Testele de antrenament-BACALAUREAT 2021 momentul, mai ales că viața sa era într-o conexiune directă cu
Testul de antrenament 1
Subiectul I
A.
1. Sensul din text al secvenței este fără încetare, neîntrerupt,
fără răgaz.
2. Localitatea aflată la cea mai mică altitudine de pe cursul
Dunării este Sulina.
3. Semnificația banului aruncat în bazinul din Donaueschingen
se referă la a pune o dorință, așa cum reiese din secvența: ,, Am
aruncat un ban în bazinul cu apă limpede și mi-am pus în gând
ca vara viitoare să merg la Sulina’’.
4. Motivul pentru care ziua de călătorie a dobândit sens este că
autorul se afla la izvoarele Dunării și l-a dominat o emoție
puternică.
5. Concepția autorului despre frumusețea lumii așa cum se
desprinde din paragraful al doilea este că aceasta pentru a fi
dominată de beatitudine, ar trebui să aparțină oamenilor cu o
moralitate inedită. De asemenea, autorul consideră că
frumusețea poate fi dobândită și prin lucrurile săvârșite.
B. Locul vizitat este o parte, care poate schimba viziunea
asupra lumii sau starea emoțională și formează un ansamblu
artistic, care este cuprins dintr-o singură privire.
În opinia mea locul vizitat poate schimba starea emoțională a
călătorului, deoarece acesta are puterea de a ne încărca cu
diferite emoții și de a ne determina să conștientizăm că merită
trăită orice clipă.
În primul rând, locul vizitat are capacitatea de a transforma
trăirile călătorilor și are un efect simbolic asupra acestora,
încât, într-un mod rapid, emoțiile nu ezită să apară. De
exemplu, călătorul din fragmentul citat își schimbă starea
atunci când ajunge la izvoarele Dunării și trăiește cu intensitate
acest fluviu.
În al doilea rând, un loc vizitat ne provoacă să ne dăm seama că
avem bucuria de a trăi la maximum clipa, de a ne regăsi pe sine
și de a ne relaxa pentru a avea parte de frumusețea
înconjurătoare. De pildă, există persoane, care se pot încărca cu
sentimente pozitive, de fericire și de împlinire, în funcție de
locul pe care-l vizitează.
În concluzie, anumite destinații influențează enorm stările
afective ale unui călător, datorită încărcăturii lor simbolice și
dorinței de a fi recunoscător pentru cele întâlnite
.
Subiectul al II-lea
Notațiile autorului sunt elementele specifice textului dramatic
și se mai numesc indicații scenice sau didascalii. Aflate între
paranteze, acestea reprezintă singura intervenție în text a
dramaturgului, făcând legătura între literalitate (textul ca operă
literară) și teatralitate (textul ca operă destinată reprezentării
scenice). În textul dramatic, notațiile autorului oferă informații
suplimentare despre decor, despre vestimentație, despre
elementele nonverbale, ajutând la punerea în scenă a textului.
În textul fragmentar prezentat, selectat din opera ,,Mitică
Popescu’’, acestea au rolul de a nota succint detalii privind
decorul: ,,O odăiță, acasă la sora lui Mitică. [...] Două ferestre
aproape lipite (…), perdele albe și figuri geometrice brodate
deschise și prinse într-o parte și alta a ferestrei. În mijloc, o
masă cu un picior (…) Pe pereți portrete de familie, făcute
după fotografii. (…) Sub fereastră e ca un soi de laviță pe care
se pot pune hainele. În jurul mesei se află, în dreapta, un fotoliu
scund, cu brațe groase de tot, așa că se poate sta comod pe ele.
E acoperit cu o velință*. În partea cealaltă e un fotoliu din altă
garnitură. Mai e un scaun obișnuit (…).Tot mobilierul e vechi,
ruinat destul, dar foarte curat’’. De asemenea, acestea au rolul
de a caracteriza în mod direct personajul Ana: ,,femeie ca de
treizeci de ani, foarte frumoasă, dar cu fața obosită de griji și
necazuri, gospodină harnică, muncită de nevoi’’, evidențiind
vârsta și frumusețea deosebite, dar și faptul că era harnică. Nu
în ultimul rând, acestea au rolul de a surprinde și gestul Anei
,,intră cu un braț de lemne’’.
Textul dramatic fragmentar selectat din opera ,,Mitică
Popescu’’ este semnificativ pentru prezentarea acestor notații
pe care autorul le face, deoarece conferă informaţii preţioase nu
doar în jocul scenic, ci şi în lectura propriu-zisă, ajutând
cititorul să-şi reprezinte mintal evenimentele şi personajele.
Testul de antrenament 2
Subiectul I
A.
1. Sensul din text al secvenței este de: numaidecât, imediat.
2. Vechea denumire a Pieței Victoriei era Capul Podului.
3. Modul în care era marcat sfârșitul de an școlar în copilăria
autorului era sărbătorit cu un concurs de oină, așa cum reiese
din secvența: ,, De mare prestigiu se bucura pe vremea când
eram copil frumosul joc al oinei. Sfârșitul fiecărui an școlar era
sărbătorit cu un mare concurs între toate liceele țării.’’
4. Motivul pentru care autorul a început să facă sport este că
voia să își îmbunătățească stilul de viață, acesta era
bolnăvicios, slab la trup și simțea că toate bolile se țineau de
capul lui.
5. Imaginea iernii păstrate în memoria autorului așa cum reise
din textul dat este una aparte, peisajul este similar unei lumi de
basm, deoarece trăsurile sunt frumos împodobite cu dantele, cu
pături și cu zurgălăi, la care erau înhămați caii puternici. De
asemenea, această perioadă feerică ținea câteva luni bune,
fiindcă ,,numai soarele primăverii topea zăpada’’.
B.
Sportul reprezintă o activitate benefică tuturor oamenilor atât
pentru starea psihică, cât și pentru cea fizică.
În opinia mea decizia de a practica un sport este influențată de
riscurile pe care acesta le implică, deoarece fiecare se gândește
la anumite accidente și dorește să își păstreze sănătatea psihică
și fizică.
În primul rând, pornind de la dictonul ,,Mens sana in corpore
sano’’putem spune faptul că practicarea unui sport este o
activitate esențială, de aceea, în același timp, este important ca
fiecare practicant să se gândească la posibile incidente, care ar
putea apărea în timpului practicării unui sport. De pildă, în
textul-suport, sunt evidențiate accidentele care apăreau în
timpul jocului de oină ,,mâinile scrântite și degetele umflate și
întoarse’’, dar acestea l-au determinat pe autor să nu renunțe, ci
să practice ,,cu plăcere acest sport’’.
În al doilea rând, sunt anumite jocuri sportive care necesită
pregătire și implicare, ele desfășurându-se pe lungi perioade. În
aceste situații, practicanții au nevoie să conștientizeze că există
riscuri majore de accidentare. De exemplu, pot exista persoane
care au diverse probleme de sănătate, iar efortul nu trebuie să le
amplifice complicația.
În concluzie, este important a se practica un sport, însă alegerea
acestuia este influențată de anumite riscuri pe care le implică,
întrucât sunt utile atenția și conștientizarea pentru a putea evita
unele inconveniente, care pot aduce suferință fizică și mentală.
Subiectul al II-lea
Poezia ,,În parc’’ scrisă de Șt. O. Iosif este un text liric în care
se exprimă, în mod direct, idei și sentimente de melancolie, de
tristețe, în legătură cu schimbările observate în natură. Tema
poeziei o constituie trecerea inexorabilă a timpului, așa cum
reiese din versul: ,, Flori veștede, flori moarte, flori iubite!’’
Discursul liric este unul confesiv, reieșit din prezența verbelor
la persoana I: ,,am găsit’’, ,,nu vreau’’, să plâng’’și a
pronumelor la persoana I: ,,mi-‘’și ,,-mi’’, dar și adresativ:
pronumele:,,v-‘’, ,,vă’’sau verbele ,,străluceați’’, ,,stați’’.
Sentimentele care se degajă din text sunt de nostalgie, de regret
și de melancolie, iar eul liric se află în ipostaza meditativului și
a observatorului, așa cum reiese din versurile ,,Ce triste-mi stați
acuma, și zdrobite!/Nu vreau să plâng... O clipă-i visul
vieții...’’.
Textul poetic este dominat de expresivitate, aceasta realizându-
se prin intermediul figurilor de stil și a imaginilor artistice.
Astfel, prin prisma imaginii vizuale: ,,am găsit pe banca
solitară/...un biet mănunchi de flori trecute ’’, care are la bază
epitetele ,,solitară’’ , ,,biet’’ și ,,trecute’’,se face trimitere la
trecerea timpului, care a adus cu el schimbări majore în natură.
De asemenea, personificarea din ultima strofă ,,Ce triste-mi
stați acuma, și zdrobite!’’amplifică tristețea și resemnarea, dar
și faptul că nimeni nu rezistă transformărilor produse de
scurgerea vremii. Ultimul vers: ,,Flori veștede, flori moarte,
flori iubite’’creează atât o repetiție, care devine motivul central
al poeziei, cât și o metaforă a efemerului uman și a ideii că
totul este neiertător în viața fiecăruia. Întregul mesaj poetic, cu
ajutorul resurselor expresive, are capacitatea de a exprima
încărcătură afectivă și de a transmite elocvent faptul că trecerea
ireversibilă a timpului poate produce metamorfoze majore în
natură.
Testul de antrenament 3
Subiectul I
A.
1. Sensul din text al secvenței sugerează potrivirea literară a
cuvintelor.
2. Ion Creangă se distinge prin haina lui de șiac și prin pălăria
sură și mare.
3. Pasiunea lui Creangă era gramatica, așa cum reiese din
secvența: ,,Patima lui era gramatica
[...]. Ținea la scrisul limbei curate românești, după firea ei.’’
4. Învățătorul le povestește snoave și pilde cu scopul de a
scoate în evidență într-un mod plăcut comportamentul
neadecvat al tinerilor.
5. Așa cum reiese din ultimele două paragrafe, Ion Creangă era
o persoană respectuoasă. El avea har de profesor, iar elevii
deprindeau alături de el tainele studiului. Mereu adopta un
comportament demn de un dascăl, își scotea din cap pălăria și
le răspundea voios copiilor la salut.
B. Prestigiul reprezintă autoritarea pe care o persoană o impune
prin comportamentul său deosebit, prin aptitudini și prin
atitudini.
În opinia mea prestigiul unei persoane este influențat de
respectul câștigat, deoarece comportamentul și abordarea unor
probleme în stiluri diferite ajută enorm la menținerea acestuia.
În primul rând, respectul și prestigiul sunt două concepte care
se interferează și care impun un fel aparte în relație cu semenii
și care-i determină să fie mândri. De exemplu, raportat la
fragmentul selectat, Ion Creangă, prin comportamentul său
deosebit, a câștigat respectul elevilor săi. Modul în care el se
raporta la tineri, dar și pasiunea lui pentru gramatică, îi aduc
prestigiu.
În al doilea rând, respectul se dobândește prin ieșirea din tipar,
prin abordarea unor situații în stiluri inedite. De pildă, un
profesor nonconformist, care va încerca o predare alternativă,
desigur, va avea rezultate și va dobândi respect ce se va
transforma în prestigiu. În același timp, el va fi stimulat în
păstrarea acestuia.
În concluzie, prestigiul și respectul sunt în relatie de
interdependență, însă merită a se impune seriozitate și
devotament pentru a le câștiga.
Subiectul al II-lea
Dinu este protagonistul textului fragmentar, deoarece participă
activ la acțiune și este caracterizat direct atât de către narator,
cât și de alte personaje, iar faptele, gesturile, și relațiile cu
celelalte personaje constituie puncte de reper în caracterizarea
indirectă.
Încă din incipitul textului, naratorul îl caracterizează direct,
modalitate prin care se oferă informații legate de statutul social
și de originea sa: orfan și nu avea frați și surori. Dinu este
personajul eponim, deoarece numele lui apare încă din titlu.
Caracterizat de celelalte personaje, el apare ca fiind
compătimit: ,,Vai, săracul Dinu, ce s-alege de dânsul?’’.
Portretul fizic este conturat cu minuțiozitate, iar naratorul îi
evidențiază trăsături aparte: ,,avea un cap mare’’, ,,fruntea-
îngustă’’, ,,obrajii-mari și lați’’, ,,avea ochii mici, cețoși’’,
,,mustața-i rară’’, reieșind faptul că este un bărbat matur/inițiat.
Portretul moral reiese din caracterizarea indirectă. Astfel, este
un băiat responsabil, deoarece ,,gospodăria de acasă’’ și ,,de pe
câmp’’ rămăsese în grija lui. De asemenea, el a fost capabil să
își îngrijească gospodăria și să nu o risipească ,,moșioara a mai
crescut’’ .
În concluzie, protagonistul fragmentului operei literare ,,Dinu
Natului’’ de Ion Agârbiceanu reprezintă prototipul omului
perseverent, conștient și harnic, care știe să lupte pentru a
evolua, oferindu-le celor din jurul lui un model de
comportament demn de urmat.
Testul de antrenament 4
Subiectul I
A. 1. Sensul din text al secvenței ,,din când în când’’ este
uneori, câteodată.
2. Anul nașterii lui Barbu Cioculescu este 1927.
3. Atitudinea lui Barbu Cioculescu față de Ion Barbu, în
momentul revederii, a fost una respectuoasă, așa cum reiese din
secvența; ,,într-o după-amiază de lapoviță, l-am salutat cu
respect’’.
4. Motivul pentru care Tudor Arghezi s-a supărat pe tatăl lui
Barbu Cioculescu a fost dat de nemulțumirea lui în care acesta
scrisese despre romanele sale.
5. O trăsătură morală a lui Ion Barbu, așa cum reiese din
ultimul paragraf este curiozitatea, deoarece bătrânul îl poftise
pe tânărul Cioculescu alături și l-a întrebat despre disciplinele
preferate de la școală.
B. Opiniile celor din jur constituie ideile transmise în ceea ce
privește anumite percepții pe care oamenii le au asupra
realității pe baza unor cunoștințe dobândite.
Consider că opiniile celor din jur influențează înțelegerea
realității, deoarece sunt moduri diferite de raportare la un
aspect surprins și pot exista percepții diferite ale oamenilor.
În primul rând, o realitate similară poate fi privită din mai
multe unghiuri, oamenii raportându-se diferit la un aspect
surprins din realitate. De exemplu, se poate observa că modul
în care Barbu Cioculescu percepea realitatea era influențat de
tatăl său, aspect evidențiat de Ion Barbu, care va încerca să îi
ofere o nouă viziune asupra lucrurilor din jurul lui: „Astea ţi le-
a spus taică-tu!” izbucni profesorul şi, apucându-mă strâns, îmi
ținu o adevărată lecție asupra măreției epocii’’.
În al doilea rând, oamenii și specialiștii au capacitatea de a
furniza anumite informații false fără a se documenta. De pildă,
există rețele sociale sau diferite posturi de televiziune, care
transmit noutăți neverificate, provocând societatea să
reacționeze agresiv sau să-i determine să nu mai fie solidari
unii cu alții.
În concluzie, modul în care omul percepe realitatea este
influențat de persoanele din jurul lui, însă merită a se
documenta pentru verificarea informațiilor și pentru
credibilitatea acestora.
Subiectul al doilea
Notațiile autorului sunt elementele specifice textului dramatic
și se mai numesc indicații scenice sau didascalii. Aflate între
paranteze, acestea reprezintă singura intervenție în text a
dramaturgului, făcând legătura între literalitate (textul ca operă
literară) și teatralitate (textul ca operă destinată reprezentării
scenice). În textul dramatic, notațiile autorului oferă informații
suplimentare despre decor, despre vestimentație, despre
elementele nonverbale, ajutând la punerea în scenă a textului.
În fragmentul extras din ,,Omul care a văzut moartea’’ de
Victor Eftimiu acestea au rolul de a oferi informații despre
decor: ,,Decor unic. Birou-salon. Provincie. Zi de mai, în casa
domnului Alexandru Filimon. Mobilă învechită. Pian cu
fotografii. Panoplie*. Pe un perete, două fotografii mărite cu
cărbunele, ale doamnei și domnului Filimon,
ceva mai tineri și semnate Alice, tronează în rame de aur,
foarte încărcate, oval peste pătrat. Ușa și ferestrele se vor așeza
după fantezia regizorului sau posibilitățile teatrului.’’, însă
suprind atât repere temporale:,,zi de mai’’, cât și spațiale: ,,în
casa domnului Alexandru Filimon’’. De asemenea, acestea
notează acțiunea lui Alice ,, care citește un roman’’ sau pe cea
a doamnei Filimon, care ,,e în scenă cu fiica dumisale, Alice, și
brodează.’’
Textul dramatic fragmentar selectat din opera ,,Omul care a
văzut moartea’’, de Victor Eftimiu este semnificativ pentru
prezentarea acestor notații pe care autorul le face, deoarece
conferă informaţii preţioase nu doar în jocul scenic, ci şi în
lectura propriu-zisă, ajutând cititorul să-şi reprezinte mintal
evenimentele şi personajele.
SIMULARE BACALAUREAT 2021
Subiectul I
A.1. Sensul secvenței este succinct.
2. Titlul lucrării în care Jean Bart evocă atmosfera din familia
sa, ca urmare a plecării tatălui în război este ,,Scrisorile tatii’’.
3. O stare trăită de autor la revenirea în Iași este bucuria, așa
cum reiese din secvența: ,,Și astăzi când mă duc la Iași, când și
când, cu adevărată voluptate cutreier străzile Iașului.’’
4. Motivul pentru care scrisoarea tatălui creează bucurie
familiei este că aceasta le confirmă faptul că ființa dragă este în
viață.
5. Ion Creangă are o atitudine aparte față de copii, el dă dovadă
de empatie, conștientizând importanța acestei relații cu cei
mici. Autorul păstrează cu bucurie în memoria sa acel moment
când Creangă îi saluta pe copii.
B.Implicarea civică constituie devotamentul cetățenilor dintr-o
societate, care doresc să dezvolte o comunitate aparte și
funcțională pentru un viitor mult mai bun.
În opinia mea este importantă implicarea civică în perioadele
de criză, deoarece se poate susține societatea pentru depășirea
acestora și comunitatea ar avea de câștigat prin gesturile simple
inițiate de către fiecare dintre noi.
În primul rând, implicarea în activitățile civice este utilă pentru
depășirea cu ușurință a acestor impasuri dintr-o
societate/comunitate și ar garanta o schimbare în bine. De
exemplu, textul-suport prezintă producerea de scame a celor
din familia autorului, încât Crucea Roșie avea nevoie de
materiale pentru a trata răniții, familia lui Bart a dat dovadă de
spirit civic, implicându-se benevol pentru a produce materialele
necesare.
În al doilea rând, acest devotament civic are la bază și o serie
de gesturi inedite sau chiar simple, care arată că sunt
importante și fiecare societate aflată în criză are nevoie de ele.
De pildă, Pandemia prezentă pe întreg mapamondul constituie
o criză, iar datoria fiecăruia dintre noi este de a ne sprijini prin
a ne sfătui a purta măștile de protecție sau prin a ține cont de
măsurile esențiale pentru a diminua răspândirea virusului.
Toate acestea ar putea produce la nivel mondial o schimbare în
bine și societatea ar reveni la normal mult mai repede.
În concluzie, implicarea fiecăruia dintre noi în perioadele de
criză dintr-o societate poate aduce schimbări majore, protejare,
salvare și dezvoltarea acesteia pentru a evita inconvenientele și
pentru a nu avea de suferit.
Subiectul al II-lea
Notațiile autorului sunt elementele specifice textului dramatic
și se mai numesc indicații scenice sau didascalii. Aflate între
paranteze, acestea reprezintă singura intervenție în text a
dramaturgului, făcând legătura între literalitate (textul ca operă
literară) și teatralitate (textul ca operă destinată reprezentării
scenice). În textul dramatic, notațiile autorului oferă informații
suplimentare despre decor, despre vestimentație, despre
elementele nonverbale, ajutând la punerea în scenă a textului.
În textul fragmentar ,,Conu Leonida față cu reacțiunea’’ de
I.L.Caragiale acestea au rolul de a oferi informații despre
decor: ,,O odaie modestă de mahala(...) la dreapta, o ușă; la
stânga, o fereastră. De-o parte și de alta a scenei, câte un pat de
culcare’’. De asemenea, acestea notează și detalii, care surprind
portretul fizic, vestimentar, al personajelor Leonida și
Efimița: ,,Leonida e în halat, în papuci și cu scufia de noapte.
Efimița e în camizol, fustă de flanelă roșie și legată la cap cu
tulpan alb.’’ Totodată, acestea prezintă și reperele spațiale: ,,În
București’’, ,, în mijlocul odăii’’. Nu în ultimul rând, este
evidențiată o acțiune săvârșită de cele două personaje:
,,Amândoi șed de vorbă la masă’’.
Textul dramatic fragmentar selectat din opera ,,Conu Leonida
față cu reacțiunea’’, de I.L.Caragiale este semnificativ pentru
prezentarea acestor notații pe care autorul le face, deoarece
conferă informaţii preţioase nu doar în jocul scenic, ci şi în
lectura propriu-zisă, ajutând cititorul să-şi reprezinte mintal
evenimentele şi personajele.
Testul de antrenament 5
Subiectul 1.
A.
1. Sensul secvenței din textul dat este uneori.
2. Vârsta pe care o are E. Lovinescu în momentul întâlnirii sale
cu Virgiliu Monda este 35 de ani.
3. O trăsătură fizică prin care E. Lovinescu se impune în fața
elevilor săi este construcția solidă a corpului său, așa cum
reiese din secvența: ,, Domina clasa cu masivitatea bustului
său’’.
4. Motivul pentru care Virgiliu Monda nu se simte confortabil
la orele de limba latină este că trebuia să traducă la prima
vedere capitolul nou.
5. Modul în care preda limba latină era unul impunător,
deoarece deschidea la nimereală cartea cu textul latin și îi
punea pe fiecare în parte să răspundă, însă aceștia reușeau să-l
traducă doar cu ajutorul profesorului.
B.
Școala constituie unitatea, care ajută elevul să își dezvolte
abilitățile, inteligența și să se formeze pentru viitorul
profesional.
În opinia mea școala oferă elevilor posibilitatea de a-și
dezvolta potențialul, deoarece aceasta este precum un laborator
în care copilul este supus unor operații științifice și în urma
unor procese de învățare se presupune că devine deștept,
învățat și luminat.
În primul rând, școala este instituția care organizează trăirea
unei experiențe de învățare. Ea urmărește cu ajutorul
profesorului atingerea unor obiective cu sprijinul unor metode
și a unor mijloace științifice. De exemplu, textul-suport ,,25 de
ani cu E. Lovinescu’’, de Virgiliu Monda evidențiază
strădaniile pe care elevul le face pentru a-și dezvolta
potențialul pe care profesorul i-l observase și pentru a-i
demonstra acestuia că va continua să persevereze în ceea ce
privește scrisul, care l-ar fi dezvoltat intelectual și mai
mult: ,,După două zile mi-a dat verdictul: un verdict sever, dar
nu descurajator – însoțit, dimpotrivă, de îndemnul de a-mi
continua străduințele literare și de a-i arăta tot ce aveam să mai
scriu. Nici el și nici eu nu ne puteam închipui atunci cu câtă
fervență o să-i îndeplinesc voia.’’
În al doilea rând, indiferent de situație, nu trebuie să negăm
faptul că școala este o instituție educativă destul de importantă,
cu reguli stricte ce trebuie a fi respectate în așa fel încât copilul
să beneficieze de cea mai bună învățare pentru a-și dezvolta
potențialul. De pildă, solicitările cadrelor didactice nu fac
altceva decât să îl ajute pe copil să se identifice din punct de
vedere profesional în societate, determinând capacitatea
acestuia de învățare și de acumulare a cunoștintelor necesare
pentru viață.
În concluzie, școala oferă posibilitatea elevilor de a-și dezvolta
potențialul, însă pentru aceasta merită a se învăța respectul față
de reguli și față de autorități pentru a avea o perfectă cooperare
în cadrul unității de formare.
Subiectul al II-lea
Perspectiva narativă reprezintă punctul de vedere al naratorului
în raport cu universul diegetic, viziunea lui asupra lumii.
În textul ,,Adam și Eva’’, de Liviu Rebreanu perspectiva
narativă este una obiectivă, întrucât narațiunea este
heterodiegetică, fiind scrisă la persoana a treia, așa cum reiese
din utilizarea verbelor: ,,ședea’’, ,,zăcea’’, ustura’’, văzu’’ și a
pronumelor ,,îi’’și ,,își’’. Textul fragmentar o prezintă pe
Dafina, care îl privește pe Toma Novac, ce este bolnav și care
se trezește, încercând să-și controleze luciditatea. Perspectiva
obiectivă, din textul dat, presupune un narator obiectiv, care
știe mai mult decât personajele și redă evenimentele fără să se
implice afectiv.
Prin urmare, în textul ,,Adam și Eva’’, naratorul este unul
omniscient și omniprezent, textul având focalizare zero și
viziune ,,din spate’’.
Testul 6.
Subiectul I
A. 1. Sensul din text al secvenței este de ordin.
2. Numele celor doi conferențiari care acceptă invitația lui N.
Iorga la Universitatea Populară din Văleni sunt: George
Sofronie și Eugeniu Speranția.
3. Un element arhitectural tradițional al casei lui N.Iorga din
Văleni este cerdacul, care pare a fi specific țării noastre, așa
cum reiese din secvența dată: ,,un cerdac tipic românesc, cu
intrări la diferitele încăperi’’.
4. Motivul pentru care N.Iorga a sprijinit funcționarea
Facultății de Drept din Oradea este că înțelegea rolul important
pe care-l putea avea în acel colț al țării, luând măsuri potrivite
pentru funcționarea instituției.
5. O trăsătură morală a lui Nicolae Iorga este devotamentul
pentru scris, de care dădea dovadă în momentul în care se afla
la masa de lucru și nu întrerupea ceea ce avea de făcut până nu
termina. Această caracteristică îl determina să fie autentic față
de cei cu care interactiona.
B.
Metodele de lucru constituie abordări sau intrumente care ajută
omul să găsească soluții facile în rezolvarea sarcinilor pe care
le au atât în scop profesional, cât și în scop personal.
În opinia mea este important a respecta o metodă de lucru
pentru atingerea scopului propus, întrucât fiecare ajunge să se
bucure de munca săvârșită și poate arăta devotamentul în
săvârșirea unei activități prestate.
În primul rând, orice om este pus în situația de a interacționa cu
o metodă de lucru pentru a duce la bun sfârșit munca și efortul
cerute fie în scop profesional, fie în scop particular. De
exemplu, în textul-suport, ,,Nicolae Iorga’’, autorul prezintă o
metodă de lucru pe care Iorga o avea în momentul în care
muncea ,,nu se întrerupea pentru nimic în lume până nu sfârșea
o pagină începută’’, arătând ambiția pe care o avea și dorința
de a-i ieși perfect scrierile.
În al doilea rând, este esențial a selecta o metodă de lucru
pentru a arăta implicarea în prestarea unor servicii de care
depinde omul și care merită a-i face modul de muncă mult mai
ușor. De pildă, în domeniul cercetării, dar și al informaticii,
specialiștii aleg metode de lucru autentice, precum analizele
Swot, pentru îmbunătățirea calității serviciului, dar și pentru
ușurarea unor aspecte, care ar putea îngreuna sarcinile.
În concluzie, este firesc a se respecta și a se găsi metodele de
lucru inedite pentru atingerea obiectivelor propuse fie la locul
de muncă, fie în viața personală pentru a avea parte de bucuria
succesului acestora.
Subiectul al II-lea
Poezia ,,S-aștept’’scrisă de Tudor Arghezi este un text liric în
care se exprimă, în mod direct, sentimente de nostalgie, de
speranță, de spulberare a oricărui vis, în legătură cu/generate de
scurgerea vremii. Tema poeziei este trecerea timpului așa cum
reiese din motivul literar al amintirii, din repetiția verbului ,,s-
aștept’’, dar și a interogației din finalul poeziei: ,,Când peste
mine timpul se prăbușește-ntreg?’’
Discursul liric este unul confesiv, reieșit din utilizarea verbelor
la persoana I ,,s-aștept’’, ,,n-am’’, ,,să înțeleg’’ și a pronumelor
de persoana I ,,-mi’’și ,,mine’’. Sentimentele care se degajă din
text sunt de nostalgie, de regret, de melancolie, eul liric
aflându-se în ipostaza însinguratului, așa cum reiese din
versurile: ,,Ce să aștept să vie și ce să înțeleg,/Când peste mine
timpul se prăbușește-ntreg?’’
Textul poetic este dominat de expresivitate, aceasta realizându-
se prin intermediul figurilor de stil și a imaginilor artistice.
Astfel, prin intermediul metaforei ,,viața cu coșurile pline’’se
sugerează dorința poetului de a mai avea parte de momente
inedite în viața sa. De asemenea, repetiția verbului ,,s-aștept’’,
care devine laitmotivul poeziei, exprimă tristețea și nerăbdarea
descoperirii viitorului. Personificarea ,,nu mai urcă de-a dreptul
niciun drum’’accentuează spulberarea oricărei speranțe de a fi
bine cu sine însuși și imposibilitatea de a ieși din starea de
singurătate ce-l domină.
Întregul mesaj poetic, cu ajutorul mijloacelor artistice, are
capacitatea de a exprima încărcătură afectivă, cu sentimente de
tristețe și de apăsare interioară.
Test de antrenament 7
Subiectul I
1. Sensul din text al secvenței este ,,pe atunci’’.
2. Denumirea străzii unde și-a petrecut copilăria autorul
este ,,Clopotarii Noi’’.
3. Meritul institutorului Nicolae Petrescu în formarea lui
Șerban Cioculescu este unul inedit, acela de a-l învăța să se
exprime corect în scris și că a reușit să promoveze toate
examenele, așa cum reise din secvența: ,, acorda un preț
deosebit ortografiei: de aceea mă pot lăuda că am stăpânit din
copilărie manevrarea înlesnită a semnului de unire și a
apostrofului, și acordurile gramaticale în propoziție, dinspre
partea sintaxei. Mulțumită lui, mi-am trecut fără incidente toate
examenele’’.
4. Șerban Cioculescu era pe punctul de a rata examenul din
cauza confuziei pe care a făcut-o tatăl său, nefiind atent la
numele elevilor de pe listă.
5. Șerban Cioculescu este respectuos față de tatăl lui, trăsătură
morală reieșită în momentul în care părintele își dă seama că
plecase fără cravată și părea a fi neprezentabil, iar cei din
familie fac haz de necaz de incidentul pe care l-a avut. El
conștientizează că nu se cuvenea o asemenea atitudine.
B. Vestimentația constituie un aspect esențial din viața
fiecăruia pe care nu este bine a-l ignora, mai ales, în zilele de
azi, încât aceasta arată personalitatea și felul oricui în societate.
În opinia mea respectarea unui cod vestimentar în contexte
sociale este importantă, întrucât prin intermediul acestuia se
arată seriozitatea și implicarea fiecăruia, dar și respectul față de
sine însuși.
În primul rând, o ținută adecvată arată seriozitate și atrage
succesul într-un proiect. Omiterea sau neatenția pentru acest
aspect vestimentar poate lăsa o impresie mai puțin plăcută
celor cu care se intră în contact. De exemplu, așa cum se
prezintă și în textul ,,Amintiri’’, tatăl lui Șerban Cioculescu
conștientizează în ultimul moment că nu avea cravată, trebuind
să revină acasă pentru a se prezenta la întâlnirea la care fusese
chemat cu o ținută adecvată:,,plecase fără cravată și a trebuit să
facă, în ultimul moment, calea
întoarsă, când a descoperit, pipăindu-și nodul absent, că era cu
totul neprezentabil.’’
În al doilea, pentru a transmite respect față de cei cu care se
interacționează este util ca fiecare să se adapteze situației
oficiale. De pildă, oamenii cu funcții importante, din sfera
politicului sau din cea a conducerilor anumitor instituții sau
multinaționale sunt nevoiți să aibă grijă de aspectul vestimentar
în momentul în care transmit un mesaj pentru a-și câștiga
credibilitatea mult mai ușor.
În concluzie, respectarea unui cod vestimentar în contexte
oficiale demonstrează faptul că se dă dovadă de seriozitate și
de respect unii față de alții.
Subiectul al II-lea
Stavru este protagonistul textului fragmentar, deoarece
participă activ la acțiune și este caracterizat direct atât de către
narator, cât și de alte personaje, iar faptele, vorbele, și relațiile
cu celelalte personaje constituie puncte de reper în
caracterizarea indirectă.
Încă din incipitul textului, naratorul îl caracterizează direct,
modalitate prin care se oferă informații legate de statutul social,
negustor ambulant – numit „limonagiul’’, deoarece vindea
marfă prin bâlci.
Portretul fizic este conturat cu minuțiozitate, iar naratorul îi
evidențiază trăsături care-i înfățișează propria viață: ,, De talie
deasupra mijlociei; blond spălăcit; foarte slab şi foarte zbârcit;
ochii săi albaştri şi mari, când deschişi şi sinceri, când ascunşi
şi vicleni’’. Portretul moral reiese din caracterizarea indirectă.
Astfel, atitudinea lui stârnește dispreț și apelează la un fel sfios
pentru a încerca să îi impresioneze pe cei din jurul lui ,,Merge
prost... Nu e cald și limonada nu se vinde.’’ De asemenea, nu
este cinstit/corect față de Kir Margulis ,,Îmi mănânc
economiile mele și zahărul dumitale... Prin urmare, ai înțeles?
Nici de data asta nu plătesc’’.
În concluzie, protagonistul fragmentului operei literare ,,Chira
Chiralina’’,de Panait Istrati reprezintă prototipul omului
necinstit, capabil să adopte atitudini prefăcute pentru a-i
impresiona pe cei din jurul lui și pentru a avea el de câștigat,
nefiind un model de comportament demn de urmat.
Testul de antrenament 8
Subiectul I
A.1. Sensul din text al secvenței este în întregime.
2. Denumirea localității în care Alecsandri își petrece iernile
este Mircești.
3. Una dintre pasiunile lui Alecsandri este călătoritul, așa cum
reiese din secvența: ,,Destul de bogat, Alecsandri a călătorit cu
voluptate toată viața (...)’’.
4. Motivul pentru care Alecsandri preferă să privească munții
din interiorul castelului Peleș este că nu îi plăcea frigul, simțea
oroare atât pentru el, cât și pentru zăpadă.
5. Vasile Alecsandri valorifică poezia populară, așa cum reiese
din textul dat pentru a-i îmbogăți limbajul artistic, prin
adăugarea resurselor expresive specifice liricii romantice și
pentru a promova sensibilitatea acesteia în rândul
contemporanilor scriitori.
B.Opera unui artist înseamnă emoție, o modalitate de
exprimare a acesteia și o formă de redare a personalității
fiecărui creator.
În opinia mea opera unui artist este influențată de firea
acestuia, întrucât reprezintă rezultatul fiecărui gând și viziunea
acestuia despre lume, care se află în raport cu reflectarea
propriilor emoții.
În primul rând, orice artist exprimă o atitudine, fie pozitivă, fie
negativă, pe care cei interesați de creațiile acestuia o resimt
puternic, putând înțelege că este vorba despre firea aparte a lui
sau de o exprimare a unor gânduri. De exemplu, așa cum
prezintă textul extras din ,,Istoria literaturii române’’, poetul
Alecsandri simte o neplăcere pentru vremea rece, încât poate să
se instaleze o stare neprielnică asupra firii sale în operele pe
care le creează.
În al doilea rând, orice creator din diverse domenii are o
viziune amplă asupra lumii, ce îi poate influența opera într-un
mod inedit, astfel, acesta aducând în prim-plan mesaje
profunde, cu un caracter moralizator. De pildă, Liviu Rebreanu,
în romanul ,,Ion’’accentuează ideea că trebuie să ținem cont de
valorile morale, întrucât încălcarea acestora duce la pedepsirea
fiecăruia dintre noi, fie cu moartea, fie cu pierderea bunurilor
materiale sau chiar cu cea a iubirii, așa cum a fost și cazul lui
Ion.
În concluzie, opera unui artist este influențată de firea pe care o
are, fiindcă el reușește să-și contureze actul creației prin
intermediul gândurilor, prin experiențele, prin crezul și prin
viziunea amplă asupra lumii pe care le dobândește pe parcursul
vieții sale.
Subiectul al II-lea
Notațiile autorului sunt elementele specifice textului dramatic
și se mai numesc indicații scenice sau didascalii. Aflate între
paranteze, acestea reprezintă singura intervenție în text a
dramaturgului, făcând legătura între literalitate (textul ca operă
literară) și teatralitate (textul ca operă destinată reprezentării
scenice). În textul dramatic, notațiile autorului oferă informații
suplimentare despre decor, despre vestimentație, despre
elementele nonverbale, ajutând la punerea în scenă a textului.
În fragmentul extras din ,,Idolul și Ion Anapoda’’ de George
Mihail-Zamfirescu, notațiile autorului au rolul de a oferi
informații despre decorul și recuzita piesei de teatru: ,, În
întuneric crește lumina unui felinar, pe o stradă liniștită și
departe de centrul orașului’’, ,,Un ceasornic de edificiu undeva,
în apropiere sau o pendulă, în casă, anunță ora opt. Ușa din
ultimul plan a fost deschisă și în antreu e aprinsă lumina’’,
sugestie a unei atmosfere de mister. De asemenea, se reliefează
și gesturile personajului, ,,Ion lovește, cu patefonul, mescioara
de sub panoplie’’și atitudinea acestuia ,,A încremenit așa,
speriat și în egală măsură îndurerat’’, amplificând și o stare de
spirit.
Textul dramatic fragmentar selectat din opera ,,Idolul și Ion
Anapoda’’, de George Mihail-Zamfirescu este semnificativ
pentru prezentarea acestor notații pe care autorul le face,
deoarece conferă informaţii preţioase nu doar în jocul scenic, ci
şi în lectura propriu-zisă, ajutând cititorul să-şi reprezinte
mintal evenimentele şi personajele.
Testul de antrenament 9
Subiectul I
A.1. Sensul secvenței ,,dăduse viață’’ este de a înființa.
2. Titlurile a două reviste literare, utilizând informațiile din
textul dat sunt: ,,Sburătorul’’ și ,,Gazeta ilustrată’’.
3. Atitudinea lui I. Peltz față de Liviu Rebreanu este una de
admirație, așa cum reiese din secvența: ,, și se cuvine să însemn
aici cu toată admirația – că opiniile sale erau
întemeiate.’’
4. Tinerii băteau la ușa lui E.Lovinescu pentru a le oferi
îndrumări utile în ceea ce privește modul de îmbunătățire al
scrisului.
5. O caracteristică a literaturii lui Ion Minulescu este limbajul
aparte, reieșit din exotismul și din imaginile inedite pe care le
folosea și care îmbogățeau limbajul poetic adecvat literaturii de
până atunci, de asemenea, resurse artistice care intrau în
contrast cu creațiile rurale ce predominau în acea perioadă.
B. Schimbările societății aduc cu sine mentalități diferite, care
pot genera o serie de conflicte între generații, de aceea, este
necesară comunicarea și transmiterea unor mesaje clare.
În opinia mea întâlnirile între oameni din generații diferite
generează oportunități de învățare reciprocă, întrucât pot exista
aspecte benefice pentru ambele părți și viziuni, care să ajute la
toleranță pentru fiecare idee.
În primul rând, este important ca fiecare generație să înțeleagă
necesitatea întâlnirii dintre membri, fiind conștienți că pot
învăța unii de la alții. De exemplu, în textul-fragmentar ,,La
Sburătorul’’ lui E. Lovinescu’’, autorul evidențiază atitudinea
criticului în ceea ce privește vocile tinere ale literaturii, dar și
abordările diferite despre aceasta: ,,Limbajul său era în totală
contradicție cu literatura pe care o făcea: o literatură cu iz
exotic, cu imagini îndrăznețe – aducând în scrisul nostru saturat
de idilism rural – imagini citadine.’’
În al doilea rând, viziunile pe care le au generațiile sunt
diferite, însă este important a se apela la ascultarea activă
pentru a nu se respinge ideile, dându-se dovadă de înțelegere,
de toleranță și de maturitate. De pildă, sunt tineri talentați,
pasionați de a scrie, însă care nu pot să aibă o experiență
literară, de aceea, procesul de evoluție poate avea loc, dacă
există reciprocitate în contextul unor idei ale unor critici sau ale
unor scriitori renumiți.
În concluzie, atitudinea oamenilor contează enorm indiferent
de perioada din care fac parte, fiindcă experiența și toleranța
pot ajuta la învățarea reciprocă și poate fi utilă pentru fiecare în
parte.
Subiectul al II-lea
Poezia ,,Pe-ascuns’’scrisă de Virgil Carianopol este un text
liric în care se exprimă, în mod direct, sentimente de dorință a
recuperării iubirii, de melancolie, de dragoste, identificate din
raportul dintre iubire și trecerea inexorabilă a timpului. Temele
poeziei sunt trecerea timpului ,,prin anii care zboară’’, și
iubirea ,,Cos frunzele iubirii să nu cadă’’. Discursul liric este
unul confesiv, reieșit din utilizarea pronumelui la persoana
I ,,mă’’ și a adjectivului pronominal ,,(iubita) mea’’, dar și a
verbului de persoana I ,,cos’’. Sentimentele care se degajă din
text sunt de dorință a reîntâlnirii cu iubirea, de melancolie
pentru scurgerea anilor, eul liric aflându-se în ipostaza
contemplativă, așa cum reiese din versurile: ,, Cu fir de gând,
cu bucurii trecute,/Cos frunzele iubirii să nu cadă.’’
Textul poetic este dominat de expresivitate, aceasta realizându-
se prin intermediul figurilor de stil și a imaginilor artistice.
Astfel, prin intermediul metaforei ,,cos frunzele iubirii’’se
sugerează dorința poetului de a acționa emoțional pentru a
menține viu sentimentul de dragoste. De asemenea,
personificarea ,,prin anii care zboară’’, eul liric încearcă să se
sustragă alături de iubita lui de la efectele devastatoare ale
trecerii timpului, iar epitetul ,,bucurii trecute’’, marchează
conștientizarea consecințelor scurgerii clipelor din trecut.
Întregul mesaj poetic, cu ajutorul mijloacelor artistice, are
capacitatea de a exprima încărcătură afectivă, cu sentimente de
dorință, de dor pentru clipele din trecut și de nostalgie pentru
anii ireversibili.
Testul de antrenament 10
Subiectul I
A.1. Sensul secvenței ,,cât mai curând’’este de ,,imediat’’,
,,numaidecât’’.
2. Profesia pentru care s-a pregătit Creangă este cea de
învățător, așa cum reiese din secvența: ,, Afară de cunoștințele
căpătate în școala preparandală privitoare la profesiunea de
învățător, încolo Creangă a rămas ceea ce fusese.’’
3. O trăsătură morală a lui Ion Creangă este inteligența de care
dădea dovadă, cu toate că ale sale cunoștințe nu erau vaste, așa
cum reiese din secvența: ,,Cum că Ion Creangă era un om
foarte deștept, foarte ager la minte nu mai rămâne îndoială; dar
cunoștințele lui nu erau întinse’’.
4. Motivul pentru care venirea lui Creangă la Junimea
reprezintă un eveniment este că spunea poveștile întocmai cum
ele se ziceau la țară, fiind o noutate la întâlnirile din acel cerc.
5. O caracteristică a poveștilor lui Creangă o reprezintă
autenticitatea acestora, fiindcă el reușește prin intermediul lor
să apropie cititorul de limba populară, de asemenea, aveau un
aer de țară, cu expresii plastice, iar dialogul fiind de o
sinceritate primitivă; toate acestea făcându-l unic.
B.Calea simplității nu se referă doar la a avea succes, ci se
referă la a trăi o viață plină de sens, care să te bucure în orice
clipă.
În opinia mea simplitatea nu este o piedică în calea succesului,
întrucât te determină să nu-ți schimbi atitudinea și se poate
observa faptul că viața oferă oportunități care să aducă succese
mereu.
În primul rând, fiecare om are în felul lui parte de simplitate și
înțelege că nu este cazul să-și schimbe atitudinea față de cei din
jurul lui sau față de contextele, care-l promovează sau îl
cinstesc pentru această calitate. De exemplu, în textul-
suport ,,Amintiri de la Junimea din Iași’’, de George Panu se
remarcă simplitatea lui Creangă în poveștile și povestirile pe
care le aduce cenaclului, reieșind naturalețea și limbajul grăit în
mediul rural, făcându-l să fie apreciat de ceilalți colegi și să
rămână autentic.
În al doilea rând, viața ne oferă diverse șanse de a ne împlini
profesional, însă este important a nu uita să ne păstrăm
simplitatea cu adevărata natură sufletească. De pildă, sportiva
Simona Halep are o carieră de succes, iar în calea acestuia nu
stă superficialitatea sau aroganța, ci își arată de fiecare dată
normalitatea și decența desprinse din perioada copilăriei.
În concluzie, este important ca simplitatea să devină un stil de
viață și să fie adoptată în unele aspecte ale vieții noastre,
nefiind o piedică în drumul spre succes.
Subiectul al II-lea
Poezia ,,Șoapte’’scrisă de George Topîrceanu este un text liric
în care se exprimă, în mod direct, sentimente de dor față de o
iubire pierdută, de melancolie, identificate din tema iubirii
stinse ,,E dorul meu ce vine de departe’’. Discursul liric este
unul confesiv, reieșit din utilizarea adjectivului pronominal la
persoana I ,,(dorul) meu’’ și a pronumelui personal ,,ne’’, dar și
unul adresativ, prezente fiind pronumele la persoana a II-a
,,tu’’, adjectivul pronominal posesiv ,,(jurul) tău’’ și verbele la
persoana a II-a ,,simți’’ și ,,ai simțit’’. Sentimentele care se
degajă din text sunt de dor față de iubirea pierdută și de
melancolie, eul liric aflându-se în ipostaza de îndrăgostit, așa
cum reiese din versurile: ,,E dorul meu ce vine de departe/Și
ostenit adoarme lângă tine.’’
Textul poetic este dominat de expresivitate, aceasta realizându-
se prin intermediul figurilor de stil și a imaginilor artistice.
Astfel, prin intermediul epitetului metaforic ,, fâlfâiri de aripi și
de șoapte’’se sugerează fragilitatea erosului și, totodată,
efemeritatea. Imaginea creată constituie o sinestezie,
osmozând, pe de-o parte, atât stimuli vizuali, cât și pe cei
auditivi. De asemenea, personificarea ,,dorul (...) adoarme
lângă tine’’, amplifică durerea interioară și suferința eului, fiind
efectele devastatoare ale pierderii iubitei, iar prin
comparația ,,dorul meu(...)/Cuminte ca un fluture de noapte’’
este surprinsă, pe de o parte, sensibilitatea eului, pe de altă
parte, misterul, latura neînțeleasă a erosului. Latura estetică a
fluturelui (o făptură cu conotație estetică) se îmbină
oximoronic cu elementul nocturn pentru a surprinde parodoxul
iubirii: satisfacție și suferință.
Întregul mesaj poetic, cu ajutorul acestor resurse expresive, are
capacitatea de a exprima încărcătură afectivă, cu sentimente de
dor pentru iubită și de nostalgie pentru pierderea acesteia.
Testul de antrenament 11
Subiectul I
A. 1. Sensul secvenței ,,fără de sfârșit’’este continuu.
2. Două caracteristici ale Balcicului, datorită cărora este
considerat de autoare un oraș pitoresc sunt: dimensiune mică și
populație mixtă.
3. Rolul farului din peninsula Caliacra este de a-i ghida pe cei
aflați noaptea pe mare, așa cum reiese din secvența ,,prin grija
acelorași mâini care aprind la căderea întunericului lumina
farului pentru cei aflați noaptea pe mare’’.
4. Balcicul devine o destinație mai accesibilă, deoarece orașul
este de puțină vreme teritoriu românesc.
5. O dorință a Reginei Maria, apărută ca urmare a vizitării
peninsulei Caliacra este de a se contrui o culă pe creasta cea
mai îndepărtată a țărmului. Acestă aspirație reprezintă
consecința viziunii pe care a avut-o în acel moment.
B.
Casa reprezintă mai mult decât o locuință în care omul se
adăpostește, ea aflându-se, de cele mai multe ori, într-o strânsă
legătură cu stările acestuia.
În opinia mea omul se poate simți acasă în alte locuri decât în
cele natale, întrucât o locuință nu se raportează strict la locul de
baștină și fiecare poate trăi emoțional în largul lui.
În primul rând, un anumit loc generează o trăire lăuntrică, iar
omul își caută mereu liniștea, alegând să evite zbuciumul
exterior dat de aglomerație. De exemplu, în textul-suport,
Regina Maria simte că Balcicul și Caliacra sunt aproape de
sufletul ei. Aceste meleaguri, în viziunea ei, erau superbe și se
caracterizau prin liniște. Interiorul ei rezona perfect cu
frumusețea Caliacrei, fiindcă marea fremăta necontenit, iar
cerul se osmoza cu apa.
În al doilea rând, se întamplă ca locul natal să nu fie pe placul
omului, iar casa în care acesta crește nu este aleasă de către el,
ci este o întamplare a destinului. De pildă, o fire poetică va
alege un loc retras, chiar în mijlocul naturii, care ar putea
deveni spațiu sacru, fiindcă acesta s-ar simți protejat, iar pentru
interiorul lui, casa are nevoie și de liniște și de împlinire.
În concluzie, casa reprezintă spațiul în care omul merită să se
simtă liniștit și împlinit, acolo unde sufletul își găsește
echilibrul și refugiul.
Subiectul al II-lea
Notațiile autorului sunt elementele specifice textului dramatic
și se mai numesc indicații scenice sau didascalii. Aflate între
paranteze, acestea reprezintă singura intervenție în text a
dramaturgului, făcând legătura între literalitate (textul ca operă
literară) și teatralitate (textul ca operă destinată reprezentării
scenice). În textul dramatic, notațiile autorului oferă informații
suplimentare despre decor, despre vestimentație, despre
elementele nonverbale, ajutând la punerea în scenă a textului.
În fragmentul extras din ,,Năpasta’’ de I.L.Caragiale, notațiile
autorului au rolul de a oferi informații despre decorul și despre
recuzita piesei de teatru: ,, Interiorul unei cârciume, clădite cu
grinzi de lemn. [...] la mijloc, ușa de la intrare; la stânga,
fereastră mare și prăvălie cu oblon; lângă fereastră, taraba. La
stânga, planul întâi și al doilea, două uși care dau în două odăi.
La dreapta, planul întâi, chepengul* beciului și o ușă care dă în
celar*. La stânga, în față, o masă de lemn și scaune rustice.
Lavițe pe lângă pereți.’’, sugestie a unei atmosfere de mister.
De asemenea, se reliefează și gesturile personajelor,
,,Gheorghe ține o gazetă în mână. Anca lucrează la o cămașă.’’,
arătând preocupările diferite ale celor doi. De asemenea
indicațiile scenice mai au menirea de a reda un element
paraverbal al lui Dragomir, ,,Zâmbind’’, ce accentuează o
oarecare disimulare.
Textul dramatic fragmentar selectat din opera ,,Năpasta’’, de
I.L.Caragiale este semnificativ pentru prezentarea acestor
notații pe care autorul le face, deoarece conferă informaţii
preţioase nu doar în jocul scenic, ci şi în lectura propriu-zisă,
ajutând cititorul să-şi reprezinte mintal evenimentele şi
personajele.
Testul de antrenament 12
Subiectul 1
A. 1. Sensul secvenței ,,își petrecuseră viața’’este de a locui.
2. Două sarcini atribuite grădinarului de către noii proprietari ai
moșiei sunt: să traseze în grădina lor câteva alei și să indice
amplasarea boschetelor și a arborelor.
3. O stare trăită de autoare în momentul sosirii la Văcărești este
de fericire, așa cum reiese din secvența: ,,priveam fericită în
jur, copleșită de emoție și de oboseală’’.
4. Motivul pentru care grădinarul își întrerupe uneori
activitatea la moșia Văcărești. este pentru că mergea să se
ocupe de terenurile curții, însă nu omitea a reveni pentru a avea
grijă de conac.
5. O trăsătură a autoarei la vârsta copilăriei așa cum reiese din
ultimul paragraf este mirarea pe care o avea în fața peisajului
încântător, ce părea a fi desprins dintr-o altă lume. Ea se simte
uimită de faptul că munții sunt ,,clari și diafani’’ și nu-i aude
,,slobozind’. Această stare o determină să pătrundă în
frumusețea lucrurilor din cărți.
B. Succesul fiecăruia dintre noi ia naștere în urma efortului
depus într-o activitate, însă este nevoie și de multă pasiune
pentru a ajunge pe culmile acestuia.
În opinia mea pasiunea pentru munca depusă este o condiție a
succesului, întrucât este nevoie de un efort mare și de multă
conștientizare pentru a reuși să cunoști cu adevărat plăcerea
pentru lucrul inițiat.
În primul rând, fiecare om merită să depună un efort aparte
pentru a cunoaște pasiunea, iar cel care o va face va da un
randament excepțional în munca pe care o prestează. De
exemplu, așa cum se prezintă și în textul ,,Ani de copilărie’’,
scris de Elena Văcărescu, grădinarul dă dovadă de pasiune și
de dedicare în meseria sa, obținând rezultate care o
impresionau pe autoare ,,declarând că este grăbit, începe de
îndată să traseze cu nisip pe iarbă linii drepte...grădina deveni
un parc în miniatură’’, încât nu uita să ducă până la capăt tot
ceea ce a început să lucreze.
În al doilea rând, este important a se conștientiza faptul că
plăcerea de a iniția un lucru duce la bucurie și la satisfacție
personală, pentru că aceasta ia naștere din propriile forțe, dar și
din voință. De pildă, există oameni, care fac parte din categoria
scriitorilor și conștientizează faptul că munca îmbinată cu
pasiune îi ajută să devină celebri și să observe cum cresc în
viața lor.
În concluzie, munca depusă merită să aibă la bază pasiune și
conștientizare pentru a se putea atinge succesul mult dorit.
Subiectul al II-lea
Poezia ,,Orizonturi’’scrisă de Ion Vinea este un text liric în
care se exprimă, în mod direct, sentimente de tristețe, de
angoasă, de neliniște, identificate din tema condiției umane
,,fiorul mi-l măsor fără cuvinte’’. Discursul liric este unul
subiectiv, reieșit din utilizarea pronumelui personal ,,-mi’’, dar
și a verbelor la persoana I ,,citesc’’ și ,,ascult’’, iar eul liric se
află în ipostaza de filosof, așa cum reiese din versul: ,, citesc în
urme.’’
Textul poetic este dominat de expresivitate, aceasta realizându-
se prin intermediul figurilor de stil și a imaginilor artistice.
Astfel, prin intermediul metaforei ,,fiorul mi-l măsor fără
cuvinte’’se sugerează imposibilitatea depășirii propriei condiții
umane, efortul zadarnic și continuu, care-i provoacă suferință și
neliniște interioară. De asemenea, epitetul metaforic ,,sufletu-
mi cuminte’’, ce creează o imagine vizuală, amplifică durerea
interioară și hipersensibilitatea individului uman, dar și lipsa
oricărei forțe de a face față provocărilor Universului. Nu în
ultimul rând, metaforele personificatoare ,,vrăjmaș e cerul,
vitreg mi-i pământul’’ accentuează faptul că omul muritor nu
poate rezona cu elementul astral, dar nici cu cel teluric.
Întregul mesaj poetic, cu ajutorul acestor resurse expresive, are
capacitatea de a exprima încărcătură afectivă, cu sentimente de
nostalgie, de incapacitate de a se regăsi pe sine și de angoasă
pentru condiția sa muritoare.