Toata lumea raceste. Durata si intensitatea perioadelor de raceala difera insa de
la o persoana la alta. Si asta datorita imunitatii si modului in care organismul lupta impotriva microorganismelor. Sistemul imunitar este cel care ne apara de orice atac venit din partea microbilor si diferitelor organisme infectioase, fie ca este vorba despre germeni, bacterii, virusuri, paraziti, celule maligne sau chiar organe si tesuturi transplantate. Si, per ansamblu, face o treaba foarte buna. Dar exista si cazuri in care da gres, fiind invins de una sau mai multe substante straine sau periculoase.
Imunitatea innascuta si imunitatea dobandita
Imunitatea innascuta sau nespecifica este prima linie de aparare a organismului impotriva diverselor atacuri si consta in faptul ca toate celulele implicate formeaza un front comun de atac impotriva substantelor straine.
“Armele” folosite de imunitatea innascuta sunt:
Barierele fizice, precum pielea, corneea si mucoasele de la nivelul
tracturilor respirator, digestiv, urinar;
Secretii ce contin enzime care distrug bacteriile: lacrimi, sucuri digestive;
Globulele albe care circula prin sange si tesuturi in cautarea
invadatorilor.
In timp, din confruntarea sistemului imunitar cu antigenele se naste capacitatea
sistemului de a invata si de a-si aminti cea mai eficienta modalitate de atac impotriva fiecarui antigen in parte. In acest caz, vorbim de imunitatea dobandita, adaptativa sau specifica. Ea nu se declanseaza imediat, cum este cazul imunitatii innascute, ci apare la un anumit timp dupa primul contact cu antigenul. De obicei, raspunsul imun adaptativ intervine cu o intarziere de 4-7 zile, interval de timp in care raspunsul imun innascut are un rol critic in controlul infectiilor. Bineinteles, cele doua tipuri de imunitate interactioneaza intre ele si se influenteaza reciproc prin substante care atrag sau activeaza alte celule ale sistemului imunitar. Dintre acestea din urma amintim: citochine, anticorpi, molecule proteice.