Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Științe Economice și Administrație

Publică
E.C.T.S., grupa II, anul II

Proiect
La disciplina universitară: Economia
comerțului

Tema: Tendințele actuale în domeniul

logisticii.

Autor: Dubceac Doina

Lect.univ.dr. Cioban Gabriela

1
Cuprins
Istoria și evoluția logisticii................................................................3
Definiție..............................................................................................3
Funcțiile logisticii...............................................................................3
Importanța logisticii în economie.......................................................5
Tendințele actuale în sectorul logistic................................................5
Studiu de caz privind logistica mărfurilor la S.C. LUKOIL S.R.L.......5
Prezentarea generală...........................................................................5
Etapele de funcționare a logisticii în cadrul firmei............................6
Concluzii............................................................................................9
Bibliografie......................................................................................10

2
Istoria și evoluția logisticii
Logistica cu dimensiunea ei strategică și organizațională nu a reprezentat un domeniu
privilegiat al activității de cercetare. Dacă primele preocupări sunt identificate la începutul
secolului XX, considerarea logisticii ca domeniu de sine stătător este făcută la mijlocul anilor
´70 în SUA și la începutul anilor ´80 în Europa. Primele precizări în domeniul logisticii sunt
făcute de Crowell (1901) în lucrările sale asupra operațiilor de distribuție fizică a produselor
agricole. În domeniul marketingului logistica apare în lucrările lui Clark (1922). Foarte multe
lucrări in domeniul logisticii aveau ca suport metode matematice din ce în ce mai sofisticate,
metode care aparțineau domeniului cercetărilor operaționale. Aceste metode nu erau aplicate
exclusiv în domeniul logisticii, ci și în fluxurile de distribuție, în planificarea industrială și în
ordonanțare.
Astăzi toate întreprinderile, mai ales în context european, cunosc transformări
profunde ale pozițiilor modurilor de gestiune și formelor de organizare ale logisticii. Fie că
este vorba de o mică întreprindere sau de un mare grup, adaptarea la o serie de constrângeri
din ce în ce mai schimbătoare devine o necesitate. Dintr-o activitate secundară care nu se
bucură de interesul tuturor, ea a devenit o miză a reușitei strategiei oricărei întreprinderi.
Conceptul însuși de logistică este marcat de o evoluție a obiectivelor care îi revin precum și
de o evoluție a perimetrului de intervenție.

Definiție.
Logistica este managementul (gestionarea) fluxului de mărfuri între punctul de origine
și punctul de destinație, în scopul de a satisface cerințele clienților sau ale corporațiilor.
Aceasta se ocupă de-a lungul producției și desfacerii (furnizării) cu organizarea, regularea,
prezentarea (punerea la dispoziție), și optimizarea proceselor de trafic de informații, de
mijloace financiare, de energie, de bunuri și de personal.1 Este procesul care asigură un flux
coerent și neîntrerupt al produselor și serviciilor de la furnizorii organizației, ținând cont de
procesele din interiorul organizației, până la clienții finali.

Funcțiile logisticii
Un lanț logistic reprezintă o rețea de furnizori, întreprinderi producătoare, depozite și
canele de distribuție organizată pentru a achiziționa materii prime, a le transforma în produse
și a le distribui către clienți. Proiectarea și operarea eficientă a unui lanț logistic reprezintă o
componentă a activității de planificare desfășurată atât la nivel strategic, cât și tactic.2
Procesul de logistică se ocupă de operațiuni și resurse din domeniile: aprovizionare;
achiziții; stocuri; depozite; transport; servicii clienți.

1
***, https://ro.wikipedia.org/wiki/Logistic%C4%83, accesat în data de 23.03.2021.
2
C. Olteanu, (2006), Marketingul serviciilor, Editura Uranus, București.

3
 Fig 1.1. Funcţiile procesul logistic general şi sensul de circulaţie a fluxurilor.

a) Transportul: marketerii trebuie să se ocupe de deciziile privind modalitățile de transport

alese, deoarece sunt lucruri care influențează stabilirea prețurilor, performanța în materie de
livrare la timp și starea în care ajung mărfurile la destinație, toate acestea influențează
satisfacția clientului.

b) Stocarea produselor: sunt deciziile care au ca obiect stocarea produselor, o altă

componentă a sistemului logistic, a doua ca pondere în totalul costurilor, capabilă sa creeze
utilități de timp și loc.

c) Depozitarea: toate companiile trebuie să-și depoziteze produsele finite până în momentul
în care sunt vândute, deoarece ciclurile de producție și consum nu coincid decât rareori.
Compania trebuie să decidă asupra numărului de locații pentru depozitare. Mai multe locații
înseamnă că marfa va putea fi livrată mai repede clienților.

d) Manipularea fizică: a produselor în diferite faze ale circuitului logistic exercită un puternic
impact asupra nivelului de satisfacere a nevoilor consumatorilor/utilizatorilor și asupra
eficienței distribuției fizice.

e) Fluxurile informaționale: reprezintă o componentă a sistemului logistic ce aduce o

contribuție hotărâtoare la creșterea eficienței circuitului produselor: sistemul informațional
logistic subsistem al sistemului informațional al întreprinderii – vehiculează toate informațiile
relevante pentru luarea deciziilor din sfera logistică.

4
Importanța logisticii în economie
Logistica are un rol important pentru întreprindere, circa 87 % din timpul în care un
produs se găsește în repaus este, de fapt, utilizat pentru deplasarea și stocarea lui. Logistica
urmărește implicarea integrării controlului circulației fluxurilor în strategia întreprinderii. În
acest mod, logistica poate condiționa:3
1. Creșterea întreprinderii. Pentru că strategia implică un control perfect al problemelor
logistice (logistica ulterioară), sau pentru că logistica este o parte componentă a strategiilor
industriale la care ea contribuie prin modelarea lor (logistica anterioară).
2. Controlul costurilor. El se poate realiza prin cunoaștere mai bună a ansamblului costurilor
produsului, de la aprovizionarea cu materii prime până la post vânzare, în special când
întreprinderea dispune de o logistică integrată și scăderea costurilor logistice datorită unei
abordări și acțiuni globale asupra ansamblului fluxurilor întreprinderii.
3. Posibilitatea de a externalizare o parte din activitățile întreprinderii. Analiza logisticii
permite întreprinderii să se concentreze pe vocația sa principală, încredințând unor forme
specializate unele operațiuni ca transportul și stocarea mărfurilor. Întreprinderea poate recurge
la prestări de servicii, la subcontractare sau chiar la crearea uneia sau mai multor filiale
specializate.
4. Normalizarea produselor și procesului de management. Optimizarea fluxurilor implică
elaborarea normelor de standardizare a anumitor componente și produse precum și norme
relative cantităților stocate sau transportate, norme referitoare la procedurile de programare-
lansare, aprovizionare și stabilirea normelor referitoare la preț.
5. Diversificarea întreprinderii. Controlul lanțului logistic permite întreprinderii lărgirea
gamei activităților sale.

Tendințele actuale în sectorul logistic

Pe parcursul ultimului deceniu logistica a cunoscut evoluții importante care au făcut-o
să treacă de la funcția de suport în cadrul întreprinderii la o funcție transversală, între
întreprinderi. Complexitatea ridicată a funcției logistice conduce din ce în ce mai mult
întreprinderile industriale și de comerț la externalizarea logisticii lor, creându-se astfel piața
prestațiilor logistice.4 Această piață cunoaște evoluții rapide, marcate prin mai multe tendințe
majore de ordin structural, printre care se pot menționa concentrarea sectorului prin fuziuni-
achiziții sau prin preluări în participație, recurgerea la subcontractarea prestației de transport
și creșterea externalizării, transformarea sectorului logistic într-un vector de creare de locuri
de muncă, modificarea cadrului legislativ și extinderea europeană.

3
C. Balan, (2006), Logistica, Editura Uranus Bucuresti, pp. 71
4
L.J. Gattorna, (2001), Managementul logisticii și al distribuției, Editura Teora, București.

5
 Studiu de caz privind logistica mărfurilor la S.C. LUKOIL S.R.L
Prezentarea generală
Pe data de 25 noiembrie 1991 a fost înființată compania de stat
LangepasUraiKogalymneft din Federația Rusa. Acronimul LUK a luat naștere de la numele
companiei LangepasUraiKogalymneft. Compania LUKoil a fost înmatriculată la data de 22
aprilie 1993 la Registrul Comerțului din Moscova. În anul 1998 sunt achiziționate pachetele
de acțiuni la rafinăria”Petrotel”(România). În 1999 sunt achiziționate rafinăriile din Odessa
(Ukraina) și Neftochim-Burgas (Bulgaria). Procesarea titeiului și distribuția produselor
petroliere de către compania LUKoil generează efecte colaterale benefice asupra altor
sectoare din cadrul economiei românești: Oil Terminal Constanța, Concept, transportatorii
auto și pe cale ferată, companiile din sectorul telecomunicațiilor și altele. Numărul stațiilor de
distribuție a carburanților Lukoil în România a crescut continuu în ultimii ani. Scopul
principal al acestei extinderi il reprezintă necesitatea oferirii unor produse de calitate
posesorilor de automobile.
Statiile de distribuție a carburanților LUKoil oferă doi carburanți pe larg acceptați în
România. Din prima categorie fac parte carburanții: benzina fără plumb „Euro Luk” și
motorina „Motorina Euro L Diesel”.

Etapele de funcționare a logisticii în cadrul firmei

 PROCEDURA DE APROVIZIONARE A STAȚIILOR LUKOIL

Scopul procedurii: reglementarea modului de aprovizionare cu produse petroliere și
nepetroliere a stațiilor de distribuție carburanți din rețeaua LUKoil.
1. Aprovizionarea cu produse petroliere:
În fiecare dimineață Șeful Agenție Comerciala sau în lipsa acestuia vânzătorul
cu atribuții de coordonare a turei, sau vânzătorul, va completa un tabel cu datele
corespunzătoare orei la care se efectuează închiderea de zi, pe baza acestor rapoarte
zilnice. Dispeceratele întocmesc necesarul de aprovizionare cu carburanși, comanda de
carburanți se întocmește de către Dispeceratele Sucursalelor LUKoil, comanda de
lubrifianți se întocmește de către sucursala, conform stocurilor din raportul de gestiune
zilnic și se transmite către Departamentul Uleiuri.
2. Aprovizionarea cu produse nepetroliere:
Lista de furnizori și a produselor acceptate spre comercializare în rețeaua de stașii
LUKoil este aprobată de directorul general, directorul vânzări magazine întocmește lista cu
furnizorii și produsele corespunzătoare și o va prezenta spre aprobare directorului general.
La primirea mărfurilor, șefii de agenție comercială au obligația de a verifica
certificatele de calitate și conformitate ale produselor și să facă recepția cantitativă și
calitativă. Directorul vanzari magazine va efectua comanda de incepere a derularii
contractului pentru fiecare statie în parte, el stabilește stocul de marfă pe raft, stocul de marfă
în magazie și stocul de marfă minim la care șeful de stație va lansa comanda, în funcție de
suprafața magazinului, dimensiunea rafturilor, capacitatea magaziei și vânzările medii ale
stației. Șeful de agenție comercială are obligația să verifice zilnic sau ori de câte ori este

6
nevoie stocurile de pe raft și să completeze din magazie mărfurile lipsă, sau după caz să
lanseze o nouă comandă conform comenzii etalon a furnizorului.
Directorul vânzări magazine are obligativitate de a verifica corectitudinea datelor
inscrise pe factura din punct de vedere a sortimentelor comandate si de a transmite spre
aprobare de plata a facturilor primite catre compartimentul financiar-contabil
 PROCEDURA DE RECEPȚIE A CARBURANȚILOR
A. .Scopul instrucțiunilor
Reglementarea modului de recepție a carburanților pentru a se asigura preluarea
doar a acelor produse care satisfac condițiile de calitate impuse și evidențierea cantităților
și volumelor preluate .
B. Valabilitatea instrucțiunilor
Reglementarea este valabilă pentru toate stațiile de distribuție carburanți din rețeaua
Lukoil din România.
C. Responsabilități
Responsabil pentru elaborarea instrucțiunilor : Serviciul Exploatare, Director Vanzari
Carburanti cu Amanuntul;
D. Descrierea instrucțiunilor
 În fiecare dimineață Șeful de agenție comercială și, în lipsa acestuia, vânzaătorul cu
atribuții de coordonare a turei sau vânzătorul, va completa „ Raport de Gestiune
Zilnic” cu datele corespunzatoare orei la care se efectuează închiderea de zi;
 Pe baza acestor rapoarte zilnice Dispeceratele din fiecare Sucursală întocmesc
necesarul de aprovizionare cu carburanți;
 Comanda de carburanți se intocmește de către Dispeceratele din sucursale cu
respectarea Deciziei nr.1651/28.01.2004.
Conform prezentelor instrucțiuni recepția carburanților ăn stațiile de distribuție se face
în trei etape obligatorii: recepția documentelor de însoțire a mărfii și a stării mijlocului de
transport; recepția calitativă; recepția cantitativă.
 RECEPȚIA DOCUMENTELOR DE ÎNSOȚIRE
Recepția documentelor de însoțire a mărfii se face de gestionarul stației în prezența
însoțitorului de transport sau conducătorului auto. Documentele care trebuie obligatoriu să
însoțească marfa transferată și transportată din depozitele LUKoil la stațiile de distribuție
sunt: avizul de însoțire a mărfii, declarația de conformitate, raport de încercări, nota de
greutate, nota de inspecție autocisterne.
 RECEPȚIA STĂRII MIJLOCULUI DE TRANSPORT
Verificarea sigiliilor:
 la gurile de încărcare (chiar dacă sunt compartimente goale);
 la gurile de descărcare (chiar dacă sunt compartimente goale);
 la rezervoarele auto;
 sigiliile sunt înscrise pe nota de greutate însoțitoare Avizului;
 se controleaza sigilarea corecta a autocisternei si sa corespunda intre numarul
inscris pe sigilii si numarul sigiliilor inscris pe documentul de livrare;

7
  se verifica existenta certificatului de calibrare al autocisternei care trebuie sa aiba
termen de valabilitate neexpirat pentru fiecare compartiment;
 se verifica existenta contorului (debitmetrului) cisternei si daca este in stare de
functionare.

 PREGATIREA PENTRU DESCARCARE

La sosirea cisternei în stație, se dirijează cisterna către zona de descărcare, după care
se semnalizează zona respectivă folosind semnele de „ Acces Interzis”, din acest moment se
va urmări ca în zona de descărcare să nu se oprească sau să staționeze alte autovehicule sau
persoane, în afara personalului autorizat al stației;
 RECEPȚIA CALITATIVĂ LA CISTERNĂ
Identificarea produsului din fiecare compartiment al cisternei prin conformitate cu
datele din avizul de însoțire al mărfii sau nota de greutate și certificatul de calitate sau de
conformitate. Se verifică dacă există apa în compartimente, prelevând probe de carburant pe
la racordurile de descărcare ale fiecărui compartiment în parte în cilindru gradat de 1 litru.
Dacă nu se constată prezența apei (apa în suspensie sau în masă) în nici unul din
compartimente, pe aceeași probă prelevată pentru determinarea apei, se va verifica aspectul,
claritatea și culoarea produsului.
 PROCEDURA DE ASIGURARE SERVICE ȘI ÎNTREȚINERE
Conform prezentei proceduri șeful de stație este direct răspunzător de bună funcționare
și întreținerea tuturor utilajelor și echipamentelor de pe teritoriul stației precum și de aspectul
stației. În lipsa șefului de stație responsabilitatea este preluată de șeful de tură. Înainte de
anunțarea oricărei defecțiuni se va verifica:5
- dacă este asigurată alimentarea cu energie electrică;
- dacă echipamentul a fost exploatat necorespunzător;
- dacă echipamentul este conectat corespunzător.

 INVENTARIEREA CARBURANȚILOR ÎN STAȚIILE DE DISTRIBUȚIE LUKOIL

Inventarierea în stațiile de distribuție LUKoil trebuie să fie conforme Legii
contabilității nr. 82/1991, precum și normelor de inventariere nr.292/1995. Aceste instrucțiuni
trebuie respectate atât de comisiile de lucru care se deplasează în stații, cât și gestionării
stațiilor de distribuție. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii locațiilor
supuse inventarierii și nici contabilii care țin evidență gestiunii respective.
Pentru buna desfășurare a operațiunilor de inventariere, gestionării sau șefii de stație,
sau alte persoane care au obligația gestionării patrimoniului, trebuie să i-a toate măsurile
pentru crearea condițiilor de lucru comisiei de inventariere, prin:
a. participarea la lucrările de inventariere a întregii comisii de inventariere;
b. ținerea la zi a evidenței tehnico-operative la gestiunile de valori și a celei contabile;

5
C. Vasiliu, M. Felea, I. Mărunţelu, Ghe. Caraiani, (2008), Logistica şi distribuția mărfurilor, Ed. ASE,
București.

8
 c. dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul și de sigilare a spațiilor
inventariate;

 TRANSPORTUL CARBURANȚILOR
Transportul este una dintre componentele majore ale sistemului logistic, datorită
contribuției sale la îndeplinirea misiunii logistice. Transportul deplasează produsele pe piețe
de vânzare care sunt separate geografic și le dă cu valoare adaugată clienților atunci când
ajung la timp, fără deteriorări și în cantitățile cerute. În acest fel transportul contribuie la
nivelul serviciului clientului ceea ce reprezintă piesa de bază a satisfacției clientului „o
componentă importantă a conceptului de marketing”.
Transportul mărfurilor reprezintă un set de activități logistice de bază, care se
desfașoară în aproape orice canal de marketing și constă în crearea utilităților de loc și de
timp.Pentru îndeplinirea strategiei de transport, manageri responsabili de activitatea de
transport sunt implicați într-o serie de decizii tactice, operaționale. Una dintre cele mai
importante decizii tactice adaptate de managerii de transport este selecția transportatorilor.
Setul de criterii de selecție cel mai frecvent considerat de logisticieni cuprinde șase
factori esențiali: costul de transport, timpul de tranzit, variația timpului de tranzit,
disponibilitatea, flexibilitatea, siguranța. După ce a fost stabilit cel mai relevant set de criterii
se estimează importanța fiecărui criteriu în procesul de evaluare a transportatorilor.
Eficiența și eficacitatea activității de transport depind în mare măsură de modul în
care este programată în timp deplasarea mărfurilor necesare pemtru onorarea fiecărei comenzi
de aprovizionare / distribuție fizică, precum și de modul în care se stabilește interesul ce
trebuie parcurs de fiecare mijloc de transport. Pe baza indicatorilor referitori la costuri și
performanțe, sunt identificate unele critice și se adoptă deciziile necesare pentru îmbunătățirea
activității de transport.
 DEPOZITAREA CARBURANȚILOR
Depozitarea este o parte integrantă din sistemul de logistică. Depozitarea joacă un rol
vital în a oferii clientului nivelul de serviciu dorit la cel mai mic preț posibil. Depozitarea
reprezintă o legatură între producator și client. Se poate denumi ca fiind parte din sistemul de
logistică al unei firme într-una dintre cele mai importante funcții. 6 Depozitarea reprezintă o
legatură între producător și client. Se ocupă de produse în patru cicluri primire, inmagazinare,
încărcare și ridicare. Centrele de distribuție se ocupă de produse în două cicluri: primire și
încărcare. Depozitarea este folosită mai degrabă ca punct de trecere decât punct de staționare.7
Concluzii
Logistica influențează efortul de marketing al firmei prin asigurarea celor mai
eficiente căi de distribuție a produselor către consumatori și a utilității acestora. Ca și
componentă a efortului de marketing în cadrul firmei logistica joaca un rol important în
satisfacerea cerințelor clienților și în realizarea profitului. Abilitatea logistică de a asigura un
nivel acceptabil al serviciilor către clienți, asociată cu abilitatea de marketing în generarea și
realizarea vânzărilor, creează avantaje diferențiate în aria pieței. Creșterea profitabilității
firmei se poate realiza prin minimizarea costurilor totale de distribuție în condițiile asigurării
un anumit nivel al serviciului către clienți, element important al strategiei de marketing și
logistică.
Rolul logisticii în cadrul firmei poate fi sintetizat astfel: logistica adaugă utilitate de timp și
spatiu; logistica urmărește realizarea unui nivel acceptabil al serviciilor către clienți.
6
Balan C. – „Logistica”, Editura Uranus, Bucuresti, 2006, p. 211
7
Caraiani Gh. – „Logistica Transporturilor”, Editura Universala, Bucuresti, 2008, p. 177

9
 În concluzie, se poate aprecia că logistica poate juca un rol important în economie,
care nu este întotdeauna apreciat. Astfel, desfășurarea unor activități logistice poate să
displacă populației, în măsura în care poate antrena deteriorarea calității vieții –
congestionarea traficului, zgomot, probleme de vecinătate, poluare, stocarea materialelor
periculoase etc. Cu toate acestea, influențele și, implicit, la antrenarea cererii de servicii
publice (școli, transport în comun, spitale etc)favorabile prevalează prin favorizarea creării de
locuri de muncă directe (persoane care exercită meserii legate de activități logistice) și
indirecte (subcontractanți, întreprinderi de construcții, de salubritate etc.) care conduc la
creșterea populației.

10
Bibliografie
***, https://ro.wikipedia.org/wiki/Logistic%C4%83, accesat în data de 23.03.2021.
Balan C., (2006), Logistica, Editura Uranus, Bucuresti, 2006, pp. 211
C. Olteanu, (2006), Marketingul serviciilor, Editura Uranus, București.
C. Balan, (2006), Logistica, Editura Uranus Bucuresti, pp. 71
C. Vasiliu, M. Felea, I. Mărunţelu, Ghe. Caraiani, (2008), Logistica şi distribuția mărfurilor,
Ed. ASE, București.
Caraiani Gh. – Logistica Transporturilor (2008), Editura Universala, Bucuresti, 2008, pp. 177
L.J. Gattorna, (2001), Managementul logisticii și al distribuției, Editura Teora, București.

11