Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DOBÂNDA
Dobânda poate fi privită din două puncte de vedere, şi anume:
1. atunci când pentru sumele depuse într-un cont de economii la o bancă de către o
persoană fizică sau juridică se primeşte un venit, numit dobândă;
2. atunci când pentru un credit (împrumut) luat de o persoană fizică sau juridică de la
o bancă se plăteşte o sumă de bani, denumită dobândă. Aceasta reprezintă costul
capitalului împrumutat.
Clasificarea dobânzilor
Atât în cazul depozitelor de economii, cât şi pentru creditele luate, dobânzile se pot
clasifica în două mari categorii:
1. dobânzi simple – cele care nu dau naştere la alte dobânzi;
2. dobânzi compuse – cele care generează în permanenţă alte dobânzi (dobânda la dbândă);
acestea se vor adăuga la suma depusă iniţial sau capitalul împrumutat iniţial, în funcţie de
situaţia concretă adică depunere sau creditare.
1. Dobânda simplă se determină cu ajutorul uneia din următoarele relaţii:
a) dacă perioada pentru care se acordă creditul este exprimată în ani, relaţia de calcul este
următoarea:
Ds = C 0 ⋅ n ⋅ i , unde: Ds = dobânda simplă;
Co = capitalul împrumutat;
n = nr. de ani;
i = rata dobânzii.
b) dacă perioada creditării este exprimată în luni, relaţia pentru dobânda simplă se scrie
astfel:
C0 ⋅ n ⋅ i
Ds = , unde: n = nr. de luni.
12
c) dacă durata pentru care se acordă creditul este exprimată în zile, dobânda simplă se
calculează astfel:
C0 ⋅ n ⋅ i
Ds = , unde: n = nr. de zile.
360
Observaţie
Anul financiar are 360 de zile şi fiecare lună, d.p.d.v. financiar, are 30 de zile.
unde:
Dc = dobânda compusă;
Cn = capitalul la finele anului “n”;
Co = capitalul împrumutat sau depus iniţial, in anul 0;
iar Cn = Co (1 + i ) n ,
unde: i = rata dobânzii;
n = durata creditului sau a depozitului.