Seminar Grafuri

1. Fie matricea D a drumurilor unui graf

x1 x2 x3 x4 p  xi 
x1  0 1 0 1 2
 
x2  0 0 0 1 1
D
x3  1 1 0 1 3
 
x4  0 0 0 0 0
Să se triangularizeze D.
Rezolvare:
Pentru a triangulariza matricea D , ne folosim de relaţiile
p  x3   p  x1   p  x2   p  x4  ,
vom scrie vârfurile în ordinea x 3 , x1 , x 2 , x 4  în loc de ordinea x1 , x 2 , x3 , x 4 . Avem:
x3 x1 x2 x4
x3  0 1 1 1
 
x 0 0 1 1
D1  1 
x2  0 0 0 1
 
x4  0 0 0 0
care este matricea triangularizată a drumurilor.
x1 x2 x3 x4 p  xi 
x1  0 1 0 1 2
 
2. Fie matricea drumurilor x2  0 0 0 1 1
D
x3  1 1 0 1 3
 
x4  0 0 0 0 0
determinaţi drumul hamiltonian!

a) d H :  x3 , x1 , x4 , x2  , b) d H :  x1 , x3 , x2 , x4  , c) d H : x3 , x1 , x 2 , x 4 , d) alt răspuns

Răspuns corect c)

Rezolvare
Matricea nu conţine nicio valoare 1 pe diagonală, deci graful la care matricea este asociată
nu conţine circuite.
4
Avem p  x1   2 ; p  x2   1 ; p x 3   3 ; p x 4   0 şi astfel  px   6 ,
i iar pentru
i 1
nn  1
n  4 rezultă  6.
2
Deci, se poate aplica teorema lui Chen, în G există un drum hamiltonian, iar acesta este
dH : x3 , x1 , x 2 , x 4 .
 1. Vârfurile x1 , x2 ,..., x7 reprezintă întreprinderi, iar pe arce este marcată durata executării
controlului în punctul x j după efectuarea lui în punctul xi în unitatea de timp corespunzătoare.
Să se determine timpul minim de control, dintre x1 şi x 7 .

Fig. 6.1

a) d :  x1 , x2 , x3 , x7  ,
b) d :  x1 , x4 , x2 , x7 
c) d :  x1 , x2 , x4 , x7 
Răspuns corect c)
Rezolvare:

Etapa 1
Construim matricea V a valorilor arcelor:

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
x1 0 2 6 11   
x2  0 4 4 9  
x3   0 1  11 
x4    0   9
x5    6 0 14 19
x6    4  0 13
x7       0

m   
i
1
   9 19 13 0
m   
i
2
20 13 10 9 15 13 0
m   
i
3
15 13 10 9 15 13 0
m   
i
4
15 13 10 9 15 13 0

Etapa 2
 
a) adăugăm mi1 la matricea V , care este transpusa coloanei v j 7
j 1,7
;
 b) completăm matricea V cu liniile mi 2  , mi3  , mi 4  ştiind că

mik 1  min vij  m jk 
j 1, 7

Aşadar, pentru linia mi  , primul element m1 2  se determină adunând elementele liniei 1 a
2

matricei V cu cele ale liniei mi  , cea mai mică valoare obţinută fiind elementul căutat.
1

m12   min
j 1, 7

v1 j  mjk   
min0  ,   2,   6,11  9,19  ,13  ,0    20
m22  
 min v2 j  mjk  
j 1, 7

min  ,   0,   4,9  4,9  19,13  ,   0  13
m32  
 min v3 j  m jk  
j 1, 7

min  ,   ,   0,9  1,19  ,13  11,0    10
m42  
 min v 4 j  m jk  
j 1, 7

min  ,   ,   ,9  0,19  ,11  13,   0  9
m52  
 min v5 j  m jk  
j 1, 7

min  ,   ,   ,9  6,19  0,14  13,19  0  15
m62  
 min v6 j  m jk  
j 1, 7

min  ,   ,   ,9  4,19  ,13  0,13  0  13
m72  
 min v7 j  m jk  
j 1, 7

min  ,   ,   ,9  ,   19,   13,0  0  0
Pentru linia mi 3 

vom avea mi3   min vij  m j2  :
j 1, 7

m13  min20  0,13  2,10  6,9  11,15  ,13  ,0    15
m23  min20  ,12  0,10  4,9  4,9  15,13  ,   0  13
m33  min20  ,12  ,10  0,9  1,15  ,13  11,0    10
m43  min20  ,12  ,10  ,9  0,15  ,   13,0  9  9
m53  min20  ,12  ,10  ,9  6,15  0,13  14,0  19  15
m63  min20  ,12  ,10  ,9  4,15  ,13  0,0  13  13
m73  min20  ,12  ,10  ,9  ,15  ,13  ,0  0  0

Pentru linia mi 4  vom avea mi 4   min vij  m j3  :
j 1, 7

m14   min15  0,13  2,10  6,9  11,15  ,13  ,0    15
m24   min15  ,13  2,10  4,9  4,15  9,13  ,   0  13
m34   min15  ,13  ,10  0,9  1,15  ,13  11,   0  10
m44   min15  ,13  ,10  ,9  0,15  ,13  ,0  9  9
m54   min15  ,13  ,10  ,9  6,15  0,13  14,0  19  15
 m64   min15  ,13  ,10  ,9  4,15  ,13  0,0  13  13
m74   min15  ,13  ,10  ,9  ,15  ,13  ,0  0  0
Observăm că liniile mi3  şi mi 4  coincid, iteraţiile se opresc.
Elementele lui mi 4  reprezintă valoarea minimă a fiecărui drum care ajunge în x 7 .

Etapa 3
Se adună linia 1 din V cu mi 4  urmărindu-se rezultatul minim, care este 15 , primul arc va
fi  x1 , x 2  .
Se adună linia 2 din V cu mi 4  , rezultatul fiind 13 , al doilea arc va fi  x 2 , x 4  .
Se adună linia 4 din V cu mi 4  , rezultatul minim fiind 9 , arcul corespunzător va fi
x 4 , x7  .
Deci, drumul minim de la x1 la x 7 va fi d :  x1 , x2 , x4 , x7  cu vd   17 .

2. Se consideră graful din figura 6.2. Să se determine valoarea maximă a drumului de la x1 la

x6 .
a) d :  x1 , x2 , x3 , x4 , x5 , x6  ,
b) d :  x1 , x2 , x3 , x5 , x4 , x6 
c) d :  x1 , x2 , x4 , x3 , x5 , x6 
Răspuns corect: a)

Fig. 6.2

Rezolvare. Aplicăm algoritmul Bellman-Kalaba. Calculele vor fi sistematizate în tabelul

următor.

V x1 x2 x3 x4 x5 x6
x1 0 5 8 18  
x2  0 6 10 12 21
x3   0 9 11 23
 x4    0 8 16
x5     0 9
x6      0

mi1  21 23 16 9 0
2 
mi 34 29 25 17 9 0
3 
mi 35 31 26 17 9 0
4 
mi 36 32 26 17 9 0
5 
mi 37 32 26 17 9 0
mi6  37 32 26 17 9 0

m12   max   0,5  21,8  23,18  16,  9,  0  34

m 22   max     ,0  21,6  23,10  16,12  9,21  0  29
m32   max     ,21    ,0  23,9  16,11  9,23  0  25
m42   max     ,  21,0  23,0  16,8  9,16  0  17
m52   max     ,  21,  23,  16,0  9,0  9  9
m62   max     ,  21,  23,  16,  9,0  0  0
m13  max34  0,29  5,8  25,18  17,  9,  0  35
m23  max   34,0  29,6  25,10  17,12  9,21  0  31
m33  max   34,  29,0  25,9  17,11  9,23  0  26
m43  max   34,  29,  25,0  17,8  9,16  0  17
m53  max   34,  29,  25,  17,0  9,9  0  9
m63  max   34,  29,  25,  17,  9,0  0  0
m14   max35  0,31  5,8  26,18  17,  9,  0  36
m24   max   35,0  31,6  26,10  17,12  9,21  0  32
m34   max   35,  31,0  26,9  17,11  9,23  0  26
m44   max   35,  31,  26,0  17,8  9,16  0  17
m54   max   35,  31,  26,  17,0  9,9  0  9
m54   max   35,  31,  26,  17,0  9,0  0  0
m15   max36  0,32  5,8  26,18  17,  9,  0  37
m25   max   36,0  32,6  26,10  17,12  9,21  0  32
m35   max   36,  32,0  26,9  17,11  9,23  0  26
m45   max   36,  32,  26,0  17,8  9,16  0  17
m55   max   36,  32,  26,  17,0  9,9  0  9
m65   max   36,  32,  26,  17,  9,0  0  0
 m16   max37  0,32  5,8  26,18  17,  9,  0  37
m26   max   37,0  32,6  26,10  17,12  9,21  0  32
m36   max   37,  32,0  26,9  17,11  9,23  0  26
m46   max   37,  32,  26,0  17,8  9,16  0  17
m56   max   37,  32,  26,  17,0  9,9  0  9
m66   max   37,  32,  26,  17,  9,0  0  0

Iteraţiile se opresc aici, căci am obţinut liniile mi5   mi6  . Valoarea maximă a drumului de
la x1 la x 6 este 37 .

Etapa 3
Determinăm succesiunea arcelor în drumul maxim astfel obţinut.
1) Adunăm linia mi6  cu linia 1 din V , valoarea maximă obţinută este 37 căreia îi
corespunde arcul  x1 , x 2  .
2) Adunăm linia mi6  cu linia 2 din V , valoarea maximă obţinută este 32 , arcul
va fi  x 2 , x3  .
 6
3) Adunăm linia mi cu lina 3 din V , valoarea maximă obţinută va fi 26 , arcul
va fi  x 3 , x 4  .
4) Adunăm linia mi6  cu linia 4 din V , valoarea maximă 17 , arcul corespunzător
 x 4 , x5  .
5) Adunăm linia mi6  cu linia 5 din V , valoarea maximă va fi 9 , iar arcul  x 5 , x 6  .
Drumul corespunzător va fi, deci d : x1 , x 2 , x3 , x 4 , x5 , x 6  cu vd   37 .