1) Aplicaţia T : RR2 → RR3 unde T(x1, x2) = (x1 + x2, –x2, – x1–x2) este o aplicaţie liniară ?

Răspuns corect: A
Rezolvare:
Conform definiţiei vom arăta că:
T(x + y) = T(x) + T(y) () ,   RR, x, y  RR2 
T(x1 + y1, x2+ y2) = T(x1, x2) + T(y1, y2) 
(x1 + y1 + x2 + y2, – x2 – y2, – x1 – y1 – x2 – y2) =
= (x1 + x2, –x2, – x1 –x2) + (y1 + y2, –y2, – y1 –y2)
Aşadar, aplicaţia T : RR2 → RR3 unde T(x1, x2) = (x1 + x2, –x2, – x1–x2) este o aplicaţie liniară.

2) Fie aplicaţia liniară T : RR2 → RR3, T(x1, x2) = (x1 + x2, –x2, – x1–x2)
Să se determine matricea asociată aplicaţiei liniare T în raport cu perechea de baze: B = {a1,
a2} şi B = {b1, b2, b3}, unde
a1  1, 1 , a2   -1, 3  ;
b1  1, 1, 1 , b2  1, 3, 4  , b3   5, -1, 0 
 10 5
 4 2
 
9 1
a) M B , B ' T     ;
 8 8
 
 1 7
 
 8 8
 10 5 
 4 2 
 
 9 1
b) M B , B ' T   ;
 8 8
 
 1 7
 
 8 8
 10 5 
 4 2 
 
 9 1
c); M B , B ' T   
 8 8
 
 1 5
 
 8 8
d) alt răspuns corect.

Răspuns corect: a)
Rezolvare:
T(a1) = T(1, 1) = (2, –1, –2)
T(a2) = T(–1, 3) = (2, –3, –2).
Coordonatele acestor doi vectori în baza B sunt: (10/4, –9/8, 1/8) şi respectiv (–5/2, 1/8,
7/8). Deci matricea asociată aplicaţiei liniare T în raport cu perechea de baze: B = {a1, a2} şi
B = {b1, b2, b3} este:
  10 5
 4  
2
 
9 1
M B , B ' T    
 8 8
 
 1 7
 
 8 8

3) Să se aducă la forma canonică următoarea formă pătratică:

f : RR3 → RR, f  x   2 x12  x32  4 x1 x3  6 x2 x3  x22 (utilizaţi metoda lui Jacobi)
1 2 1
a) f  y   y1  y22  y32 ;
2 12
1 1
b) f  y   y12  y22  y32 ;
2 12
1 1
c) f  y   y12  y22  y32 ;
2 12
d) alt răspuns.

Răspuns corect: a)

Rezolvare:
 2 0 2 
 
Matricea ataşată formei pătratice este A   0 1 3 
 2 3 1 
 
2 0 2
2 0
Calculăm minorii 1  a11  2;  2   2; 3  0 1 3  24
0 1
2 3 1
1 2 2 2 2 2 1 2 1
f  y  y1  y2  y3  y1  y22  y32
2 2 24 2 12
şi observăm că această formă pătratică este nedefinită.