SEMINAR 1

Terminologie. Principalele definitii si notatii folosite.

Bibliografie

 Cazacu Christiana, Dobrovolschi, M., METODOLOGII PRIVIND CONSOLIDAREA

ELEMENTELOR DIN BETON UTILIZAND POLIMERI ARMATI CU FIBRE,volum
publicat de Ed.Universitatii Transilvania, Brasov 2011.

 Hadăr, A., Probleme locale la materiale compozite, Teză de doctorat, U.P.B., 1997

 Pavel, R., Contribuţii privind implementarea materialelor compozite în construcţia de

maşini, Teză de doctorat, Bucureşti, 1999

 Cristescu, N., Mecanica materialelor compozite, Vol.1, Universitatea Bucureşti, 1983

 Alămoreanu, E., Negruţ, C., Jiga, G., Calculul structurilor din materiale compozite, U.P.B,
1993

 Buzdugan, Gh., Rezistenţa materialelor, Editura Academiei, Bucureşti, 1987

 Hadăr, A., Structuri din compozite stratificate, Editura Academiei şi Editura AGIR,
Bucureşti, 2002

 Ioan Carcea, Materiale compozite, Editura Politehnium, Bucuresti 2008.

 C. Avram, Noi tipuri de betoane speciale

 C. Magureanu , Betoane de inalta rezistenta si performanta
 P. Mizgan, T. Onet, Beton Usor
 B. Lewicki , Betoane Usoare
 Cartea Betonistului

Terminologie

Betoane de inalta performanta sunt betoanele sunt betoanele care au o rezistenta la

compresiune mai mare de 60 N/mm2, precum si alte caracteristici imbunatatite printre
care:modul de elasticitate, deformatiile, durabilitate.

Betoane de inalta performanta sunt betoanele sunt betoanele care au o rezistenta la

compresiune, la 28 de zile cuprinsa intre mai mare de 60-80 N/mm2

Betoane defoarte inalta performanta sunt betoanele sunt betoanele care au o

rezistenta la compresiune, la 28 de zile cuprinsa intre mai mare de 80-100 N/mm2

1
beton uşor
beton a cărui masă volumică după uscare în etuvă este mai mare decât 800 kg/m3, dar
mai mică sau egală cu 2000 kg/m3, produs integral sau parţial cu agregate uşoare,
având clasa granulometrică 0/4 mm constituită fie din agregat de masă volumică
normală, fie din agregat uşor

beton foarte uşor

beton a cărui masă volumică după uscare în etuvă este mai mare decât 400 kg/m3, dar
mai mică sau egală cu 800 kg/m3

beton uşor de înaltă rezistenţă

beton uşor ce aparţine unei clase de rezistenţă la compresiune superioară clasei
LC50/55

agregate uşoare (argilă expandată, tuf, scorie bazaltică, perlit, cărămidă reciclată
etc.)agregate cu densitatea particulelor de până la 2000 kg/m3 şi densitatea în vrac
până la 1200 kg/m3

agregate uşoare naturale

agregate uşoare de origine minerală, care nu au fost supuse unui alt proces decât cel
mecanic

agregate uşoare artificiale (cărămidă reciclată etc)

agregate uşoare de origine minerală, rezultate în urma unui proces industrial, care
include tratament termic, sau alte modificări

agregate uşoare din subproduse industriale

agregate uşoare de origine minerală, obţinute în urma unui proces industrial mecanic,
care ulterior nu au fost supuse altui proces decât mecanic

agregate uşoare obţinute prin reciclare

agregate uşoare rezultate prin transformarea materialelor organice (cărămidă, etc.)
utilizate anterior în construcţii

masă volumică / densitate reală determinată după uscare în etuvă

raport între masa eşantionului uscat în etuvă şi volumul pe care acesta îl ocupă,
inclusiv porii închişi şi cei deschişi

masă volumică / densitate absolută

raport între masa eşantionului uscat în etuvă şi volumul pe care acesta îl ocupă în apă,
inclusiv porii închişi, dar excluzându-i pe cei deschişi

conductivitate termică
mărimea fizică prin care se caracterizează capacitatea unui material de a transmite
căldura, atunci când este supus unei diferenţe de temperatură

2
conţinut total în apă
apa adăugată, plus apa conţinută în şi la suprafaţa agregatelor, plus apa din aditivi şi
adaosuri utilizate sub formă de suspensii şi apa rezultată din adăugare de gheaţă sau
din încălzire cu vapori

conţinut de apă eficace

diferenţa între cantitatea totală de apă conţinută în betonul proaspăt şi cantitatea de
apă ce poate fi absorbită de agregat

consistenţa betonului proaspăt

gradul de lucrabilitate a betonului determinat conform SR EN 12350-2, sau SR EN
12350-3, sau SR EN 12350-4, sau SR EN 12350-5: 2009

densitatea betonului întărit uscat în etuvă

densitatea betonului întărit în condiţiile uscării în etuvă până la masă constantă ale
epruvetei şi ale metodei de determinare a volumului său (prin dislocuirea apei -
metodă de referinţă; prin calcul folosind măsurările efective; prin calcul, utilizând
dimensiunile desemnate - pentru cuburi)

raport apă /ciment

raport dintre cantitatea totală de apă şi conţinutul de ciment din betonul proaspăt. În
cazul betonului uşor, raportul apă/ciment nu poate constitui un criteriu la stabilirea
compoziţiei betonului, întrucât este dificil de stabilit cantitatea de apă absorbită de
agregat.

Material compozit este considerat orice material compus din doi sau mai multi
constituenti care interactioneaza intre ei pentru a da nastere unui material complet
nou cu proprietati diferite si in general superioare oricaruia dintre acestia.

Faza compozitului = se gaseste intr-o proportie mai mare si serveste ca mediu de

legatura intre elementele geometrice ale celorlalte faze, este demunita si MATRICE
1. Matrice organice: rasini epoxidice,poliesteri, esteri vinilici
2. Matrice ceramice: oxizi, carburi, etc.
3. Matrice carbonice: carbon, grafit.
4. Matrice matalice: metale si aliaje.

Faza dispersata inglobata in matricea metalica, reprezinta faza durificatoare si este

in general denumita faza de ranforsare (armare). Acesta se poate prezenta sub forma
de granule, whiskers, fibre scurte, fibre lugi sau structuri.

Adeziv - material polimeric cu rolul de a menţine lipite suprafeţele aflate în

contact a două materiale;

Amorsă - material de acoperire a suprafeţei înainte de aplicarea adezivului, în

vederea îmbunătăţirii aderenţei dintre adeziv şi suprafaţa de beton;

3
Aplicare - mod de executare a lucrărilor de consolidare în care straturile de
armături sunt aplicate manual pe elementele structurale;

Aplicare umedă - metodă de executare a lucrărilor de consolidare care implică

aplicarea in situ răşinii peste produsul uscat (pânză sau ţesătură);

Benzi /
Lamele - sunt elemente stratificate compozite, alcătuite din matrice şi fibre,
realizate prefabricat prin tragere;

Compozit - reprezintă un sistem obţinut pe cale artificială, unind două sau mai
multe materiale, diferite din punct de vedere chimic, legate între
ele prin intermediul unei matrici, cu scopul de a se obţine anumite
proprietăţi care nu pot fi obţinute luând matrialele separat;

Dezlipire - cedare locală în zona de aderenţă dintre beton şi armătură

exterioară de tip PAF;

Desprindere - detaşarea pe zone extinse a materialelor de tip PAF;

Fibre - termen generic pentru materialele de tip filament;

Fibre de - fibre obţinute prin tratarea la temperaturi înalte a unui material

carbon organic de tip poliacrilonitril într-o atmosferă inertă;

Fibre de - fibre obţinute din sticlă topită procesată prin periere;

sticlă

Filamente - fibre individuale de lungimi diferite utilizate în mănunchiuri, fire

sau cabluri;

Întăritor - component principal al adezivului care intră în reacţie cu răşina

pentru a asigura procesul de întărire a adezivului;

Matrice - faza continuă a unui material compozit, în care sunt înglobate

fibrele;
Material compozit - reprezinta un material obţinut prin lipirea mai multor lamine
stratificat (straturi) cu orientări diferite ale fibrelor. Dacă două sau mai
multe
lamine succesive au aceeaşi orientare a fibrelor, ele formează un
grup de lamine.

Polimer - moleculă de dimensiuni mari formată prin combinarea mai multor

molecule mici sau a monomerilor într-o formă regulată;

4
Polimeri armaţi - materiale compozite alcătuite din fibre cu rezistenţă şi rigiditate
ridicată, cu fibre (PAF) înglobate într-o matrice de răşini
epoxidice;

Răşini - polimer cu greutate moleculară indefinită având palierul de

înmuiere/topire mai mare decât cel de curgere rezultat din
solicitare;

Strat de bază - suprafaţa elementului consolidat pe care se va aplica materialul

compozit;

Timp de - durata de timp dintre momentul aplicării adezivului şi cel al

expunere realizării contactului dintre cele două materiale ce urmează a fi
lipite;

Tragere - proces automat continuu pentru realizarea elementelor din

materiale compozite şi a altor produse cu secţiune transversală
constantă; fibrele saturate cu răşină sunt trase printr-un dispozitiv
încălzit conferindu-le forma şi asigurându-le tratamentul termic
necesar;

Ţesătură - reprezintă un produs alcătuit dintr-o împletitură de fibre subţiri

continue

Tema 1
Realizati un studiu impreuna cu alti 2 colegi, in care sa prezentati cat mai multe
informatii legate de utilizarea materialelor compozite in urmatorul domeniu:

Ambarcaţiuni
Compozitele au deschis o breşă majoră în industria navală tradiţională, oferind caracteristici de
înaltă rezistenţă, siguranţă, greutate redusă, durabilitate, fiabilitate, rezistenţă la coroziune şi
costuri reduse de întreţinere. Utilizarea compozitelor s-a extins în construcţia de corpuri de bărci

5
şi nave, nervuri, punţi, suprastructuri de punţi, capace de bocaport, arbori, braţe şi nenumărate
alte componente.

Autoturisme
Compozitele oferă alternativa ideală pentru înlocuirea structurilor metalice în constructia
autoturismelor, prin îmbunatătirea performantei structurale, sigurantei, durabilitătii şi proceselor
de prelucrare.  Utilizarea compozitelor oferă o performantă ridicată, costuri mai mici, greutate
redusă şi conformarea cu reglementările de mediu şi de sigurantă. Ele sunt utilizate pe scară largă
în productia de elemente de structură, panouri de caroserie şi multe alte componente. Gradul de
utilizare a acestora depinde de opţiunile privind calitatea şi preţul vehiculului. În industria
auto, maşinile de Formula 1 sunt exemplul cel mai elocvent de aplicare, fiind realizate aproape
exclusiv din materiale compozite.

Vehicole pentru transport greu

Materialele compozite sunt utilizate pe scara largă în construcţia de camioane grele, remorci de
camioane, autobuze, trenuri şi automotoare. Unele dintre caracteristicile cheie ale materialelor
compozite pe această piaţă sunt: greutatea redusa, rezistenţă ridicată, rezistenţă la coroziune şi
flexibilitatea designului. Beneficiile includ, la rândul lor: eficienţa consumului de combustibil,
stabilitate dimensională, o mai mare capacitate de transport marfă/pasageri, rezistenţă la
coroziune, costurile de întreţinere mai mici şi flexibilitatea în proiectare. Compozitelesunt utilizate
pentru fabricarea de cutii, caroserii şi panouri de mari dimensiuni pentru remorci/pereţi, podele,
plafoane şi elemente interioare în domeniul feroviar.

Clădiri/construcţii
Structurile realizate din anumite materiale compozite prezintă o excelentă rezistenţă
seismică. Utilizarea de materiale compozite scade inerţia ("sarcina moartă") şi greutatea,
absoarbe şocul şi vibraţiile generate de cutremure şi alte surse mecanice. Compozitele sunt folosite
pe scară largă pentru a construi, restaura şi consolida structurile vechi, care trebuie să fie reabilitate,
sau pentru a repara daunele cauzate de activitatea seismică. Alte aplicaţii includ cupole, poduri,
tuneluri, stâlpi, căzi acrilice şi chiuvete, diferite tipuri de panouri compozit, imitaţie piatră naturală,
protecţie anticorozivă şi acoperire hidrofugă.

Sport şi recreere
Produsele compozite se găsesc în toate sporturile în aer liber, competiţii şi activităţi recreative,
deoarece acestea sunt produse compacte, uşoare, rezistente la impact şi aerodinamice. Materialele
tradiţionale, cum ar fi titan, aluminiu şi oţel sunt deja depăşite şi înlocuite cu materiale compozite.
Aplicaţiile includ plăci de surf, schiuri, caiace, crose de golf, undiţe, rachete de tenis, crose de
hochei, elemente de protecţie şi cadre de biciclete.

Energie eoliană
Într-un efort de a capta forţa vântului şi de a reduce mai mult costul energiei, turnurile turbinelor
eoliene au devenit mai mari, ca şi lamele rotoarelor. Rotoarele de astăzi sunt realizate exclusiv
din compozite şi încorporează materiale dintre cele mai avansate în scopul de a rezista solicitărilor
severe produse de rafalele de vânt.

Elemente rezistente la coroziune 

Materialele compozite sunt ideale pentru a face faţă exigentelor mediilor de lucru puternic
corozive. Printre altele, acestea sunt utilizate în producţia de conducte, rezervoare, poduri, centrale
electrice, echipamente electronice, unde sunt cerinţe dure privind protecţia contra produselor
chimice extrem de corozive, combinate cu expunerea la căldură, umiditate şi lumina soarelui.

Aeronautică şi aplicaţii militare

Aplicaţiile aeronautice, spaţiale şi militare sunt utilizările principale ale materialelor compozite. O
6
mare varietate de produse de vârf sunt utilizate pentru avantajele conferite în condiţii extreme
specific domeniului. În general, limitele utilizării materialelor compozite de top sunt explorate de
către acele industrii care au bugete foarte mari pentru cercetare şi dezvoltare.