Sunteți pe pagina 1din 15

fiMEff

/ lr* rlt d-/ td"*4*

EOttE[l{ llOOUER*,
*-" no,b-
t

Traducere din limba englezd.gi note de


IULIA ROSCA-DROMERESCHI

iv,
EPICA
Bucuregti,2017
Partea intei
PROLOG

Auburn

ntru pe uga spitalului, gtiind c[ e pentru ultima datil


in lift, apls pe cifra trei, care se lumirreazd pentru
ultima dat[.
Ugile se deschid la etajul trei, iar eu ii zimbesc asistentei
medicale de gardX. E4presia ei e marcati de mila pe care o
simte pentru mine, pentru ultima datl.
Trec de camera de aprovizionare, de capelI si de camera de
odihni pentru personal, pentru ultima dati.
Merg mai departe pe hol, privind inainte, curajoasl. Bat
incetigor in uga camerei lui 9i agtept ca Adam sd md invite
iniuntru pentru ultima datI.
-
IntrI.
-
Cumva, vocea lui e inci plinn de speranti, iar eu habar
n-am cum de reuseste.
8 I COLLEEN HOOVER

Sti intins pe spate, in pat. Cdnd m[ vede, mI linigtegte cu


un zimbet 9i ridic[ pltura, invitindu-md.ldngd el. Grilajul e
deja lisat, aga cI mi urc in pat 9i ii inconjor pieptul cu bragul.
Picioarele ni se impletesc. imi cufund falain gdtul lui, cIu-
tindu-i cildura, pe care nu o g[sesc.
Astdit e rece.
Se foiegte pinl cind ajungem inpoziEia noastri obignuiti,
cu bragul lui sting sub mine 9i cu cel drept deasupra mea, tri-
gindu-mi spre el. ii i, ."r" mai mult decit de obicei sI-gi
glseasci pozilia, iar respira,tia i se accelereazd. cu fiecare
migcare, cdt de mic[.
irrcerc s[ nu remarc lucrurile astea, dar e greu. Sunt con-
gtientl de sllbiciunea lui tot mai pronunfat[, de pielea tot mai
palida, de fragilitatea vocii. Pe zi ce trece, observ cum se inde-
pdrteazd, tot mai mult, iar eu nu pot face nimic s[ impiedic
asta. Nimeni nu poate decit si asiste.

$tim deja de gase luni ci se va termina astfel. Fireste, ne-am


rugat pentru un miracol, ins[ in viaga real[ nu se petrec ase-
menea miracole.
inchid ochii cind buzele reci ale lui Adam imi ating frun-
tea. Mi-am spus ci nu voi plAnge. $tiu cI nu e posibil, dar pot
mlcar si fac toate eforturile sI-mi impiedic lacrimile s[ curgl
in voie.
Sunt atdt de trist,,soptegte el.
-
Cuvintele acestea nu se potrivesc deloc cu optimismul lui
obignuit, insi mb finigtesc. Sigur ci nu-mi doresc s[ fie trist,
dar am nevoie si-mi implrtlgeasci tristefea acum.
Si eu.
-
CONFESS I 9

Yizitele noastre din ultimele slptlmdni au fost, in mare


parte, pline de rh.sete gi discugii indiferent cdt de forgate. Nu
-
as vrea ca azi si fie diferit, insL stim ci e ultima vizitl 9i e
imposibil si gdsim weun subiect amuz nt Nu avem nici
subiecte de disculie. Vreau doar s[ pldng cu.el gi si urlu despre
cAt e de nedrept totul, insi a9 distruge amintirea aceasta.
Cind doctorii din Portland au spus cL nu se mai poate face
nimic pentru el, plrintii lui au decis si-l transfere la un spital
din Dallas. Asta nu fiindci ar fi sperat intr-un miracol, ci pen-
tru cI familia 1or locuieste in Texas, iar ei au considerat cd ar fi
mai bine si fie aproape de fratele lui gi de celelalte persoane
care il iubesc. Adam se mutase in Portland, impreuni cu
pdrinfii, cu doar doul luni inainte s[ incepem s5. ne vedem,
cu un an in urml.
Adam a decis cI se va intoarce in Texas numai dacd mi se
permitea si mie si il insotesc. Am dus o lupt[ grea ca sI-i con-
vingem atat pe pirintii mei, cit gi pe ai lui sI accepte, insi
Adam a argumentat c[ el era pe moarte, asa ci avea dreptul sI
decid[ pe cine va avea alituri gi ce se va intdmpla cAnd va sosi
momentul acela.
Au trecut cinci siptimdni de cd.nd am venit in Dallas gi
amdndoi nu mai avem niciun pic de inlelegere din partea
plrintilor nostri. Mi s-a spus cd trebuie s[ mi intorc imediat
in Portland, altfel pdringii mei vor fi acuza,ti de abandon gcolar.
Daci nu ar fi fost vorba despre asta, pdrintii lui Adam mi-ar fi
putut permite si r5m6.n, insl ultimul lucru de care au nevoie ai
mei acum ar fi un proces.
Zbonil meu este astdzi. Am epuizat toate ideile care i-ar
putea convinge cI nu trebuie sI fiu in avion. Nu i-am spus lui
10 I COLLEEN HOOVER

Adam 9i nici n-o voi face, dar seara trecuti, dup[ ce mi-a
ascultat rugimingile, mama lui, Lydia, gi-a declarat in
-
sfdrgit pdrerea sincer[.
-
Ai cincisprezece ani, Auburn.Crezi cI sentimentele tale
-
pentru el sunt adevlrate, insl il vei uita intr-o lund. Noi, cei
cai8l-am iubit din ziuain care s-a niscut,va trebui si suferim
pierderea.lui pinl cdnd vom muri. Noi suntem oamenii de
care are nevoie acum.
E ciudat si gtii, la cincisprezece ani, c[ tocmai ai arzit cele
mai dure cuvinte din viaga ta. Nici micar nu am gtiut ce si ii
rispund. Cum ar putea o fatl de cincisprezece ani s[-gi apere
iubirea, daci iubirea ii este trecutl cu vederea de tofi? E impo-
sibil si te justifici in fala lipsei de experiengi 9i a virstei. $i
poate ce au dreptate. Poate c[ nu gtim ce inseamnd iubirea aga

cum gtie un adult, dar cu siguranfl o simlim.


in momentul acesta, e pe punctul de a ne fringe inimile.
Cat timp mai ai? intreab[ Adam, iar degetele lui imi
-
deseneazl. cercuri delicate pe bra!, pentru ultima dati.
Doui ore. Mama ta gi Trey sunt'jos. MI agteapti. Au
-
spus ci trebuie sI plecim in zece minute, daci vrem si ajun-
gem la timp.
Zece minute, repeti el incet. Nu e suficient ca si-gi im-
-
plrtdsesc toatd infelepciunea pe care am acumulat-o pe patul
de moarte. Am nevoie m5.car de cincisprezecel d.orttrzeci, cel
mult.
Risul meu probabil, cel mai jalnic 9i mai trist de care am
e,

fost vreodatd, capabild,.Intuim amindoi disperarea din vorbele


lui, iar el mi stringe mai aproape, dar nu cu mult. I-a mai
CONFESS I 11

ri.mas foarte putinl putere, chiar 9i fagil de ieri. Mi mingiie pe


cap si imi sirut[ pirul.

- \&eau s[-ti multumesc, Auburn, spune el. Pentru multe


lucruri. Dar, mai ales, weau s[-ti multumesc cI esti la fel de
revoltati ca mine.
Rnd din nou. Adam e mereu pus pe glume, chiar gi cdnd
;tie ci sunt ultimele.
Tiebuie si fii mai precis, Adam, fiindcl sunt revoltatl
-
din multe motive acum.
igi slnbegte imbrltigarea si face un efort imens sI se intoarc[,'
s[ m[ priveascd in ochi. Am putea spune cI ochii lui sunt
clprui, dar nu sunt. Sunt nuante suprapuse de verde si maro,
care se atingfrrd s[ se amestece, crednd cea mai intensi privire
care s-a indreptat vreodati spre mine. Ochii acestia erau,
cindva, cea mai strilucitoare pafte alui, insi acum sunt invinsi
de o soartl nemiloasi, care le gterge treptat culoarea.

- Mi refer mai ales la cdt de ofticati suntem pe Moarte,


fiindc[ e o ticlloasl lacom[. Dar cred cL vorbesc si despre
pirintii nogtri, care nu inteleg nimic din toate astea. Care nu
mi-au permis s-o am aici, cu mine, pe singura persoan[ pe care
mi-o doresc ahturi.
Are dreptate. Sunt foarte supiratl din ambele motive. Dar
am discutat deja asta de prea multe ori in ultimele zile gi gtim
ci noi am pierdut, iar ei au cigtigat. in momentul acesta vreau
doar si m[ concentrez asupra lui si sI absorb fiecare centime-
tru cub de prezenf[, cdt mai este posibil.
Ai spus ci ai multe lucruri pentru care vrei sI-mi mul-
-
gumegti. Carc ar fi urmitorul?
12 I COLLEEN HOOVER

Zirmbeqte 9i imi mdngdie fala. Degetul mare imi atinge


b:uzele, iar eu imi simt inima avdntAndu-se spre el, intr-o
incercare disperat[ de a rlmdne acolo, in timp ce carcasa mea
goah e obligatl s[ se intoarc[ in Portland.
Vreau si-1i mulgumesc Pentru c[ -mi-ai permis s[ fiu
-
primul, spune el. $i pentru c[ ai fost prima pentru mine.
ZltmbetlJ il transformi, pentru o clipi, dintr-un bliat pe
patul de moarte intr-un adolescent chipeg, plin de viagI, care-9i
aminteqte de prima lui noapte de dragoste.
Cuvintele lui gi propria lui reacgie la ele imi schi,teazd' pe
fa![ un zdmbet stdnjenit, cdnd m[ gdndesc la noaptea aceea.
A fost inainte s[ gtim c[ urma sI se mute lnapoi in Texas. Ii
cunogteam deja diagnosticul si inci ne luptam sI il acceptim.
Am petrecut o searl intreagi discutAnd despre lucrurile pe
care le-am fi putut trli impreunil,dacd' am fi avut gansa: cih-
torii, cisltorie, copii (inclusiv numele pe care le-ar fi primit),
toate locurile in care ne-am fi putut muta gi, evident, sexul.
Am fost de plrere cd. am fi. avut o via![ intimi fenomenali,
dac[ ni s-ar fi dat gansa. Am fi fost invidiali de toti prietenii.
Am fi fhcut dragoste in fiecare dimineall, inainte s[ mergem
la serviciu, qi in fiecare sear[, inainte si adormim; uneori, 9i
intre cele doud momente.
Am rds atunci, ins[ conversalia s-a stins curdnd, fiindcd
ne-am dat seama c5, era unul dintre aspectele relagiei noastre
asupra c[rora inci aveam control. Nu puteam decide nimic
altceva pentru viitor, insi puteam avea singurul lucru pe care
moartea nu ni-l putea rlpi.
Nici micar nu am discutat. Nu aveam de ce. Imediat ce
m-a privit gi mi-am vlzut gindurile reflectate in ochii lui, am
CONFESS I 13

inceput si ne sirut[m gi nu ne-am mai oprit. Ne-am sirutat in


timp ce ne dezbrdcam, in timp ce ne atingeam, in timp ce
pldngeam. Ne-am sirutat pinl cind am terminat si chiar si
atunci am continuat s[ ne sirutdm, sirbltorind mica victorie
impotriva vietii 9i a morfii si a timpului. Ne-am sirutat qi dup[
aceea, cind m-a linut in brale si mi-a spus c[ md iubegte.
Asa m[ tine in brate si m5. sLruti 9i acum. Mina lui imi
atinge gitul, iar buzele lui le despart pe ale mele, de parcd. ar
deschide o scrisoare sumbr[ de rlmas-bun.
Auburn, goptesc buzele lui peste ale mele.Te iubesc atdt
-
de mult.
Simt gustul lacrimilor mele in sirutul nostru si detest fap-
tul ci distrug ultimele noastre clipe cu shbiciunea mea. Se
retrage si isi apasi fruntea pe a mea. MI lupt pentru mai mult
aer, insi panica se instaleaz[, imi cuprinde sufletul si mI
impiedicd s[ gdndesc. Tiistetea e un val de cdldurd care imi
urci in piept si provoaci o presiune de nedescris, pe misuri ce
se apropie de iniml.
Spune-mi ceva despre tine ce nu stie nimeni.
-
Vocea lui e intrerupti de lacrimi. MI privegte.
Ceva ce pot pistra numai pentru mine.
-
in fiecare ziimicere asta si in fiecare zi ii spun ceva ce nu
am mai rostit cu voce tare. Cred ci il consoleazi si stie despre
mine lucruri pe care nimeni altcineva nu le va mai sti. inchid
ochii si mL g6.ndesc, in timp ce miinile lui continul s[ mdngdie
fiecare p[rticici din mine la care pot ajunge.
Nu am spus nimlnui ce-mi trece prin minte inainte sl
-
adorm, seara.
Mina lui se opreste pe umlrul meu.
14 I COLLEEN HOOVER

Ce-fl trece prin minte?


-
Deschid ochii gi il privesc.
M[ gindesc la tofi oarnenii care imi doresc s[ moar[ in
-
locul t[u.
Nu rlspunde, in priml fazd, dar mAna lui isi reia migcirile,
mingdindu-mi bratul pin[ cdnd ajunge la degete, pe care le
cuprinde intr*ale lui.
Pun pariu c[ nu ajungi foarte departe.
-
Md, forlez si zdmbesc 9i clatin din cap.
Ba da. Chiar foarte departe. Uneori epuizez toate nu-
- care le
mele pe gtiu, aga cI incep si spun numele unor persoane
pe care nu Ie-am intdlnit niciodati. Alteori, inventez nume.
Adam gtie cd nu e adevdrat ce spun, dar ii face bine si audl
asta. Cu degetul mare, imi gterge lacrimile de pe obraz,iar eu
sunt furioasl cI nu am putut lisa si treacd nici zece minute
l^
Iara sa- Plang.
Iart[-mi, Adam. M-am striduit sd nu pldng.
-
Privirea i se induiogeazd cdnd rlspunde.
Dac[ ai fi iegit din camera asta frrd si plingi, m-ai fi
-
distrus.
Cdnd aud asta, nu mi mai abfln. ii strdng in pumn o bucati
de cimag[ gi incep si suspin la pieptul lui, in timp ce mI line
in brafe. Printre lacrimi, incerc si-i ascult inima gi vreau parcl
sl-i blestem tot corpul fiindc[ a fost atit de lipsit de eroism.
Te iubesc atit de mult. Vocea lui e intretiiatl, plini de
-
team5.Te voi iubi mereu. Chiar gi cAnd nu voi putea.
Lacrimile mi se integesc.

- $i eu te voi iubi pentru totdeauna. Chiar gi cind n-ar


trebui.
CONFESS I 15

Ne agIl[m unul de celilalt, iar tristefea noastri e at6.t de


cumpliti,incit mi se pare greu sl-mi doresc si-i supravieEuiesc.
ii rprrn ci il iubesc pentru cI trebuie s-o gtie. ii spun cI il
iubesc, din nou. O spun iar si iar, de mai multe ori decit am
spus-o weodati. De fiecare dati cind o spun, el imi rispunde
la fel. Ne spunem cuvintele acestea atat de mult, inc6.t nici nu
mai stiu cine repeti dupi cine, insL continulm sI le spunem,
pdni cdnd fratele lui, Trey, mi atinge pe brat si imi spune ci e
timpul sI plecim.
Ne-o spunem in timp ce ne slrutlm pentru ultima datl.
Ne-o spunem in timp ce ne stringem in brale.
Ne-o spunem in timp ce ne sIrut[m iar pentru ultima dati.
inci o spun...
CAPITOLUL UNU

Auhurn

I imi spune care este ono-


foiesc in scaun in timp ce el
rariul pentru o orI de consultanll. N-am nicio gansI
s[-mi permit, nu cu banii pe care ii cigtig acum.
Scadeli preful pentru persoanele cu venituri mici? il
-
intreb.
Cutele din jurul gurii i se accentueazd',fiindcd'se striduiegte
s[ nu se incrunte. igi incruciqeazl' miinile peste biroul din
mahon, unindu-le gi apisdndu-gi degetele mari.
Auburn, ce imi ceri si fac costi bani.
-
Nu mai s?une.

Se lasI in spitar, trlgAndu-gi bralele inapoi 9i odihnindu-le


pe burt[.
CONFESS I 17

Avocalii sunt precum nungile: primegti pentru ce pldtegti.


-
Nu are sens si ii spun ce analogie oribih a fhcut. Privesc
spre cartea de wzitd, din mina mea. Are nigte recomandlri
excelente gi gtiam cd. avea si coste, insl nu aveam idee cit de
scump. O si am nevoie de al doilea job, poate chiar de al trei-
lea. De fapt, o sI jefuiesc o nenorocitl de banci.
Si nu exist[ garanlia cljudecltorul va decide in favoarea
-
mea?!
Singura promisiune pe care o pot face este c[ mI voi
-
strldui sI se intAmple asta.Conform documentelor comple-
tate in Portland, te-ai pus intr-o situalie dificilI, aga ci vz dura.
Am timp, mormli eu. Mi intorc de indatl ce iau primul
-
salariu.
imi spune sI stabilesc o intilnire prin intermediul secretarei,
apoi mI trimite inapoi in cildura din Texas. Locuiesc aici de
trei siptimini, iar pinl acum corespunde intru totul imaginii
mele despre acest stat: este umed, fierbinte si singuratic.
Am crescut in Portland, Oregon, gi am presupus ci nu voi
pleca niciodati de acolo. Am vizitat Thxasul cind aveam
15 ani gi, d99i acea excursie nu a fost una pllcut[, n-ag fi
renunlat la nicio secundi; spre deosebire de acum, cind as face
orice numai sI mi intorc in Pordand.
imi pun ochelarii de soare la ochi 9i mi indrept spre
apartament. Centnrl Dallasului nu seamini deloc cu centrul
Portlandului. Cel pugin, in Pordand, aveam acces la aproape
tot ce avea de oferit oragul,la o distangi confortabili de mers
pe jos. Dallas este extins 9i ocup[ mult spaEiu oare am
- 9i
precizat ceva despre cilduri? E groaznic de cald. A trebuit
sl-mi vAnd masina ca sl-mi permit si m[ mut, aga c[ trebuie
18 I COLLEEN HOOVER

si aleg intre transportul public si mersul pe jos, tinind cont cI


economisesc orice bdnul ca s[-mi pot permite avocatul cu care
tocmai m-am intilnit.
Nu pot sI cred ci s-a ajuns la asta. Nici m5.car nu mi-am
fhcut o clienteli la salonul unde lucrez, aga c5. va trebui s[ imi
caut al doilea job. Doar ci habar n-am cum sI glsesc timpul
necesar, tindnd cont de programul haotic a1 Lydiei.
C[ tot veni vorba despre Lydia,formez num[rul ei de tele-
fon gi agtept sI rispundd. Dup[ ce intrl cisufa vocah, mi
intreb dacd si-i las un mesaj sau si revin maitdrziu. Oricum
sunt siguri cI sterge mesajele fhr[ s[ le asculte, a9a ci inchei
apelul gi las telefonul s[ cad[ inapoi in geanti. Simt cum gdtul
gi obrajii imi iau foc treptat, iar ochii mi se implienjenesc.
Este a treisprezecea oard cind merg acas[ in noul stat, intr-un
orasin care toti locuitorii sunt striini, insl am de gdnd si fie
prima dati cind nu ajung acasl cu lacrimi in ochi. Vecinii mei
or fi crezdnd deja c[ sunt nevroticL.
Doar cI drumul spre casi e foarte lung, iar drumurile lungi
mil fzc si imi analizez vta1.;^ asta m[ face s[ pldng. M[
-
opresc si m[ uit in vitrina uneia dintre clidiri, sI vId daci mi-a
curs rimelul. imi privesc reflexia si nu-mi place ce vld.
O fatl care uriste deciziile pe care le-a luat in viaf[.
O fate care-gi detestl cariera.
O fztd, c[reia ii este dor de Portland.
O fatd, care are nevoie disperatl de al doileajob acum o
-
fatd. care citegte un anunt ce spune CAUTNM PERSONAL,
lipit pe vitrini.
CONFESS I 19

cAurAu PERSoNAL
Ciocnnifi daci suntegi interesafi.

Md dau un pas inapoi gi analizezclldirea in fafacireia mi


aflu. Am trecut pe lingi ea in fiecare zi a navetei mele si n-am
remarcat-o, probabil fiindcI imi petrec diminelile la telefon 9i
dupl.-amiezile cu ochii in lacrimi, si nu am cum si observ
clldirile.

CONFESSl

Asta e tot ce spune anungul. Cuvintul m[ indeamni si


cred c[ ar putea fi vorba despre o biserici, insi nu pare deloc
probabil, flnind cont de vitrinele aliniate pe faladi. Sunt aco-
perite cu buc[1ele de hdrtie de diverse dimensiuni si forme,
ascunzdnd ce se afl[ in chdire de privirile din exterior si inde-
plrtdnd orice sperang[ de a vedea iniuntru. BucIlelele de hir-
tie cuprind fraze gicuvinte, scrise de miini diferite. M[ apropii
gi citesc citeva.

in fiecare zi sunt recunoscStoare cd solul meu 9i fratele sEu


seamSni perfect. inseamn5 cd gansele ca solul meu sJ afle
ci fiul nostru nu este al lui sunt foarte reduse.

imi duc mdnalapiept. Ce naiba e asta? Mai citesc una.

N-am mai vorbit cu copiii mei de patru luni. Md sun5 de


s5rbdtori gi de ziua mea, dar niciodatS in perioadele dintre
ele. Nu ii invinuiesc, fiindcE am fost un tatS groaznic.

Si incl una.

1
Mirturisegte, recunoagte (in limba etglezd,in original) (n. tr.)

S-ar putea să vă placă și