Tiparele textuale

Tiparul textul narativ prezintă evenimentele ce compun firul narativ, prin raportare la timp,
oferind răspunsuri la întrebări, precum: când?, unde?, în ce ordine, cine?, ce face?, faptele
fiind ordonate cronologic. (predomină verbele de acțiune)
Tiparul textual descriptiv evidențiază elementul descris, oferă detalii referitoare la personaje,
peisaje, obiecte. (limbajul este expresiv, creativ, verbele predominante sunt folosite la timpul
prezent)
Tiparul textual dialogat redă interacțiunea verbală dintre oameni; în textul epic, replicile sunt
marcate de linia de dialog, iar în textul dramatic, apar numele personajelor înaintea replicilor,
ceea ce evidențiază dialogul.
Tiparul textual explicativ oferă răspunsuri la întrebările: Ce este explicat?, De către cine?, În
ce mod se explică?, oferă explicații necesare înțelegerii acțiunii / personajelor / modalităților
de lucru, etc. Cel care explică nu se observă la nivelul textului. Această secvență explicativă
se poate regăsi în definiții, rețete, scheme, instrucțiuni, prospecte, în manuale, lucrări
științifice.
Tiparul textual argumentativ prezintă o ipoteză, o teză, se aduc argumente, se folosesc
conectori logici: în primul rând, în al doilea rând, pe de-o parte, pe de altă parte, totodată, de
asemenea, deși, totuși, de exemplu, în concluzie, așadar. Se aduc dovezi pentru a susține ideea
din ipoteză. Secvența argumentativă apare în editoriale, cronici, comentarii, dezbateri, texte
de opinie, în monologuri.
Tiparul textual informativ transmite un mesaj într-o manieră organizată, tonul folosit este
neutru, se folosește timpul prezent.( prezența unor conectori care induc cronologia: mai întâi,
apoi, pe urmă)

Identificați tipare textuale din următoarele fragmente:

1. „Era palid. Fără alt cuvânt se apropie de ea și dori să o împingă pe ușă afară, dar
Meggie se smuci.”

2. Această carte avea o legătură din in, de un verde argintiu ca frunzele de salcie.
Paginile erau atât de luminoase încât fiecare literă stătea clară și neagră pe hârtie.

3. Pentru a recondiționa o carte, mai întâi, ne asigurăm că avem materialele necesare: un

adeziv, plăci rigide, greutăți. Apoi, așezăm o foaie de hârtie cerată având grijă să
ajungă cât mai aproape de îmbinarea cărții cu cotorul.

4. Cred că o carte trebuie recondiționată . Pe de-o parte, cărțile citite sunt tovarășii noștri
de-a lungul anilor. Pe de altă parte, o carte veche poartă în paginile ei istoria lecturilor
noastre.
 5.
„- Aceasta e lada! Oaia care îți trebuie se află înăuntru.

- Chiar așa mi-o și doream! Crezi că oaia asta are nevoie de multă iarbă?
- De ce mă-ntrebi?
- Pentru că la mine acasă-i tare strâmt...”