raporturile sociale privitoare la cetatenie sunt raporturi de drept
constitutional si vizeaza direct instaurarea, mentinerea si exercitarea statala a
puterii.
o Rel.sociale/raporturile sociale care apar in legatura cu exercitarea puterii sunt
raporturi de drept constitutional.
Exercitarea puterii de stat = este o activitate specifica, desfasurata de organele
reprezentative, fiind o activitate de conducere, insa o conducere la nivel superior
tuturor activitatilor de conducere desfasurate de alte organe ale statului.
 2. Subiectele raporturilor de drept constitutional
Subiecte ale raporturilor de drept constitutional sunt oamenii/indivizii luati individual
sau grupati pe colective.
Exista 2 categorii de subiecte de drept, si anume:
- persoane fizice;
- persoane juridice.
a) pers. fizica – este omul, privit ca titular de drepturi si obligatii.
b) pers. juridica – este un subiect colectiv de drept, un colectiv de oameni care, intrunind
conditiile cerute de lege, este titular de drepturi si obligatii.
Pt. a fi subiecte ale rap.-urilor de drept constitutional, oamenii luati individual ori in
colective organizate trebuie sa actioneze in mod necesar intr-un raport de drept
constitutional, adica pt. instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii.
Cu privire la subiectele rap.-urilor de drept constitutional, trebuie subliniate trasaturile
specifice, si anume:

 unul din subiecte este intotdeauna fie detinatorul puterii, fie statul, fie un organ
reprezentativ (legiuitor);
 aceste subiecte actioneaza in mod necesar intr-un raport juridic aparut in activitatea
de instaurare, mentinere si exercitare a puterii.
Subiecte ale raporturilor de drept constitutional sunt:
POPORUL
Poporul roman detine in mainile sale intreaga putere si, singur, are dreptul sa decida asupra
sortii sale, lucru ce-l face cu prisosinta in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a
puterii. (dupa cum reiese din art. 2 alin.1 din Constitutie) In
calitate de detinator al puterii statale, poporul roman participa la toate raporturile juridice
referitoare la titularul puterii statale si a modalitatii de exercitare a acesteia.
Poporul isi exercita puterea statala prin 2 modalitati constitutionale:
1. prin reprezentare, desemnand competenta organelor reprezentative ale statului
care, la randul lor, in baza atributiilor constitutionale, exercita puterea de stat.
2. prin referendum, in mod direct, situatie in care se pronunta asupra unor aspecte
esentiale privind organizarea statala a societatii.
Poporul apare mai direct ca subiect al rap.-urilor de drept constitutional in urmatoarele
imprejurari:
- cu ocazia stabilirii formei de guvernamant;
- cu ocazia stabilirii structurii de stat;
- cu ocazia referendumului pt. modificarea Constitutiei etc.
STATUL
Poate apare ca subiect al rap.-urilor de drept constitutional astfel:
o Fie in mod direct – in raporturile juridice privitoare la cetatenie;
- in raporturile juridice privind federatia (in cazul statelor federative).
o Fie reprezentat prin organele sale.

ORGANELE STATULUI (autoritatile publice)

1) Organul legiuitor – apare ca subiect al rap.-urilor de drept constitutional cu conditia ca
raportul la care participa sa fie de drept constitutional.
Parlamentul este astfel subiect calificat al rap.-urilor de drept constitutional, avand in
vedere functia pe care o exercita.
Structurile de lucru ale Parlamentului (ex.: Comisiile Parlamentare sau Birourile permanente
ale Camerelor), sunt subiecte ale rap.-urilor de drept constitutional in masura in care
participa la astfel de relatii juridice.
Organele interne ale Parlamentului indeplinesc unele atributii de propunere, avizare si
control, desi nu pot emite acte de conducere obligatorii.

2) Organele executive si organele judecatoresti – pot fi subiecte ale rap.-urilor de drept

constitutional numai daca participa la un raport juridic in care celalalt subiect este poporul,
statul sau organele legiuitoare si daca rap.-ul la care participa este de drept constitutional
(adica apare in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii).Exemple:
Guvernul – are aceasta calitate in procedura delegarii legislative sau in procedura de control
parlamentar.
Instantele de judecata – au aceasta calitate in special in cazul procedurii electorale, cand
sunt abilitate conform legii sa solutioneze contestatii privind candidaturile depuse sau
desfasurarea alegerilor.
PARTIDELE, FORMATIUNILE POLITICE, ALTE ORGANIZATII
Pot fi subiecte ale rap.-urilor de drept constitutional in urmatoarele situatii:
-ca forme organizatorice prin care cetatenii participa la guvernare;( partidele politice +
organizatiile)
-au dreptul de a propune candidati in alegeri;(partidele + formatiunile politice)
-in cazul alegerilor de senatori sau deputati, prin constituirea birourilor electorale;
-in calitate de partide de guvernamant (prin participarea la guvernare), respectiv de opozitie
(prin exercitarea opozitiei parlamentare), aspecte ce implica raporturi de drept
constitutional.
CETATENII