1.

Ecuaţia liniară de ordinul întâi

Forma generală
y /  P  x  y  Q  x   0, P , Q :  a, b  continue.
(1)

Rezolvare
I. 1. Se rezolvă ecuaţia omogenă
y /  P  x  y  0, (2)
având o soluţie y  y1  x  .
I. 2. Facem schimbarea de funcţie:
y  y1  x  u  x 
în ecuaţia (1) şi găsim
y1/ u  y1u /  P  x  y1u  Q  x   0,
(3)
sau
 
u y1/  P  x  y1  y1u /  Q  x   0,
(4)
Q  x
y1u /  Q  x   0  u /   .
y1  x 
Integrând obţinem:
u  x     x   C , C = constant
Înlocuind u  x  astfel obţinut în  2   soluţia ecuaţiei (1) va fi
y  y1   x   C  , C = constant. (5)

II. Metoda variaţiei constantelor

II. 1. Se rezolvă ecuaţia omogenă

y /  P  x  y  0, (6)
având soluţia y  Cy1  x  , C = constant.

II. 2 Metoda variaţiei constantelor constă în a căuta pentru ecuaţia (1) o soluţie de forma
y  C  x  y1  x  .

Astfel ecuaţia (1) devine:

y1C /  x   y1/ C  x   P  x  C  x  y1  Q  x   0, (7)

y1C   x   C  x   y1  P  x  y1   Q  x   0,
cum y1  P  x  y1  0,
rezultă
y1C /  x   Q  x   0,
de unde
sau Q  x
C  x   dx  C1 ,
y1
C  x     x   C1 . (8)
Înlocuim (8) în y  C  x  y1  x  şi găsim soluţia ecuaţiei (1)
y    x  y1  C1 y1 . (9)

2. Ecuaţia Bernoulli

y /  P  x  y  Q  x  y   0,   0,1, (10)

Împărţim ecuaţia (10) prin y  şi găsim

1 /

y  P  x  y1  Q  x   0
y
Prin schimbarea de funcţie z  x   y1 , ecuaţia lui Bernoulli poate fi adusă întotdeauna la
ecuaţia liniară de ordinul întâi:
dz
 1    P  x  z  1    Q  x  .
dx

3. Ecuaţia Riccati

y /  P  x  y 2  Q  x  y  R  x   0, (11)
Ecuaţia lui Riccati nu se poate integra prin cuadraturi.
Dacă se cunoaşte o soluţie particulară y1  x  a ecuaţiei, făcând schimbarea de
1
funcţie y  x   y1  x   obţinem o ecuaţie liniară pentru noua funcţie necunoscută .
z  x