Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
INTRODUCERE
2
În prezent nu există ţară cu economie de piaţă în care n-ar exista întreprinderi mici şi
mijlocii (în continuare ÎMM). Sectorul ÎMM, supranumit şi „coloană vertebrală a economiei”,
deţine un rol important în dezvoltarea unei economii naţionale.
Primul capitol al proiectului cuprinde noțiuni și definiri generale ale ÎMM-urilor. De asemenea
vor fi prezentate succinct, punctele forte ale sectorului respectiv.Așa cum ÎMM-urile contribuie
nemijlocit la formarea Produsului Intern Brut şi crearea noilor locuri de muncă, stimularea
concurenţei, creşterea exporturilor, favorizarea inovaţiilor şi tehnologiilor, toate acestea se vor
găsi în capitolul II al prezentei lucrări, prezentate prin date statistice reale și concrete cu ajutorul
figurilor și tabelelor, extrase din sursele oficiale ale țării noastre, Republica Moldova. De
asemenea, acest capitol va include apariția primelor întreprinderi mici și mijlocii în țară,precum
și evoluția în dinamică a numărului lor, dar și principalele dificultăți cu care se ciocnesc ÎMM-
urile în Republica Moldova.
Următorul capitol, fiind III la număr, vor fi ilustrate principalele bariere în calea accesului ÎMM-
urilor la finanțare: riscuri mari, costuri administrative exagerate etc.
Întrucât aceste bariere trebuie soluționate, autorul propune câteva măsuri ce trebuie întreprinse
atât din partea statului, cât și a ÎMM-urilor pentru îmbunătățirea accesului la finanțarea lor, dar și
la dezvoltarea acestora.
În comparaţie cu întreprinderile mari, ÎMM sunt mai flexibile, reacţionează mai operativ la
schimbările mediului de afaceri şi la cerinţele pieţei. De aceea, investiţiile făcute în sectorul dat
aduc venituri mai mari. Totodată, acestea trebuie finantațe, pentru ca să atingă un mare progres,
iar ulterior impozitarea lor va contribui la dezvoltarea economiei țării. O economie dezvoltată nu
înseamnă altceva decît întreprinderi sănătoase, business finanțat și orientat spre o dezvoltare
continuă, implementarea noilor tehnologii.În Republica Moldova, niciunul din aceste elemente
nu este prezent, ceea ce şi face ca să rămînem într-o economie falimentară.
3
1.1.Definirea întreprinderilor mici și mijlocii
Însă în diferite țări termenul de ÎMM este perceput diferit, și anume conform anumitor criterii.
Spre exemplu, în Japonia economia este dominată de întreprinderi mici și mijlocii atât sub
aspect numeric, cât și al ocupării forței de muncă. Aici întreprinderile mici și mijlocii sunt
delimitate în funcție de două criterii:
Institutul German de Cercetări pentru întreprinderi Mici și Mijlocii definește aceste întreprinderi
astfel:
4
- Întreprinderea mică are un număr de angajați de 1-49 persoane și o cifră de afaceri de maxim 1
milion Euro;
- Întreprinderea mijlocie are un număr de 50-499 angajați și o cifră de afaceri de maxim 100
milioane Euro.
În Statele Unite ale Americii specialiștii din cadrul Administrației întreprinderilor Mici și
Mijlocii apreciază ca definirea întreprinderilor mici și mijlocii trebuie să se faca pe baza
următoarelor criterii:
a) proprietarul întreprinderii să fie o persoană sau un grup mic compus din cel mult 15-20
persoane;
În Marea Britanie definirea întreprinderilor mici și mijlocii îmbină criteriile cantitative cu cele
calitative, astfel:
- Întreprinderea mică are o cotă relativ mică de piață și nu poate influența piața; aceasta nu
înseamnă că nu este suficient de mare pentru a influența prețurile sau cantitatea de bunuri
vândute în economia națională;
- Întreprinderea este condusă de proprietar sau de asociați, iar proprietarul care este și manager
participă activ la managementul acesteia;
Numărul de ÎMM-uri și investițiile acestora din țările enumerate mai sus le puteți găsi în
(Anexa2)
În funcţie de numărul mediu anual de salariaţi, de cifra anuală de afaceri sau de totalul activelor
pe care le deţin, întreprinderile mici şi mijlocii se clasifică în cîteva categorii.
5
În R. Moldova conform Legii „Privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii” nr.
206-XVI din 07.07.2006, la sectorul ÎMM includeau totalitatea întreprinderilor micro, mici şi
mijlocii.
Acestea au fost clasificate în felul următor:
Întreprindere mică - agentul economic ce corespunde următoarelor criterii: numărul mediu anual
de salariaţi de cel mult 49 de persoane, suma anuală a veniturilor din vânzări de cel mult 25
milioane lei şi valoare totală anuală de bilanţ a activelor ce nu depăşeşte 25 milioane lei.
ÎMM constituie cea mai răspândită formă organizatorică de afacere. Aceasta decurge din faptul
că dezvoltarea sectorului dat asigură creşterea prosperităţii şi a nivelului de trai a populaţiei.
Referindu-se la sectorul ÎMM, P. Drucher afirmă că „micile afaceri reprezintă catalizatorul
principal al creşterii economice”. Astfel, aceste mici afaceri contribuie în mare măsură la
realizarea unor obiective fundamentale ale economiei naţionale. În majoritatea ţărilor dezvoltate
ÎMM sunt în permanentă creştere datorită următorilor factori:
Toţi aceşti factori au contribuit la creşterea rolului şi importanţei ÎMM în economia ţărilor
dezvoltate, şi anume la:
Deci, din cele spuse, ÎMM în primul rând, contribuie la ameliorarea situaţiei economice şi
stimulează creşterea ei pe o cale relativ mai calmă, fără să provoace inflaţie. Această creştere
aduce implicit venituri statului (prin sistemul de impozitare), care pot fi repartizate ulterior
celorlalţi membri ai societăţii. De asemenea un aport esenţial aduc ÎMM la diversitatea
produselor şi serviciilor, creşterea calităţii lor şi ca rezultat este satisfăcută cererea
consumatorilor.
ÎMM au o mai mare capacitate de modificare a structurii într-un timp relativ mai scurt,
comparativ cu întreprinderile mari. În ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii, dacă până nu
demult decizia de procurare a unui sau a altui bun era condiţionată, în mare măsură, de preţ, în
prezent rolul decisiv în alegerea dată îi revine calităţii, de aceea pentru a reuşi pe piaţa
competiţională ÎMM îşi concentrează eforturile, în primul rând, asupra îmbunătăţirii calităţii.
Un rol important le revine ÎMM în sfera inovaţiilor. Deşi pare dificil pentru ÎMM să influenţeze
dezvoltarea tehnologică, în prezent în cooperare cu întreprinderile mari şi centrele de cercetări,
ele realizează inovaţii spectaculoase. Conform datelor UNCTAD (Conferinţa pentru Comerţ şi
Dezvoltarea Naţiunilor Unite) din anul 2006, din 61 de inovaţii grandioase ale secolului XX, 48
au fost elaborate în cadrul ÎMM. Prin exemplu, fabricarea antibioticilor, a insulinei, lentilelor de
contact, fibrelor optice, computerul personal, camera foto Polaroid, etc. au devenit preocupaţii
ale ÎMM. Deci, ÎMM îşi concentrează tot potenţialul lor creativ şi material asupra elaborării unei
sau două inovaţii. Aceasta face ca procesul inovaţional într-o ÎMM să fie mai productiv în
comparaţie cu cel de la întreprinderea mare.
7
inovațiilor etc. Ganea V. menționează că cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovarea sunt
importante, deoarece noile cunoştinţe conduc la apariţia de noi produse şi procese, care, la rândul
lor, sunt un factor cheie al competitivităţii, creşterii productivităţii şi creării de avuţie.
În oricare economie de piață, ÎMM-urile au efecte benefice pentru sistemul economic, prin
rolurile pe care le îndeplinesc. Dintre ele menționăm:
8
9. Întreprinderile mici și mijlocii se pot integra relativ ușor într-o rețea economică
regională, ceea ce contribuie la dezvoltarea regiunii respective și la reducerea șomajului.
În anii 90 ai sec. XX, Republica Moldova încerca primii paşi în activitatea antreprenorială. Deşi
extrem de şubredă și analfabetă, clasa de întreprinzători moldoveni s-a cizelat într-o perioadă
scurtă de timp. Pe de altă parte, productivitatea scăzută, infrastructura distrusă și sărăcia
populaţiei au creat obstacole în calea dezvoltării ÎMM, care necesită suport din partea factorilor
de decizie.
După o îndelungată perioadă de tranziţie, întreprinderile mici și mijlocii deţin cca 97% din
total,astăzi ele fiind considerate coloana vertebrală a economiei naţionale. Concomitent, dată
fiind importantă contribuţia la crearea noilor locuri de muncă, stimularea concurenţei, ele sunt
considerate veritabile pepiniere ale inovaţiilor și spiritului antreprenorial, devenind, în final,
promotorul dezvoltării economice al unei ţării. (Anexa 3)
Totodată, ÎMM necesită a fi privite prin prisma bunei funcţionări a întreprinderilor mari. ÎMM
din Republica Moldova, definite de Legea nr. 206 din 07.07.2006 “Privind susținerea sectorului
întreprinderilor mici și mijlocii”, sunt unitățile economice care angajează până la 250 persoane,
înregistrează vânzări nete de până la 50 mil. Lei și au o cifră anuală de bilanț a activelor de cel
mult 50 mil. Lei.
Pentru Republica Moldova ÎMM reprezintă sectorul cheie al economiei, care și-a început
dezvoltarea 25 de ani în urmă, înregistrând evoluții ascendente și descendente influențate de
diferiți factori. Datorită caracteristicilor sale specifice sectorul ÎMM dispune de un șir de
avantaje precum:
10
Sectorul ÎMM este constituit din microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii, dezvoltarea
acestuia fiind o prioritate declarată de Guvernul Republicii Moldova încă de la începutul anilor
`90, în acest scop fiind aprobate un șir de acte legislative și normative, menite să susțină
creșterea sectorului.
Pe parcursul anilor, sectorul ÎMM din Moldova a atins un nivel de dezvoltare, chiar dacă în
acelaş timp se confruntă cu numeroase probleme de ordin financiar, al instabilităţii legislaţiei,
birocraţiei excesive şi altele. Evoluţia numărului ÎMM în perioada anilor 2013 – 2015 se prezintă
în următorul tabel 2.1 și în imag.2.1 sunt reprezentate numărul de ÎMM-uri pe regiunile
Republicii Moldova:
Tabelul 2.1
Evoluția în dinamică a
numărului ÎMM, mii unități
11
2-4 ÎMM
5-7 ÎMM
8-10 ÎMM
11-16 ÎMM
40 ÎMM
Sursa: www.statistica.md
Conform datelor din tabel, pe parcursul anilor 2013-2015 numărul ÎMM a fost în continuă
creştere, majorându-se de la 36,1 mii întreprinderi în anul 2013 până la 42,1 mii în 2015, pe toată
acestă perioadă s-a menținut un trend pozitiv de sporire a numărului de ÎMM.
Conform informației Camerei Înregistrării de Stat, numărul întreprinderilor din Registrul de Stat
al Unităților de Drept constituia 171358 persoane juridice și întreprinzători individuali, dintre
acestea peste jumătate sunt înregistrate în mun. Chișinău (Anexa 4 ). Acest fapt crează un decalaj
deosebit de mare între mun. Chișinău și celelalte regiuni de dezvoltare ale țării. Densitatea
întreprinderilor, exprimată prin numărul întreprinderilor active raportat la 1000 persoane, în
municipiul Chișinău, este de circa cinci-șase ori mai mare decât în regiuni (65% din numărul
total al ÎMM activează în municipiul Chișinău), aceasta fiind semnificativ influențată de un set
de avantaje precum: infrastructura dezvoltată, număr mare de potențiali consumatori, capacitate
înaltă de plată, cerere de consum mai mare. Regiunea cu cea mai mică densitate a ÎMM-urilor
este Regiunea Sud, aici sunt 4,2 ÎMM la 1000 persoane.
12
2.3.Cifra de afaceri și profitul ÎMM-urilor în anul 2018
Analiza situației pe raioanele din cadrul regiunilor de dezvoltare denotă discrepanțe deosebit de
semnificative privind ponderea cifrei de afaceri a ÎMM în totalul pe raioane (Fig2.1). În
Municipiul Chișinău cifra de afaceri integral revine ÎMM și constituie 71% pentru că mai mult
de jumatate din firme sunt înregistrate în regiunea respectivă.Tot odată sectorul cel mai profitabil
sunt activitățile din domeniul tranzacțiilor imobiliare. Urmată de regiunea de Nord a țării căreia
îi revine 13%.Aici sunt dezvoltate întreprinderile pe activități de comerț cu ridicata și amănuntul.
În partea de Sud cifra de afaceri constituie 8% și este reprezentată de agricultura, sivicultura.Mai
puțin profit au obținut ÎMM-urile din UTA Găgăuzia, întrucât nu se efectuează nici o finanțare a
lor, cu toate că bugetul de stat al Republicii Moldova finanțează aceasta regiune și alocă resurse
anual.
13068,1-191055,3
5061,0-13054,0
1930,4-15060,9
814,7-1930,3
76,0-814,0
Cifra afaceri(mln.lei)
În 2015 cifra de afaceri pe țară a ÎMM a constituit 30,8% din cifra de afaceri a întreprinderilor în
total. În termeni absoluți, în anul 2015 un profit mai mare a fost obținut de întreprinderile din
mun. Chișinău de 13068,1 mil.lei sau 71% din total profit, urmate de cele din Regiunea de
dezvoltare Nord, care au cumulat suma de 5061,1 mil. lei (13%) și din Regiunea de dezvoltare
13
Sud cu 232,0 mil. lei (8%). Mai puțin profit au obținut ÎMM din UTA Găgăuzia, corespunzător
înregistrând 71,6 mil. lei (2%).
81-100% angajați
61-80% angajați
41-60% angajați
Din punct de vedere al distribuției teritoriale ale angajărilor în ÎMM se observă diferențe
semnificative de la o regiune la alta.
Astfel, cel mai pronunțat impact asupra forței de muncă al ÎMM este înregistrat în Regiunile de
dezvoltare Sud și Centru, unde se observă cea mai mare pondere a angajaților în ÎMM în raport
cu numărul total al salariaților din regiune.Aceste regiuni reprezintă o pondere mare a angajaților
14
fiindcă cele mai multe întreprinderi sunt înregistrate anume în zonele respective, astfel și
numărul angajaților este unul mare.
Cei mai mulți dintre angajați muncesc în sectoarele activităților de comerț cu ridicata și cu
amănuntul și ramurilor de agricultură și sivicultură.
20.4 20.5
20 19.8
19.4
18.7
9.6
9
8.5
7.9
7.3
6 6.3
5.4 5.7 5.5
5 5.1 4.8 4.9 4.9 4.8
4.2
3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.1 2.9 3.4
2.5 2.7 2.7 2.7 2.9 2.8
2.3 2.5 2.4 2.6 2.6
Analizând figura 2.2 concluzionăm faptul că pe parcursul anilor 2010-2015 cea mai mare
pondere din afaceri sunt din domeniul comerțului cu ridicata și amănuntul, fiind urmat de
tranzacții imobiliare care progresează spectaculos de la 7.300 întreprinderi in anul 2010, la 9.600
în anul 2015.
15
Pe lîngă unele succese, domeniile de activitate care nu și-au manifestat activitatea profitabil au
fost distribuția apei, salubrizarea; iar figura respectivă permite analizarea situației, și anume se
observă mișcarea constantă a acestor genuri de activități în ultimii ani consecutivi; Întrucât în
2013 numărul acestora reprezintă 1.700 de întreprinderi, în 2014 și 2015 s-a menținut același
număr.
Ponderea cea mai mare a veniturilor din sectorul IMM revinde activitații de comerț, umată de
activitățile de cazare și alimentație publică, locul trei îi revine activității de prelucrare.
Agricultura chiar dacă are o pondere destul de ridicată ca număr de ÎMM se situează abia pe
locul 4, având o pondere de doar 9% din venit. După mărimea ÎMM, veniturile nu sunt
distribuite în corcondanță cu numărul de companii. În anul 2015, companiile medii generează
10,2% din venuturi din vînzări, cele mici - 16,2 % și micro doar 4% cu toate că reprezintă 74,5%
din numărul total de ÎMM. Veniturile din vânzări (mil. lei) în anul 2015 în comparație cu 2014 la
toate categoriile de întreprinderi cresc, ÎMM înregistrează o creștere a veniturilor din vînzări de
103% față de 2014, iar întreprinderile mari au acumulat în 2015 venituri cu 9% mai mult decât în
2014.
16
100%
18.4 19.7
90%
8.9 11.8
10%
0%
Anul 2012 Anul 2015
Conform figurii 2.4 se denotă faptul că în anul 2012 cei mai mulți salariați au fost angajați în
întreprinderile din domeniul agriculturii, siviculturii cu aproximativ 20%, pe când în 2015 acest
procentaj scade enorm la 15,6%. În alt context, comerțul cu ridicata și cu amănuntul se pare a fi
mai solicitat de către muncitori în anul 2015 decît 2012. Analiza figurii ne permite să observăm
că serviciile hoteliere și restaurantele au cel mai mic procent și nici în 2015, nici în anul 2012
acesta nu crește esențial, fiind doar de 2-3%.Pentru dezvoltarea Republicii Moldova sectorul
ÎMM este de o importanţă deosebită. În Republica Moldova, ÎMM-urile constituie o pondere
esenţială în numărul total al agenţilor economici, asigură ocuparea forţei de muncă şi un nivel
modest de venit, asigură saturarea pieţei de mărfuri, participă la crearea PIB-ului. . Susţinerea şi
dezvoltarea ÎMM-urilor va contribui, de asemenea, la realizarea altor politici economice –
sectoriale, regionale, investiţionale, inovaţionale etc. Astfel, daca ÎMM-urile vor fi scutite de
impozitele majore ale statului ele pot contribui și mai mult la dezvoltarea economiei țării.
17
Putem spune cu siguranţă că sectorul ÎMM din RM, asemenea sectorului ÎMM din toată Europa,
este motorul de dezvoltare al economiei, contribuind esenţial la dezvoltarea economică, creînd
oportunităţi de angajare. Avem de lucru pentru dezvoltarea acestui sector, care, cu regret, în
ultimii 5 ani este în stagnare, ceea ce înseamnă că numărul de angajaţi nu creşte. Sectorul ÎMM
creează peste 60% din locurile de muncă. Avem de muncit foarte mult la cifra de afaceri, la
venitul companiilor. ÎMM ocupă o pondere de 98% din economie, dar la capitolul cifra de
afaceri avem doar 30%. Ceea ce înseamnă că microîntreprinderile sunt cele mai frecvente. De
aceea, avem nevoie de programe de suport, de ghidare, asistenţă şi instruire pentru companiile
mici. Companiile sunt conştiente că pentru o creştere au nevoie de echipamente şi utilaje
moderne, dar acestea costă şi revenim la acelaşi punct sensibil – accesul la finanţare.
18
Capitolul III. Bariere în calea accesului la finanțare și metode de finanțare a
ÎMM-urilor din Republica Moldova
19
Costuri administrative mari al sectorului ÎMM-urilor
Costurile administrative şi de tranzacţie mai mari în cazul finanţării ÎMM-urilor. Indiferent de
gradul de risc, finanţarea ÎMM-urilor comportă costuri mai mari în comparaţie cu business-ul
mare. Majoritatea costurilor implicate (administrative, de analiză, de înregistrare, de
monitorizare, etc.) sunt costuri fixe, care nu variază în funcţie de mărimea finanţă- rii.
Din nou, problema este mai acută în ţările în curs de dezvoltare din următoarele considerente:
- Instituţiile financiare duc lipsă de sisteme adecvate de management informaţional;
- Sectoarele de furnizare a informaţiei economice sunt slab dezvoltate;
- Serviciile publice asociate cu înregistrarea drepturilor de proprietate, gajurilor, etc. sunt
slab dezvoltate.
Problema este parţial rezolvată prin perceperea unor dobânzi sau comisioane mai ridicate,
practicate în cadrul schemelor de microfinanţare, acest lucru este însă posibil până într-o anumită
măsură.
20
Aceste probleme au fost mai cu seamă acute la începutul perioadei de tranziţie a fostelor ţări
socialiste. În al treilea rând, chiar dacă o legislaţia adecvată este prezentă, există probleme cu
aplicarea în practică a acesteia. Acest lucru se referă la procedurile îndelungate de înregistrare a
gajului, intrare în posesia gajului, obţinerea informaţiilor referitoare la statutul anumitor active,
corupţie, etc. În al patrulea rând, „infrastructura infor maţională” este în mare parte
subdezvoltată.
Lipsesc birourile de creditare, alte mecanisme de colectare şi schimb a informaţiilor despre
capacitatea de plată a debitorilor. Acestea, fără îndoială, sporesc asimetria de informaţii dintre
debitori şi creditori/investitori. Comportamentul instituţiilor financiare şi factorii instituţionali nu
sunt unicele impedimente în calea accesului mai bun al ÎMM-urilor la finanţare.
Există bariere şi pe partea de „cerere” a finanţării.
Bancherii şi investitorii din întreaga lume menţionează 3 bariere principale în acest context:
a) Calitatea joasă a proiectelor propuse spre finanţare;
b) Lipsa de abilitatea a ÎMM-urilor de a utiliza cu maximă eficienţă resursele financiare
disponibile;
c) Atitudinea adversă a ÎMM-urilor faţă de investiţiile în capital.
1.Promovarea unei politici monetare îndreptate spre o inflaţie redusă şi stabilă, ceea ce ar
diminua ratele dobânzilor la credite şi ar asigura o mai mare previzibilitate şi stabilitate a
acestora. Această politică trebuie să aibă în vedere şi un curs de schimb relativ stabil, atât ca o
componentă importantă a inflaţiei, cât şi pentru a asigura o mai mare stabilitate a depunerilor.
Inflaţia redusă şi un curs de schimb relativ stabil şi previzibil ar crea condiţiile necesare pentru
sporirea încrederii populaţiei şi agenţilor economici în instrumentele de economisire pe termen
lung, aşa ca depozitele pe termen lung, fondurile de pensii, unele produse de asigurare, etc. ;
3.Atragerea investiţiilor străine în sectorul financiar, în primul rând din partea investitorilor
strategici şi cu interes în domeniul ÎMM-urilor. Acest lucru ar spori concurenţa în sectorul
bancar şi cel financiar în general, cu implicaţii benefice asupra ratei dobânzii pentru solicitanţii
de împrumuturi. Mai mult ca atât, investiţiile străine ar putea aduce tehnologiile şi inovaţiile
bancare necesare pentru creditarea sectorului ÎMM şi mai multe resurse financiare pe termen
lung. Acest lucru poate fi realizat prin:
a) o mai mare transparenţă a sectorului bancar, prin publicarea unor rapoarte ce ţin de structura
acţionariatului, expunerile la risc, ş.a.;
b) efectuarea de stres test-uri periodice ale băncilor;
c) sporirea încrederii publice în sistemul bancar;
d) implementarea unei politici monetare transparente şi previzibile;
4.Adoptarea de către bănci a unor strategii consistente pentru sectorul ÎMM şi a unor tehnologii
specifice de creditare a ÎMM-urilor, diferite de cele utilizate pentru creditarea întreprinderilor
mari. Acest lucru este valabil mai ales pentru creditarea ÎMM-urilor din sectorul agricol, care
necesită abordări diferite faţă de întreprinderile din alte sectoare. Astfel de strategii şi tehnologii
trebuie să fie îndreptate spre:
a) reducerea birocraţiei în procesul de luare a deciziilor de creditare; b) flexibilitatea mai mare a
procedurilor utilizate şi instrumente mai eficiente de creditare (abordarea de grup a clienţilor,
formarea de grupuri mobile, utilizarea modelelor scoring, etc.), care în ultimă instanţă ar reduce
costurile administrative de creditare; c) transparenţă mai mare a condiţiilor de creditare,
criteriilor de analiză, formare a preţurilor la credite; d) produse de creditare mai bine adaptate
necesităţilor ÎMM-urilor şi capacităţilor acestora de rambursare;
9.Lobby-ing pentru mai multă asistenţă (transfer de tehnologii, cunoştinţe) şi resurse financiare
pe termen lung din partea donatorilor, agenţiilor de dezvoltare şi instituţiilor financiare
internaţionale;
Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020 (în
continuare – Strategia) şi Planul de acţiuni privind implementarea acestei Strategii pentru anii
2012-2014, oferă cadrul de politici pe termen lung şi mediu privind dezvoltarea întreprinderilor
micro, mici şi mijlocii (în continuare – ÎMM-uri) din Republica Moldova în contextul trecerii de
la modelul de dezvoltare economică bazat pe consum la o nouă paradigmă orientată spre
23
exporturi, investiţii şi inovaţii, a dezideratului politic de integrare europeană şi a tendinţelor
economice mondiale.
Pentru dezvoltarea Republicii Moldova sectorul ÎMM este de o importanţă deosebită. În perioada
de stabilire a relaţiilor de piaţă, rolul ÎMM-urilor era determinat nu doar de structura economiei
creată, în care ponderea înaltă o ocupa genurile de activitate, preferate de întreprinderile mici, ci
şi de existenţa resurselor umane, rămase fără lucru, a utilajelor neutilizate, materiilor prime
secundare, care optim puteau fi utilizate de către micul business.
Strategiei Europa 2020 şi pentru a îmbunătăţi continuu mediul de afaceri pentru ÎMM-uri, şi-a
propus adoptarea de acţiuni noi în mai multe domenii prioritare:
utilizarea deplină a pieţei unice a Uniunii Europene, prin măsuri pentru facilitarea recuperării
transfrontaliere a creanţelor; revizuirea sistemului de standardizare pentru realizarea unor
standarde mai favorabile ÎMM-urilor şi mai uşor accesibile; orientări pentru utilizarea de către
ÎMM-uri a normelor de etichetare a originii;
24
În baza problemelor definite mai sus, au fost identificate 6 direcţii prioritare pentru sectorul
ÎMM. Fiecare prioritate defineşte clar problema specifică, descrie situaţia actuală şi stabileşte
obiective specifice.
Strategia îşi concentrează atenţia asupra celui mai mare segment de afaceri din Moldova,
instrumentele şi sprijinul căreia au fost concepute pentru a asigura în mod integral activităţile
ÎMM-urilor, pentru a formula o viziune clară asupra dezvoltării acestora, orientate spre
eficientizarea procesului de producere, marketingului, sporirea competitivităţii produselor şi
serviciilor, însuşirea noilor procese de producere.
Concluzii și recomandări
25
Pentru dezvoltarea Republicii Moldova sectorul ÎMM este de o importanţă deosebită. În perioada
de stabilire a relaţiilor de piaţă, rolul ÎMM-urilor era determinat nu doar de structura economiei
creată, în care ponderea înaltă o ocupa genurile de activitate, preferate de întreprinderile mici, ci
şi de existenţa resurselor umane, rămase fără lucru, a utilajelor neutilizate, materiilor prime
secundare, care optim puteau fi utilizate de către micul business.
26
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1.LEGEA bugetului de stat pentru anul 2006 nr.206 din 07.07.2006 cu privire la susținerea
sectorului întreprinderilor mici și mijlocii din Republica Moldova.În Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.126-130 din 11.08.2006
Disponibil: http://lex.justice.md/document_rom.php?id=A1FF626A:DAEE01B1
27
5. ÎMM - urile şi dezvoltarea economică, Şerbănescu Cosmin 2007
http://odimm.md/files/ro/pdf/Perspectiva%20sectorului%20IMM.pdf
http://odimm.md/files/ro/pdf/Perspectiva%20sectorului%20IMM.pdf
28