Sunteți pe pagina 1din 15

Testele de antrenament-BACALAUREAT 2021 momentul, mai ales că viața sa era într-o conexiune directă cu

Testul de antrenament 1 acest fluviu.


Subiectul I În al doilea rând, un loc vizitat ne provoacă să ne dăm seama că
A. avem bucuria de a trăi la maximum clipa, de a ne regăsi pe sine
1. Sensul din text al secvenței este fără încetare, neîntrerupt, și de a ne relaxa pentru a avea parte de frumusețea
fără răgaz. înconjurătoare. De pildă, există persoane, care se pot încărca cu
2. Localitatea aflată la cea mai mică altitudine de pe cursul sentimente pozitive, de fericire și de împlinire, în funcție de
Dunării este Sulina. locul pe care-l vizitează.
3. Semnificația banului aruncat în bazinul din Donaueschingen În concluzie, anumite destinații influențează enorm stările
se referă la a pune o dorință, așa cum reiese din secvența: ,, Am afective ale unui călător, datorită încărcăturii lor simbolice și
aruncat un ban în bazinul cu apă limpede și mi-am pus în gând dorinței de a fi recunoscător pentru cele întâlnite
ca vara viitoare să merg la Sulina’’. .
4. Motivul pentru care ziua de călătorie a dobândit sens este că Subiectul al II-lea
autorul se afla la izvoarele Dunării și l-a dominat o emoție Notațiile autorului sunt elementele specifice textului dramatic
puternică. și se mai numesc indicații scenice sau didascalii. Aflate între
5. Concepția autorului despre frumusețea lumii așa cum se paranteze, acestea reprezintă singura intervenție în text a
desprinde din paragraful al doilea este că aceasta pentru a fi dramaturgului, făcând legătura între literalitate (textul ca operă
dominată de beatitudine, ar trebui să aparțină oamenilor cu o literară) și teatralitate (textul ca operă destinată reprezentării
moralitate inedită. De asemenea, autorul consideră că scenice). În textul dramatic, notațiile autorului oferă informații
frumusețea poate fi dobândită și prin lucrurile săvârșite. suplimentare despre decor, despre vestimentație, despre
B. Locul vizitat este o parte, care poate schimba viziunea elementele nonverbale, ajutând la punerea în scenă a textului.
asupra lumii sau starea emoțională și formează un ansamblu În textul fragmentar prezentat, selectat din opera ,,Mitică
artistic, care este cuprins dintr-o singură privire. Popescu’’, acestea au rolul de a nota succint detalii privind
În opinia mea locul vizitat poate schimba starea emoțională a decorul: ,,O odăiță, acasă la sora lui Mitică. [...] Două ferestre
călătorului, deoarece acesta are puterea de a ne încărca cu aproape lipite (…), perdele albe și figuri geometrice brodate
diferite emoții și de a ne determina să conștientizăm că merită deschise și prinse într-o parte și alta a ferestrei. În mijloc, o
trăită orice clipă. masă cu un picior (…) Pe pereți portrete de familie, făcute
În primul rând, locul vizitat are capacitatea de a transforma după fotografii. (…) Sub fereastră e ca un soi de laviță pe care
trăirile călătorilor și are un efect simbolic asupra acestora, se pot pune hainele. În jurul mesei se află, în dreapta, un fotoliu
încât, într-un mod rapid, emoțiile nu ezită să apară. De scund, cu brațe groase de tot, așa că se poate sta comod pe ele.
exemplu, călătorul din fragmentul citat își schimbă starea E acoperit cu o velință*. În partea cealaltă e un fotoliu din altă
atunci când ajunge la izvoarele Dunării și trăiește cu intensitate garnitură. Mai e un scaun obișnuit (…).Tot mobilierul e vechi,
ruinat destul, dar foarte curat’’. De asemenea, acestea au rolul
de a caracteriza în mod direct personajul Ana: ,,femeie ca de asemenea, această perioadă feerică ținea câteva luni bune,
treizeci de ani, foarte frumoasă, dar cu fața obosită de griji și fiindcă ,,numai soarele primăverii topea zăpada’’.
necazuri, gospodină harnică, muncită de nevoi’’, evidențiind B.
vârsta și frumusețea deosebite, dar și faptul că era harnică. Nu Sportul reprezintă o activitate benefică tuturor oamenilor atât
în ultimul rând, acestea au rolul de a surprinde și gestul Anei pentru starea psihică, cât și pentru cea fizică.
,,intră cu un braț de lemne’’. În opinia mea decizia de a practica un sport este influențată de
Textul dramatic fragmentar selectat din opera ,,Mitică riscurile pe care acesta le implică, deoarece fiecare se gândește
Popescu’’ este semnificativ pentru prezentarea acestor notații la anumite accidente și dorește să își păstreze sănătatea psihică
pe care autorul le face, deoarece conferă informaţii preţioase nu și fizică.
doar în jocul scenic, ci şi în lectura propriu-zisă, ajutând În primul rând, pornind de la dictonul ,,Mens sana in corpore
cititorul să-şi reprezinte mintal evenimentele şi personajele. sano’’putem spune faptul că practicarea unui sport este o
activitate esențială, de aceea, în același timp, este important ca
fiecare practicant să se gândească la posibile incidente, care ar
putea apărea în timpului practicării unui sport. De pildă, în
Testul de antrenament 2 textul-suport, sunt evidențiate accidentele care apăreau în
Subiectul I timpul jocului de oină ,,mâinile scrântite și degetele umflate și
A. întoarse’’, dar acestea l-au determinat pe autor să nu renunțe, ci
1. Sensul din text al secvenței este de: numaidecât, imediat. să practice ,,cu plăcere acest sport’’.
2. Vechea denumire a Pieței Victoriei era Capul Podului. În al doilea rând, sunt anumite jocuri sportive care necesită
3. Modul în care era marcat sfârșitul de an școlar în copilăria pregătire și implicare, ele desfășurându-se pe lungi perioade. În
autorului era sărbătorit cu un concurs de oină, așa cum reiese aceste situații, practicanții au nevoie să conștientizeze că există
din secvența: ,, De mare prestigiu se bucura pe vremea când riscuri majore de accidentare. De exemplu, pot exista persoane
eram copil frumosul joc al oinei. Sfârșitul fiecărui an școlar era care au diverse probleme de sănătate, iar efortul nu trebuie să le
sărbătorit cu un mare concurs între toate liceele țării.’’ amplifice complicația.
4. Motivul pentru care autorul a început să facă sport este că În concluzie, este important a se practica un sport, însă alegerea
voia să își îmbunătățească stilul de viață, acesta era acestuia este influențată de anumite riscuri pe care le implică,
bolnăvicios, slab la trup și simțea că toate bolile se țineau de întrucât sunt utile atenția și conștientizarea pentru a putea evita
capul lui. unele inconveniente, care pot aduce suferință fizică și mentală.
5. Imaginea iernii păstrate în memoria autorului așa cum reise Subiectul al II-lea
din textul dat este una aparte, peisajul este similar unei lumi de Poezia ,,În parc’’ scrisă de Șt. O. Iosif este un text liric în care
basm, deoarece trăsurile sunt frumos împodobite cu dantele, cu se exprimă, în mod direct, idei și sentimente de melancolie, de
pături și cu zurgălăi, la care erau înhămați caii puternici. De tristețe, în legătură cu schimbările observate în natură. Tema
poeziei o constituie trecerea inexorabilă a timpului, așa cum
reiese din versul: ,, Flori veștede, flori moarte, flori iubite!’’ Testul de antrenament 3
Discursul liric este unul confesiv, reieșit din prezența verbelor Subiectul I
la persoana I: ,,am găsit’’, ,,nu vreau’’, să plâng’’și a A.
pronumelor la persoana I: ,,mi-‘’și ,,-mi’’, dar și adresativ: 1. Sensul din text al secvenței sugerează potrivirea literară a
pronumele:,,v-‘’, ,,vă’’sau verbele ,,străluceați’’, ,,stați’’. cuvintelor.
Sentimentele care se degajă din text sunt de nostalgie, de regret 2. Ion Creangă se distinge prin haina lui de șiac și prin pălăria
și de melancolie, iar eul liric se află în ipostaza meditativului și sură și mare.
a observatorului, așa cum reiese din versurile ,,Ce triste-mi stați 3. Pasiunea lui Creangă era gramatica, așa cum reiese din
acuma, și zdrobite!/Nu vreau să plâng... O clipă-i visul secvența: ,,Patima lui era gramatica
vieții...’’. [...]. Ținea la scrisul limbei curate românești, după firea ei.’’
Textul poetic este dominat de expresivitate, aceasta realizându- 4. Învățătorul le povestește snoave și pilde cu scopul de a
se prin intermediul figurilor de stil și a imaginilor artistice. scoate în evidență într-un mod plăcut comportamentul
Astfel, prin prisma imaginii vizuale: ,,am găsit pe banca neadecvat al tinerilor.
solitară/...un biet mănunchi de flori trecute ’’, care are la bază 5. Așa cum reiese din ultimele două paragrafe, Ion Creangă era
epitetele ,,solitară’’ , ,,biet’’ și ,,trecute’’,se face trimitere la o persoană respectuoasă. El avea har de profesor, iar elevii
trecerea timpului, care a adus cu el schimbări majore în natură. deprindeau alături de el tainele studiului. Mereu adopta un
De asemenea, personificarea din ultima strofă ,,Ce triste-mi comportament demn de un dascăl, își scotea din cap pălăria și
stați acuma, și zdrobite!’’amplifică tristețea și resemnarea, dar le răspundea voios copiilor la salut.
și faptul că nimeni nu rezistă transformărilor produse de B. Prestigiul reprezintă autoritarea pe care o persoană o impune
scurgerea vremii. Ultimul vers: ,,Flori veștede, flori moarte, prin comportamentul său deosebit, prin aptitudini și prin
flori iubite’’creează atât o repetiție, care devine motivul central atitudini.
al poeziei, cât și o metaforă a efemerului uman și a ideii că În opinia mea prestigiul unei persoane este influențat de
totul este neiertător în viața fiecăruia. Întregul mesaj poetic, cu respectul câștigat, deoarece comportamentul și abordarea unor
ajutorul resurselor expresive, are capacitatea de a exprima probleme în stiluri diferite ajută enorm la menținerea acestuia.
încărcătură afectivă și de a transmite elocvent faptul că trecerea În primul rând, respectul și prestigiul sunt două concepte care
ireversibilă a timpului poate produce metamorfoze majore în se interferează și care impun un fel aparte în relație cu semenii
natură. și care-i determină să fie mândri. De exemplu, raportat la
fragmentul selectat, Ion Creangă, prin comportamentul său
deosebit, a câștigat respectul elevilor săi. Modul în care el se
raporta la tineri, dar și pasiunea lui pentru gramatică, îi aduc
prestigiu.
În al doilea rând, respectul se dobândește prin ieșirea din tipar, evolua, oferindu-le celor din jurul lui un model de
prin abordarea unor situații în stiluri inedite. De pildă, un comportament demn de urmat.
profesor nonconformist, care va încerca o predare alternativă,
desigur, va avea rezultate și va dobândi respect ce se va
transforma în prestigiu. În același timp, el va fi stimulat în Testul de antrenament 4
păstrarea acestuia. Subiectul I
În concluzie, prestigiul și respectul sunt în relatie de A. 1. Sensul din text al secvenței ,,din când în când’’ este
interdependență, însă merită a se impune seriozitate și uneori, câteodată.
devotament pentru a le câștiga. 2. Anul nașterii lui Barbu Cioculescu este 1927.
Subiectul al II-lea 3. Atitudinea lui Barbu Cioculescu față de Ion Barbu, în
Dinu este protagonistul textului fragmentar, deoarece participă momentul revederii, a fost una respectuoasă, așa cum reiese din
activ la acțiune și este caracterizat direct atât de către narator, secvența; ,,într-o după-amiază de lapoviță, l-am salutat cu
cât și de alte personaje, iar faptele, gesturile, și relațiile cu respect’’.
celelalte personaje constituie puncte de reper în caracterizarea 4. Motivul pentru care Tudor Arghezi s-a supărat pe tatăl lui
indirectă. Barbu Cioculescu a fost dat de nemulțumirea lui în care acesta
Încă din incipitul textului, naratorul îl caracterizează direct, scrisese despre romanele sale.
modalitate prin care se oferă informații legate de statutul social 5. O trăsătură morală a lui Ion Barbu, așa cum reiese din
și de originea sa: orfan și nu avea frați și surori. Dinu este ultimul paragraf este curiozitatea, deoarece bătrânul îl poftise
personajul eponim, deoarece numele lui apare încă din titlu. pe tânărul Cioculescu alături și l-a întrebat despre disciplinele
Caracterizat de celelalte personaje, el apare ca fiind preferate de la școală.
compătimit: ,,Vai, săracul Dinu, ce s-alege de dânsul?’’. B. Opiniile celor din jur constituie ideile transmise în ceea ce
Portretul fizic este conturat cu minuțiozitate, iar naratorul îi privește anumite percepții pe care oamenii le au asupra
evidențiază trăsături aparte: ,,avea un cap mare’’, ,,fruntea- realității pe baza unor cunoștințe dobândite.
îngustă’’, ,,obrajii-mari și lați’’, ,,avea ochii mici, cețoși’’, Consider că opiniile celor din jur influențează înțelegerea
,,mustața-i rară’’, reieșind faptul că este un bărbat matur/inițiat. realității, deoarece sunt moduri diferite de raportare la un
Portretul moral reiese din caracterizarea indirectă. Astfel, este aspect surprins și pot exista percepții diferite ale oamenilor.
un băiat responsabil, deoarece ,,gospodăria de acasă’’ și ,,de pe În primul rând, o realitate similară poate fi privită din mai
câmp’’ rămăsese în grija lui. De asemenea, el a fost capabil să multe unghiuri, oamenii raportându-se diferit la un aspect
își îngrijească gospodăria și să nu o risipească ,,moșioara a mai surprins din realitate. De exemplu, se poate observa că modul
crescut’’ . în care Barbu Cioculescu percepea realitatea era influențat de
În concluzie, protagonistul fragmentului operei literare ,,Dinu tatăl său, aspect evidențiat de Ion Barbu, care va încerca să îi
Natului’’ de Ion Agârbiceanu reprezintă prototipul omului ofere o nouă viziune asupra lucrurilor din jurul lui: „Astea ţi le-
perseverent, conștient și harnic, care știe să lupte pentru a
a spus taică-tu!” izbucni profesorul şi, apucându-mă strâns, îmi a doamnei Filimon, care ,,e în scenă cu fiica dumisale, Alice, și
ținu o adevărată lecție asupra măreției epocii’’. brodează.’’
În al doilea rând, oamenii și specialiștii au capacitatea de a Textul dramatic fragmentar selectat din opera ,,Omul care a
furniza anumite informații false fără a se documenta. De pildă, văzut moartea’’, de Victor Eftimiu este semnificativ pentru
există rețele sociale sau diferite posturi de televiziune, care prezentarea acestor notații pe care autorul le face, deoarece
transmit noutăți neverificate, provocând societatea să conferă informaţii preţioase nu doar în jocul scenic, ci şi în
reacționeze agresiv sau să-i determine să nu mai fie solidari lectura propriu-zisă, ajutând cititorul să-şi reprezinte mintal
unii cu alții. evenimentele şi personajele.
În concluzie, modul în care omul percepe realitatea este
influențat de persoanele din jurul lui, însă merită a se
documenta pentru verificarea informațiilor și pentru SIMULARE BACALAUREAT 2021
credibilitatea acestora. Subiectul I
Subiectul al doilea A.1. Sensul secvenței este succinct.
Notațiile autorului sunt elementele specifice textului dramatic 2. Titlul lucrării în care Jean Bart evocă atmosfera din familia
și se mai numesc indicații scenice sau didascalii. Aflate între sa, ca urmare a plecării tatălui în război este ,,Scrisorile tatii’’.
paranteze, acestea reprezintă singura intervenție în text a 3. O stare trăită de autor la revenirea în Iași este bucuria, așa
dramaturgului, făcând legătura între literalitate (textul ca operă cum reiese din secvența: ,,Și astăzi când mă duc la Iași, când și
literară) și teatralitate (textul ca operă destinată reprezentării când, cu adevărată voluptate cutreier străzile Iașului.’’
scenice). În textul dramatic, notațiile autorului oferă informații 4. Motivul pentru care scrisoarea tatălui creează bucurie
suplimentare despre decor, despre vestimentație, despre familiei este că aceasta le confirmă faptul că ființa dragă este în
elementele nonverbale, ajutând la punerea în scenă a textului. viață.
În fragmentul extras din ,,Omul care a văzut moartea’’ de 5. Ion Creangă are o atitudine aparte față de copii, el dă dovadă
Victor Eftimiu acestea au rolul de a oferi informații despre de empatie, conștientizând importanța acestei relații cu cei
decor: ,,Decor unic. Birou-salon. Provincie. Zi de mai, în casa mici. Autorul păstrează cu bucurie în memoria sa acel moment
domnului Alexandru Filimon. Mobilă învechită. Pian cu când Creangă îi saluta pe copii.
fotografii. Panoplie*. Pe un perete, două fotografii mărite cu B.Implicarea civică constituie devotamentul cetățenilor dintr-o
cărbunele, ale doamnei și domnului Filimon, societate, care doresc să dezvolte o comunitate aparte și
ceva mai tineri și semnate Alice, tronează în rame de aur, funcțională pentru un viitor mult mai bun.
foarte încărcate, oval peste pătrat. Ușa și ferestrele se vor așeza În opinia mea este importantă implicarea civică în perioadele
după fantezia regizorului sau posibilitățile teatrului.’’, însă de criză, deoarece se poate susține societatea pentru depășirea
suprind atât repere temporale:,,zi de mai’’, cât și spațiale: ,,în acestora și comunitatea ar avea de câștigat prin gesturile simple
casa domnului Alexandru Filimon’’. De asemenea, acestea inițiate de către fiecare dintre noi.
notează acțiunea lui Alice ,, care citește un roman’’ sau pe cea
În primul rând, implicarea în activitățile civice este utilă pentru stânga, o fereastră. De-o parte și de alta a scenei, câte un pat de
depășirea cu ușurință a acestor impasuri dintr-o culcare’’. De asemenea, acestea notează și detalii, care surprind
societate/comunitate și ar garanta o schimbare în bine. De portretul fizic, vestimentar, al personajelor Leonida și
exemplu, textul-suport prezintă producerea de scame a celor Efimița: ,,Leonida e în halat, în papuci și cu scufia de noapte.
din familia autorului, încât Crucea Roșie avea nevoie de Efimița e în camizol, fustă de flanelă roșie și legată la cap cu
materiale pentru a trata răniții, familia lui Bart a dat dovadă de tulpan alb.’’ Totodată, acestea prezintă și reperele spațiale: ,,În
spirit civic, implicându-se benevol pentru a produce materialele București’’, ,, în mijlocul odăii’’. Nu în ultimul rând, este
necesare. evidențiată o acțiune săvârșită de cele două personaje:
În al doilea rând, acest devotament civic are la bază și o serie ,,Amândoi șed de vorbă la masă’’.
de gesturi inedite sau chiar simple, care arată că sunt Textul dramatic fragmentar selectat din opera ,,Conu Leonida
importante și fiecare societate aflată în criză are nevoie de ele. față cu reacțiunea’’, de I.L.Caragiale este semnificativ pentru
De pildă, Pandemia prezentă pe întreg mapamondul constituie prezentarea acestor notații pe care autorul le face, deoarece
o criză, iar datoria fiecăruia dintre noi este de a ne sprijini prin conferă informaţii preţioase nu doar în jocul scenic, ci şi în
a ne sfătui a purta măștile de protecție sau prin a ține cont de lectura propriu-zisă, ajutând cititorul să-şi reprezinte mintal
măsurile esențiale pentru a diminua răspândirea virusului. evenimentele şi personajele.
Toate acestea ar putea produce la nivel mondial o schimbare în
bine și societatea ar reveni la normal mult mai repede.
În concluzie, implicarea fiecăruia dintre noi în perioadele de Testul de antrenament 5
criză dintr-o societate poate aduce schimbări majore, protejare, Subiectul 1.
salvare și dezvoltarea acesteia pentru a evita inconvenientele și A.
pentru a nu avea de suferit. 1. Sensul secvenței din textul dat este uneori.
Subiectul al II-lea 2. Vârsta pe care o are E. Lovinescu în momentul întâlnirii sale
Notațiile autorului sunt elementele specifice textului dramatic cu Virgiliu Monda este 35 de ani.
și se mai numesc indicații scenice sau didascalii. Aflate între 3. O trăsătură fizică prin care E. Lovinescu se impune în fața
paranteze, acestea reprezintă singura intervenție în text a elevilor săi este construcția solidă a corpului său, așa cum
dramaturgului, făcând legătura între literalitate (textul ca operă reiese din secvența: ,, Domina clasa cu masivitatea bustului
literară) și teatralitate (textul ca operă destinată reprezentării său’’.
scenice). În textul dramatic, notațiile autorului oferă informații 4. Motivul pentru care Virgiliu Monda nu se simte confortabil
suplimentare despre decor, despre vestimentație, despre la orele de limba latină este că trebuia să traducă la prima
elementele nonverbale, ajutând la punerea în scenă a textului. vedere capitolul nou.
În textul fragmentar ,,Conu Leonida față cu reacțiunea’’ de 5. Modul în care preda limba latină era unul impunător,
I.L.Caragiale acestea au rolul de a oferi informații despre deoarece deschidea la nimereală cartea cu textul latin și îi
decor: ,,O odaie modestă de mahala(...) la dreapta, o ușă; la
punea pe fiecare în parte să răspundă, însă aceștia reușeau să-l acestuia de învățare și de acumulare a cunoștintelor necesare
traducă doar cu ajutorul profesorului. pentru viață.
B. În concluzie, școala oferă posibilitatea elevilor de a-și dezvolta
Școala constituie unitatea, care ajută elevul să își dezvolte potențialul, însă pentru aceasta merită a se învăța respectul față
abilitățile, inteligența și să se formeze pentru viitorul de reguli și față de autorități pentru a avea o perfectă cooperare
profesional. în cadrul unității de formare.
În opinia mea școala oferă elevilor posibilitatea de a-și Subiectul al II-lea
dezvolta potențialul, deoarece aceasta este precum un laborator Perspectiva narativă reprezintă punctul de vedere al naratorului
în care copilul este supus unor operații științifice și în urma în raport cu universul diegetic, viziunea lui asupra lumii.
unor procese de învățare se presupune că devine deștept, În textul ,,Adam și Eva’’, de Liviu Rebreanu perspectiva
învățat și luminat. narativă este una obiectivă, întrucât narațiunea este
În primul rând, școala este instituția care organizează trăirea heterodiegetică, fiind scrisă la persoana a treia, așa cum reiese
unei experiențe de învățare. Ea urmărește cu ajutorul din utilizarea verbelor: ,,ședea’’, ,,zăcea’’, ustura’’, văzu’’ și a
profesorului atingerea unor obiective cu sprijinul unor metode pronumelor ,,îi’’și ,,își’’. Textul fragmentar o prezintă pe
și a unor mijloace științifice. De exemplu, textul-suport ,,25 de Dafina, care îl privește pe Toma Novac, ce este bolnav și care
ani cu E. Lovinescu’’, de Virgiliu Monda evidențiază se trezește, încercând să-și controleze luciditatea. Perspectiva
strădaniile pe care elevul le face pentru a-și dezvolta obiectivă, din textul dat, presupune un narator obiectiv, care
potențialul pe care profesorul i-l observase și pentru a-i știe mai mult decât personajele și redă evenimentele fără să se
demonstra acestuia că va continua să persevereze în ceea ce implice afectiv.
privește scrisul, care l-ar fi dezvoltat intelectual și mai Prin urmare, în textul ,,Adam și Eva’’, naratorul este unul
mult: ,,După două zile mi-a dat verdictul: un verdict sever, dar omniscient și omniprezent, textul având focalizare zero și
nu descurajator – însoțit, dimpotrivă, de îndemnul de a-mi viziune ,,din spate’’.
continua străduințele literare și de a-i arăta tot ce aveam să mai
scriu. Nici el și nici eu nu ne puteam închipui atunci cu câtă
fervență o să-i îndeplinesc voia.’’
În al doilea rând, indiferent de situație, nu trebuie să negăm Testul 6.
faptul că școala este o instituție educativă destul de importantă, Subiectul I
cu reguli stricte ce trebuie a fi respectate în așa fel încât copilul A. 1. Sensul din text al secvenței este de ordin.
să beneficieze de cea mai bună învățare pentru a-și dezvolta 2. Numele celor doi conferențiari care acceptă invitația lui N.
potențialul. De pildă, solicitările cadrelor didactice nu fac Iorga la Universitatea Populară din Văleni sunt: George
altceva decât să îl ajute pe copil să se identifice din punct de Sofronie și Eugeniu Speranția.
vedere profesional în societate, determinând capacitatea 3. Un element arhitectural tradițional al casei lui N.Iorga din
Văleni este cerdacul, care pare a fi specific țării noastre, așa
cum reiese din secvența dată: ,,un cerdac tipic românesc, cu Swot, pentru îmbunătățirea calității serviciului, dar și pentru
intrări la diferitele încăperi’’. ușurarea unor aspecte, care ar putea îngreuna sarcinile.
4. Motivul pentru care N.Iorga a sprijinit funcționarea În concluzie, este firesc a se respecta și a se găsi metodele de
Facultății de Drept din Oradea este că înțelegea rolul important lucru inedite pentru atingerea obiectivelor propuse fie la locul
pe care-l putea avea în acel colț al țării, luând măsuri potrivite de muncă, fie în viața personală pentru a avea parte de bucuria
pentru funcționarea instituției. succesului acestora.
5. O trăsătură morală a lui Nicolae Iorga este devotamentul Subiectul al II-lea
pentru scris, de care dădea dovadă în momentul în care se afla Poezia ,,S-aștept’’scrisă de Tudor Arghezi este un text liric în
la masa de lucru și nu întrerupea ceea ce avea de făcut până nu care se exprimă, în mod direct, sentimente de nostalgie, de
termina. Această caracteristică îl determina să fie autentic față speranță, de spulberare a oricărui vis, în legătură cu/generate de
de cei cu care interactiona. scurgerea vremii. Tema poeziei este trecerea timpului așa cum
B. reiese din motivul literar al amintirii, din repetiția verbului ,,s-
Metodele de lucru constituie abordări sau intrumente care ajută aștept’’, dar și a interogației din finalul poeziei: ,,Când peste
omul să găsească soluții facile în rezolvarea sarcinilor pe care mine timpul se prăbușește-ntreg?’’
le au atât în scop profesional, cât și în scop personal. Discursul liric este unul confesiv, reieșit din utilizarea verbelor
În opinia mea este important a respecta o metodă de lucru la persoana I ,,s-aștept’’, ,,n-am’’, ,,să înțeleg’’ și a pronumelor
pentru atingerea scopului propus, întrucât fiecare ajunge să se de persoana I ,,-mi’’și ,,mine’’. Sentimentele care se degajă din
bucure de munca săvârșită și poate arăta devotamentul în text sunt de nostalgie, de regret, de melancolie, eul liric
săvârșirea unei activități prestate. aflându-se în ipostaza însinguratului, așa cum reiese din
În primul rând, orice om este pus în situația de a interacționa cu versurile: ,,Ce să aștept să vie și ce să înțeleg,/Când peste mine
o metodă de lucru pentru a duce la bun sfârșit munca și efortul timpul se prăbușește-ntreg?’’
cerute fie în scop profesional, fie în scop particular. De Textul poetic este dominat de expresivitate, aceasta realizându-
exemplu, în textul-suport, ,,Nicolae Iorga’’, autorul prezintă o se prin intermediul figurilor de stil și a imaginilor artistice.
metodă de lucru pe care Iorga o avea în momentul în care Astfel, prin intermediul metaforei ,,viața cu coșurile pline’’se
muncea ,,nu se întrerupea pentru nimic în lume până nu sfârșea sugerează dorința poetului de a mai avea parte de momente
o pagină începută’’, arătând ambiția pe care o avea și dorința inedite în viața sa. De asemenea, repetiția verbului ,,s-aștept’’,
de a-i ieși perfect scrierile. care devine laitmotivul poeziei, exprimă tristețea și nerăbdarea
În al doilea rând, este esențial a selecta o metodă de lucru descoperirii viitorului. Personificarea ,,nu mai urcă de-a dreptul
pentru a arăta implicarea în prestarea unor servicii de care niciun drum’’accentuează spulberarea oricărei speranțe de a fi
depinde omul și care merită a-i face modul de muncă mult mai bine cu sine însuși și imposibilitatea de a ieși din starea de
ușor. De pildă, în domeniul cercetării, dar și al informaticii, singurătate ce-l domină.
specialiștii aleg metode de lucru autentice, precum analizele
Întregul mesaj poetic, cu ajutorul mijloacelor artistice, are arată seriozitatea și implicarea fiecăruia, dar și respectul față de
capacitatea de a exprima încărcătură afectivă, cu sentimente de sine însuși.
tristețe și de apăsare interioară. În primul rând, o ținută adecvată arată seriozitate și atrage
succesul într-un proiect. Omiterea sau neatenția pentru acest
aspect vestimentar poate lăsa o impresie mai puțin plăcută
Test de antrenament 7 celor cu care se intră în contact. De exemplu, așa cum se
Subiectul I prezintă și în textul ,,Amintiri’’, tatăl lui Șerban Cioculescu
1. Sensul din text al secvenței este ,,pe atunci’’. conștientizează în ultimul moment că nu avea cravată, trebuind
2. Denumirea străzii unde și-a petrecut copilăria autorul să revină acasă pentru a se prezenta la întâlnirea la care fusese
este ,,Clopotarii Noi’’. chemat cu o ținută adecvată:,,plecase fără cravată și a trebuit să
3. Meritul institutorului Nicolae Petrescu în formarea lui facă, în ultimul moment, calea
Șerban Cioculescu este unul inedit, acela de a-l învăța să se întoarsă, când a descoperit, pipăindu-și nodul absent, că era cu
exprime corect în scris și că a reușit să promoveze toate totul neprezentabil.’’
examenele, așa cum reise din secvența: ,, acorda un preț În al doilea, pentru a transmite respect față de cei cu care se
deosebit ortografiei: de aceea mă pot lăuda că am stăpânit din interacționează este util ca fiecare să se adapteze situației
copilărie manevrarea înlesnită a semnului de unire și a oficiale. De pildă, oamenii cu funcții importante, din sfera
apostrofului, și acordurile gramaticale în propoziție, dinspre politicului sau din cea a conducerilor anumitor instituții sau
partea sintaxei. Mulțumită lui, mi-am trecut fără incidente toate multinaționale sunt nevoiți să aibă grijă de aspectul vestimentar
examenele’’. în momentul în care transmit un mesaj pentru a-și câștiga
4. Șerban Cioculescu era pe punctul de a rata examenul din credibilitatea mult mai ușor.
cauza confuziei pe care a făcut-o tatăl său, nefiind atent la În concluzie, respectarea unui cod vestimentar în contexte
numele elevilor de pe listă. oficiale demonstrează faptul că se dă dovadă de seriozitate și
5. Șerban Cioculescu este respectuos față de tatăl lui, trăsătură de respect unii față de alții.
morală reieșită în momentul în care părintele își dă seama că Subiectul al II-lea
plecase fără cravată și părea a fi neprezentabil, iar cei din Stavru este protagonistul textului fragmentar, deoarece
familie fac haz de necaz de incidentul pe care l-a avut. El participă activ la acțiune și este caracterizat direct atât de către
conștientizează că nu se cuvenea o asemenea atitudine. narator, cât și de alte personaje, iar faptele, vorbele, și relațiile
B. Vestimentația constituie un aspect esențial din viața cu celelalte personaje constituie puncte de reper în
fiecăruia pe care nu este bine a-l ignora, mai ales, în zilele de caracterizarea indirectă.
azi, încât aceasta arată personalitatea și felul oricui în societate. Încă din incipitul textului, naratorul îl caracterizează direct,
În opinia mea respectarea unui cod vestimentar în contexte modalitate prin care se oferă informații legate de statutul social,
sociale este importantă, întrucât prin intermediul acestuia se negustor ambulant – numit „limonagiul’’, deoarece vindea
marfă prin bâlci.
Portretul fizic este conturat cu minuțiozitate, iar naratorul îi pentru a promova sensibilitatea acesteia în rândul
evidențiază trăsături care-i înfățișează propria viață: ,, De talie contemporanilor scriitori.
deasupra mijlociei; blond spălăcit; foarte slab şi foarte zbârcit; B.Opera unui artist înseamnă emoție, o modalitate de
ochii săi albaştri şi mari, când deschişi şi sinceri, când ascunşi exprimare a acesteia și o formă de redare a personalității
şi vicleni’’. Portretul moral reiese din caracterizarea indirectă. fiecărui creator.
Astfel, atitudinea lui stârnește dispreț și apelează la un fel sfios În opinia mea opera unui artist este influențată de firea
pentru a încerca să îi impresioneze pe cei din jurul lui ,,Merge acestuia, întrucât reprezintă rezultatul fiecărui gând și viziunea
prost... Nu e cald și limonada nu se vinde.’’ De asemenea, nu acestuia despre lume, care se află în raport cu reflectarea
este cinstit/corect față de Kir Margulis ,,Îmi mănânc propriilor emoții.
economiile mele și zahărul dumitale... Prin urmare, ai înțeles? În primul rând, orice artist exprimă o atitudine, fie pozitivă, fie
Nici de data asta nu plătesc’’. negativă, pe care cei interesați de creațiile acestuia o resimt
În concluzie, protagonistul fragmentului operei literare ,,Chira puternic, putând înțelege că este vorba despre firea aparte a lui
Chiralina’’,de Panait Istrati reprezintă prototipul omului sau de o exprimare a unor gânduri. De exemplu, așa cum
necinstit, capabil să adopte atitudini prefăcute pentru a-i prezintă textul extras din ,,Istoria literaturii române’’, poetul
impresiona pe cei din jurul lui și pentru a avea el de câștigat, Alecsandri simte o neplăcere pentru vremea rece, încât poate să
nefiind un model de comportament demn de urmat. se instaleze o stare neprielnică asupra firii sale în operele pe
care le creează.
În al doilea rând, orice creator din diverse domenii are o
Testul de antrenament 8 viziune amplă asupra lumii, ce îi poate influența opera într-un
Subiectul I mod inedit, astfel, acesta aducând în prim-plan mesaje
A.1. Sensul din text al secvenței este în întregime. profunde, cu un caracter moralizator. De pildă, Liviu Rebreanu,
2. Denumirea localității în care Alecsandri își petrece iernile în romanul ,,Ion’’accentuează ideea că trebuie să ținem cont de
este Mircești. valorile morale, întrucât încălcarea acestora duce la pedepsirea
3. Una dintre pasiunile lui Alecsandri este călătoritul, așa cum fiecăruia dintre noi, fie cu moartea, fie cu pierderea bunurilor
reiese din secvența: ,,Destul de bogat, Alecsandri a călătorit cu materiale sau chiar cu cea a iubirii, așa cum a fost și cazul lui
voluptate toată viața (...)’’. Ion.
4. Motivul pentru care Alecsandri preferă să privească munții În concluzie, opera unui artist este influențată de firea pe care o
din interiorul castelului Peleș este că nu îi plăcea frigul, simțea are, fiindcă el reușește să-și contureze actul creației prin
oroare atât pentru el, cât și pentru zăpadă. intermediul gândurilor, prin experiențele, prin crezul și prin
5. Vasile Alecsandri valorifică poezia populară, așa cum reiese viziunea amplă asupra lumii pe care le dobândește pe parcursul
din textul dat pentru a-i îmbogăți limbajul artistic, prin vieții sale.
adăugarea resurselor expresive specifice liricii romantice și Subiectul al II-lea
Notațiile autorului sunt elementele specifice textului dramatic 3. Atitudinea lui I. Peltz față de Liviu Rebreanu este una de
și se mai numesc indicații scenice sau didascalii. Aflate între admirație, așa cum reiese din secvența: ,, și se cuvine să însemn
paranteze, acestea reprezintă singura intervenție în text a aici cu toată admirația – că opiniile sale erau
dramaturgului, făcând legătura între literalitate (textul ca operă întemeiate.’’
literară) și teatralitate (textul ca operă destinată reprezentării 4. Tinerii băteau la ușa lui E.Lovinescu pentru a le oferi
scenice). În textul dramatic, notațiile autorului oferă informații îndrumări utile în ceea ce privește modul de îmbunătățire al
suplimentare despre decor, despre vestimentație, despre scrisului.
elementele nonverbale, ajutând la punerea în scenă a textului. 5. O caracteristică a literaturii lui Ion Minulescu este limbajul
În fragmentul extras din ,,Idolul și Ion Anapoda’’ de George aparte, reieșit din exotismul și din imaginile inedite pe care le
Mihail-Zamfirescu, notațiile autorului au rolul de a oferi folosea și care îmbogățeau limbajul poetic adecvat literaturii de
informații despre decorul și recuzita piesei de teatru: ,, În până atunci, de asemenea, resurse artistice care intrau în
întuneric crește lumina unui felinar, pe o stradă liniștită și contrast cu creațiile rurale ce predominau în acea perioadă.
departe de centrul orașului’’, ,,Un ceasornic de edificiu undeva, B. Schimbările societății aduc cu sine mentalități diferite, care
în apropiere sau o pendulă, în casă, anunță ora opt. Ușa din pot genera o serie de conflicte între generații, de aceea, este
ultimul plan a fost deschisă și în antreu e aprinsă lumina’’, necesară comunicarea și transmiterea unor mesaje clare.
sugestie a unei atmosfere de mister. De asemenea, se reliefează În opinia mea întâlnirile între oameni din generații diferite
și gesturile personajului, ,,Ion lovește, cu patefonul, mescioara generează oportunități de învățare reciprocă, întrucât pot exista
de sub panoplie’’și atitudinea acestuia ,,A încremenit așa, aspecte benefice pentru ambele părți și viziuni, care să ajute la
speriat și în egală măsură îndurerat’’, amplificând și o stare de toleranță pentru fiecare idee.
spirit. În primul rând, este important ca fiecare generație să înțeleagă
Textul dramatic fragmentar selectat din opera ,,Idolul și Ion necesitatea întâlnirii dintre membri, fiind conștienți că pot
Anapoda’’, de George Mihail-Zamfirescu este semnificativ învăța unii de la alții. De exemplu, în textul-fragmentar ,,La
pentru prezentarea acestor notații pe care autorul le face, Sburătorul’’ lui E. Lovinescu’’, autorul evidențiază atitudinea
deoarece conferă informaţii preţioase nu doar în jocul scenic, ci criticului în ceea ce privește vocile tinere ale literaturii, dar și
şi în lectura propriu-zisă, ajutând cititorul să-şi reprezinte abordările diferite despre aceasta: ,,Limbajul său era în totală
mintal evenimentele şi personajele. contradicție cu literatura pe care o făcea: o literatură cu iz
exotic, cu imagini îndrăznețe – aducând în scrisul nostru saturat
de idilism rural – imagini citadine.’’
Testul de antrenament 9 În al doilea rând, viziunile pe care le au generațiile sunt
Subiectul I diferite, însă este important a se apela la ascultarea activă
A.1. Sensul secvenței ,,dăduse viață’’ este de a înființa. pentru a nu se respinge ideile, dându-se dovadă de înțelegere,
2. Titlurile a două reviste literare, utilizând informațiile din de toleranță și de maturitate. De pildă, sunt tineri talentați,
textul dat sunt: ,,Sburătorul’’ și ,,Gazeta ilustrată’’. pasionați de a scrie, însă care nu pot să aibă o experiență
literară, de aceea, procesul de evoluție poate avea loc, dacă dorință, de dor pentru clipele din trecut și de nostalgie pentru
există reciprocitate în contextul unor idei ale unor critici sau ale anii ireversibili.
unor scriitori renumiți.
În concluzie, atitudinea oamenilor contează enorm indiferent
de perioada din care fac parte, fiindcă experiența și toleranța Testul de antrenament 10
pot ajuta la învățarea reciprocă și poate fi utilă pentru fiecare în Subiectul I
parte. A.1. Sensul secvenței ,,cât mai curând’’este de ,,imediat’’,
Subiectul al II-lea ,,numaidecât’’.
Poezia ,,Pe-ascuns’’scrisă de Virgil Carianopol este un text 2. Profesia pentru care s-a pregătit Creangă este cea de
liric în care se exprimă, în mod direct, sentimente de dorință a învățător, așa cum reiese din secvența: ,, Afară de cunoștințele
recuperării iubirii, de melancolie, de dragoste, identificate din căpătate în școala preparandală privitoare la profesiunea de
raportul dintre iubire și trecerea inexorabilă a timpului. Temele învățător, încolo Creangă a rămas ceea ce fusese.’’
poeziei sunt trecerea timpului ,,prin anii care zboară’’, și 3. O trăsătură morală a lui Ion Creangă este inteligența de care
iubirea ,,Cos frunzele iubirii să nu cadă’’. Discursul liric este dădea dovadă, cu toate că ale sale cunoștințe nu erau vaste, așa
unul confesiv, reieșit din utilizarea pronumelui la persoana cum reiese din secvența: ,,Cum că Ion Creangă era un om
I ,,mă’’ și a adjectivului pronominal ,,(iubita) mea’’, dar și a foarte deștept, foarte ager la minte nu mai rămâne îndoială; dar
verbului de persoana I ,,cos’’. Sentimentele care se degajă din cunoștințele lui nu erau întinse’’.
text sunt de dorință a reîntâlnirii cu iubirea, de melancolie 4. Motivul pentru care venirea lui Creangă la Junimea
pentru scurgerea anilor, eul liric aflându-se în ipostaza reprezintă un eveniment este că spunea poveștile întocmai cum
contemplativă, așa cum reiese din versurile: ,, Cu fir de gând, ele se ziceau la țară, fiind o noutate la întâlnirile din acel cerc.
cu bucurii trecute,/Cos frunzele iubirii să nu cadă.’’ 5. O caracteristică a poveștilor lui Creangă o reprezintă
Textul poetic este dominat de expresivitate, aceasta realizându- autenticitatea acestora, fiindcă el reușește prin intermediul lor
se prin intermediul figurilor de stil și a imaginilor artistice. să apropie cititorul de limba populară, de asemenea, aveau un
Astfel, prin intermediul metaforei ,,cos frunzele iubirii’’se aer de țară, cu expresii plastice, iar dialogul fiind de o
sugerează dorința poetului de a acționa emoțional pentru a sinceritate primitivă; toate acestea făcându-l unic.
menține viu sentimentul de dragoste. De asemenea, B.Calea simplității nu se referă doar la a avea succes, ci se
personificarea ,,prin anii care zboară’’, eul liric încearcă să se referă la a trăi o viață plină de sens, care să te bucure în orice
sustragă alături de iubita lui de la efectele devastatoare ale clipă.
trecerii timpului, iar epitetul ,,bucurii trecute’’, marchează În opinia mea simplitatea nu este o piedică în calea succesului,
conștientizarea consecințelor scurgerii clipelor din trecut. întrucât te determină să nu-ți schimbi atitudinea și se poate
Întregul mesaj poetic, cu ajutorul mijloacelor artistice, are observa faptul că viața oferă oportunități care să aducă succese
capacitatea de a exprima încărcătură afectivă, cu sentimente de mereu.
În primul rând, fiecare om are în felul lui parte de simplitate și Textul poetic este dominat de expresivitate, aceasta realizându-
înțelege că nu este cazul să-și schimbe atitudinea față de cei din se prin intermediul figurilor de stil și a imaginilor artistice.
jurul lui sau față de contextele, care-l promovează sau îl Astfel, prin intermediul epitetului metaforic ,, fâlfâiri de aripi și
cinstesc pentru această calitate. De exemplu, în textul- de șoapte’’se sugerează fragilitatea erosului și, totodată,
suport ,,Amintiri de la Junimea din Iași’’, de George Panu se efemeritatea. Imaginea creată constituie o sinestezie,
remarcă simplitatea lui Creangă în poveștile și povestirile pe osmozând, pe de-o parte, atât stimuli vizuali, cât și pe cei
care le aduce cenaclului, reieșind naturalețea și limbajul grăit în auditivi. De asemenea, personificarea ,,dorul (...) adoarme
mediul rural, făcându-l să fie apreciat de ceilalți colegi și să lângă tine’’, amplifică durerea interioară și suferința eului, fiind
rămână autentic. efectele devastatoare ale pierderii iubitei, iar prin
În al doilea rând, viața ne oferă diverse șanse de a ne împlini comparația ,,dorul meu(...)/Cuminte ca un fluture de noapte’’
profesional, însă este important a nu uita să ne păstrăm este surprinsă, pe de o parte, sensibilitatea eului, pe de altă
simplitatea cu adevărata natură sufletească. De pildă, sportiva parte, misterul, latura neînțeleasă a erosului. Latura estetică a
Simona Halep are o carieră de succes, iar în calea acestuia nu fluturelui (o făptură cu conotație estetică) se îmbină
stă superficialitatea sau aroganța, ci își arată de fiecare dată oximoronic cu elementul nocturn pentru a surprinde parodoxul
normalitatea și decența desprinse din perioada copilăriei. iubirii: satisfacție și suferință.
În concluzie, este important ca simplitatea să devină un stil de Întregul mesaj poetic, cu ajutorul acestor resurse expresive, are
viață și să fie adoptată în unele aspecte ale vieții noastre, capacitatea de a exprima încărcătură afectivă, cu sentimente de
nefiind o piedică în drumul spre succes. dor pentru iubită și de nostalgie pentru pierderea acesteia.
Subiectul al II-lea
Poezia ,,Șoapte’’scrisă de George Topîrceanu este un text liric
în care se exprimă, în mod direct, sentimente de dor față de o Testul de antrenament 11
iubire pierdută, de melancolie, identificate din tema iubirii Subiectul I
stinse ,,E dorul meu ce vine de departe’’. Discursul liric este A. 1. Sensul secvenței ,,fără de sfârșit’’este continuu.
unul confesiv, reieșit din utilizarea adjectivului pronominal la 2. Două caracteristici ale Balcicului, datorită cărora este
persoana I ,,(dorul) meu’’ și a pronumelui personal ,,ne’’, dar și considerat de autoare un oraș pitoresc sunt: dimensiune mică și
unul adresativ, prezente fiind pronumele la persoana a II-a populație mixtă.
,,tu’’, adjectivul pronominal posesiv ,,(jurul) tău’’ și verbele la 3. Rolul farului din peninsula Caliacra este de a-i ghida pe cei
persoana a II-a ,,simți’’ și ,,ai simțit’’. Sentimentele care se aflați noaptea pe mare, așa cum reiese din secvența ,,prin grija
degajă din text sunt de dor față de iubirea pierdută și de acelorași mâini care aprind la căderea întunericului lumina
melancolie, eul liric aflându-se în ipostaza de îndrăgostit, așa farului pentru cei aflați noaptea pe mare’’.
cum reiese din versurile: ,,E dorul meu ce vine de departe/Și 4. Balcicul devine o destinație mai accesibilă, deoarece orașul
ostenit adoarme lângă tine.’’ este de puțină vreme teritoriu românesc.
5. O dorință a Reginei Maria, apărută ca urmare a vizitării literară) și teatralitate (textul ca operă destinată reprezentării
peninsulei Caliacra este de a se contrui o culă pe creasta cea scenice). În textul dramatic, notațiile autorului oferă informații
mai îndepărtată a țărmului. Acestă aspirație reprezintă suplimentare despre decor, despre vestimentație, despre
consecința viziunii pe care a avut-o în acel moment. elementele nonverbale, ajutând la punerea în scenă a textului.
B. În fragmentul extras din ,,Năpasta’’ de I.L.Caragiale, notațiile
Casa reprezintă mai mult decât o locuință în care omul se autorului au rolul de a oferi informații despre decorul și despre
adăpostește, ea aflându-se, de cele mai multe ori, într-o strânsă recuzita piesei de teatru: ,, Interiorul unei cârciume, clădite cu
legătură cu stările acestuia. grinzi de lemn. [...] la mijloc, ușa de la intrare; la stânga,
În opinia mea omul se poate simți acasă în alte locuri decât în fereastră mare și prăvălie cu oblon; lângă fereastră, taraba. La
cele natale, întrucât o locuință nu se raportează strict la locul de stânga, planul întâi și al doilea, două uși care dau în două odăi.
baștină și fiecare poate trăi emoțional în largul lui. La dreapta, planul întâi, chepengul* beciului și o ușă care dă în
În primul rând, un anumit loc generează o trăire lăuntrică, iar celar*. La stânga, în față, o masă de lemn și scaune rustice.
omul își caută mereu liniștea, alegând să evite zbuciumul Lavițe pe lângă pereți.’’, sugestie a unei atmosfere de mister.
exterior dat de aglomerație. De exemplu, în textul-suport, De asemenea, se reliefează și gesturile personajelor,
Regina Maria simte că Balcicul și Caliacra sunt aproape de ,,Gheorghe ține o gazetă în mână. Anca lucrează la o cămașă.’’,
sufletul ei. Aceste meleaguri, în viziunea ei, erau superbe și se arătând preocupările diferite ale celor doi. De asemenea
caracterizau prin liniște. Interiorul ei rezona perfect cu indicațiile scenice mai au menirea de a reda un element
frumusețea Caliacrei, fiindcă marea fremăta necontenit, iar paraverbal al lui Dragomir, ,,Zâmbind’’, ce accentuează o
cerul se osmoza cu apa. oarecare disimulare.
În al doilea rând, se întamplă ca locul natal să nu fie pe placul Textul dramatic fragmentar selectat din opera ,,Năpasta’’, de
omului, iar casa în care acesta crește nu este aleasă de către el, I.L.Caragiale este semnificativ pentru prezentarea acestor
ci este o întamplare a destinului. De pildă, o fire poetică va notații pe care autorul le face, deoarece conferă informaţii
alege un loc retras, chiar în mijlocul naturii, care ar putea preţioase nu doar în jocul scenic, ci şi în lectura propriu-zisă,
deveni spațiu sacru, fiindcă acesta s-ar simți protejat, iar pentru ajutând cititorul să-şi reprezinte mintal evenimentele şi
interiorul lui, casa are nevoie și de liniște și de împlinire. personajele.
În concluzie, casa reprezintă spațiul în care omul merită să se
simtă liniștit și împlinit, acolo unde sufletul își găsește Testul de antrenament 12
echilibrul și refugiul. Subiectul 1
Subiectul al II-lea A. 1. Sensul secvenței ,,își petrecuseră viața’’este de a locui.
Notațiile autorului sunt elementele specifice textului dramatic 2. Două sarcini atribuite grădinarului de către noii proprietari ai
și se mai numesc indicații scenice sau didascalii. Aflate între moșiei sunt: să traseze în grădina lor câteva alei și să indice
paranteze, acestea reprezintă singura intervenție în text a amplasarea boschetelor și a arborelor.
dramaturgului, făcând legătura între literalitate (textul ca operă
3. O stare trăită de autoare în momentul sosirii la Văcărești este din voință. De pildă, există oameni, care fac parte din categoria
de fericire, așa cum reiese din secvența: ,,priveam fericită în scriitorilor și conștientizează faptul că munca îmbinată cu
jur, copleșită de emoție și de oboseală’’. pasiune îi ajută să devină celebri și să observe cum cresc în
4. Motivul pentru care grădinarul își întrerupe uneori viața lor.
activitatea la moșia Văcărești. este pentru că mergea să se În concluzie, munca depusă merită să aibă la bază pasiune și
ocupe de terenurile curții, însă nu omitea a reveni pentru a avea conștientizare pentru a se putea atinge succesul mult dorit.
grijă de conac. Subiectul al II-lea
5. O trăsătură a autoarei la vârsta copilăriei așa cum reiese din Poezia ,,Orizonturi’’scrisă de Ion Vinea este un text liric în
ultimul paragraf este mirarea pe care o avea în fața peisajului care se exprimă, în mod direct, sentimente de tristețe, de
încântător, ce părea a fi desprins dintr-o altă lume. Ea se simte angoasă, de neliniște, identificate din tema condiției umane
uimită de faptul că munții sunt ,,clari și diafani’’ și nu-i aude ,,fiorul mi-l măsor fără cuvinte’’. Discursul liric este unul
,,slobozind’. Această stare o determină să pătrundă în subiectiv, reieșit din utilizarea pronumelui personal ,,-mi’’, dar
frumusețea lucrurilor din cărți. și a verbelor la persoana I ,,citesc’’ și ,,ascult’’, iar eul liric se
B. Succesul fiecăruia dintre noi ia naștere în urma efortului află în ipostaza de filosof, așa cum reiese din versul: ,, citesc în
depus într-o activitate, însă este nevoie și de multă pasiune urme.’’
pentru a ajunge pe culmile acestuia. Textul poetic este dominat de expresivitate, aceasta realizându-
În opinia mea pasiunea pentru munca depusă este o condiție a se prin intermediul figurilor de stil și a imaginilor artistice.
succesului, întrucât este nevoie de un efort mare și de multă Astfel, prin intermediul metaforei ,,fiorul mi-l măsor fără
conștientizare pentru a reuși să cunoști cu adevărat plăcerea cuvinte’’se sugerează imposibilitatea depășirii propriei condiții
pentru lucrul inițiat. umane, efortul zadarnic și continuu, care-i provoacă suferință și
În primul rând, fiecare om merită să depună un efort aparte neliniște interioară. De asemenea, epitetul metaforic ,,sufletu-
pentru a cunoaște pasiunea, iar cel care o va face va da un mi cuminte’’, ce creează o imagine vizuală, amplifică durerea
randament excepțional în munca pe care o prestează. De interioară și hipersensibilitatea individului uman, dar și lipsa
exemplu, așa cum se prezintă și în textul ,,Ani de copilărie’’, oricărei forțe de a face față provocărilor Universului. Nu în
scris de Elena Văcărescu, grădinarul dă dovadă de pasiune și ultimul rând, metaforele personificatoare ,,vrăjmaș e cerul,
de dedicare în meseria sa, obținând rezultate care o vitreg mi-i pământul’’ accentuează faptul că omul muritor nu
impresionau pe autoare ,,declarând că este grăbit, începe de poate rezona cu elementul astral, dar nici cu cel teluric.
îndată să traseze cu nisip pe iarbă linii drepte...grădina deveni Întregul mesaj poetic, cu ajutorul acestor resurse expresive, are
un parc în miniatură’’, încât nu uita să ducă până la capăt tot capacitatea de a exprima încărcătură afectivă, cu sentimente de
ceea ce a început să lucreze. nostalgie, de incapacitate de a se regăsi pe sine și de angoasă
În al doilea rând, este important a se conștientiza faptul că pentru condiția sa muritoare.
plăcerea de a iniția un lucru duce la bucurie și la satisfacție
personală, pentru că aceasta ia naștere din propriile forțe, dar și

S-ar putea să vă placă și