Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SCOALA POSTLICEALA
DIMITRIE CANTEMIR
TG-MURES
IOAN RAD
FARMACOTOXICOLOGIE SI
FARMACOEPIDEMIOLOGIE
GENERALĂ
S U P O R T D E C U R S
( t e o r i e s i l a b o r a t o r
t e h n o l o g i c )
2008
1
- Farmacologie generală –
CUPRINS
CAPITOLUL I
FARMACOTOXICOLOGIA GENERALA........................................................... 3
1.1. Aspecte introductive..........................................................................................3
1.2. Efecte secundare................................................................................................4
1.3. Efecte toxice......................................................................................................5
1.4. Reacţii adverse de tip mutagen..........................................................................8
1.5. Reacţii adverse de tip teratogen.........................................................................9
1.6. Efecte adverse de tip cancerigen......................................................................13
1.7. Reacţii adverse de tip idiosincrazic (intoleranţă medicamentoasă).................13
1.8. Reacţii adverse produse de medicamente imunosupresive.............................24
1.9. Toleranţa (tahifilaxia)......................................................................................27
1.10. Farmacodependenţa (dependenţa medicamentoasă)......................................29
1.11. Intoxicaţiile medicamentoase.........................................................................32
1.12. Dopajul medicamentos...................................................................................35
1.13. Reacţii adverse rezultate la întrerupereaFarmacoterapiei..............................35
CAPITOLUL II
FARMACOEPIDEMIOLOGIA.............................................................................39
2.1. Generalităţi.......................................................................................................39
2.2. Prezentarea din punct de vedere statistic a rezultatelor unor studii privind
prevalenţa şi incidenţa reacţiilor adverse [9]..........................................................40
2.3. Elemente (Aspecte) de studiu ale procesului epidemiologic.......................... 41
2.4. Formele activităţii farmacoepidemiologice.....................................................43
2.5. Sistemul de farmacovigilenţă..........................................................................45
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................47
2
- Farmacologie generală –
CAPITOLUL I
FARMACOTOXICOLOGIA GENERALA
3
- Farmacologie generală –
4
- Farmacologie generală –
5
- Farmacologie generală –
6
- Farmacologie generală –
7
- Farmacologie generală –
8
- Farmacologie generală –
9
- Farmacologie generală –
10
- Farmacologie generală –
12
- Farmacologie generală –
13
- Farmacologie generală –
a. Deficit de pseudocolinesterază
Această enzimă este biosintetizată în ficat şi este întâlnită în
plasmă. Enzima are rolul de a biotransforma medicamente cum sunt
suxametoniul etc. Datorită structurii anormale a enzimei, capacitatea de
metabolizare a acestei substanţe este mică, conducând la creşterea dozei
plasmatice de suxametoniu până în domeniul toxic. Acest deficit
enzimatic este întâlnit cu frecvenţă crescută în ţări din Asia Mică, de
exemplu: Iran, Irak etc.
b. Tulburări de acetilare
N-acetiltransferaza hepatică prezintă mai multe forme polimorfe
care diferă în privinţa vitezei cu care se acetilează diferitele medicamente
în procesul biotransformărilor. Din acest punct de vedere, persoanele
care prezintă anomalii genetice de acest tip se pot încadra în două grupe,
şi anume:
- persoane la care acetilarea se face rapid;
- persoane la care acetilarea se face lent etc.
Distribuţia celor două categorii este dependentă şi de apartenenţa
rasială, procentul primei categorii fiind mai ridicat la rasa galbenă,
ajungând până la 90 % în Japonia sau 95 – 100 % la eschimoşii
canadieni.
Prin acetilare sunt metabolizate diferite medicamente, ca de
exemplu: izoniazida, hidralazina, procainamida, fenalazina, dapsona,
sulfazolina etc.
Timpul de înjumătăţire al izoniazidei, de exemplu, este de 2 – 3 ori
mai mare la acetilare lentă, conducând la concentraţii plasmatice de până
la 10 ori mai mari la această categorie de persoane. Datorită acetilării
lente, procentul de izoniazidă nemetabolizată este de aproximativ 10 ori
mai mare la acetilatorii lenţi decât la cei rapizi.
Această anomalie de biotransformare are următoarele consecinţe
farmacologice:
15
- Farmacologie generală –
16
- Farmacologie generală –
17
- Farmacologie generală –
18
- Farmacologie generală –
19
- Farmacologie generală –
20
- Farmacologie generală –
j) Hipertermia malignă
Această suferinţă poate apărea în cursul anesteziei generale, având
ca manifestări: hiperpirexie, rigiditate musculară etc., având drept cauză
modificarea capacităţii de legare a ionilor de calciu de către musculatura
striată.
1.7.2.1. Generalităţi
Reacţiile adverse care sunt încadrate în această grupă sunt numite
în exprimarea curentă alergii şi apar ca rezultat al unei hipersensibilităţi
produse de anumite substanţe medicamentoase, având un caracter
temporar sau permanent.
Producerea reacţiilor alergice presupune un mecanism imunologic
care constă în:
- contactul organismului cu un medicament alergizant, în urma
căruia rezultă anticorpi (imunoglobuline), sau produce o
sensibilizare a limfocitelor;
- şi un contact ulterior al organismului cu aceeaşi substanţă,
contact care poate duce la declanşarea reacţiei alergice.
Substanţele care determină formarea anticorpilor sunt:
- antigeni compleţi: macromolecule proteice, polizaharide etc.;
- şi antigeni incompleţi (haptene), care pot forma antigeni compleţi
după legarea de proteine etc.
În continuare se vor prezenta câteva substanţe din a II-a categorie
(haptene) care sunt implicate în generarea de reacţii de tip alergic, şi
21
- Farmacologie generală –
22
- Farmacologie generală –
23
- Farmacologie generală –
24
- Farmacologie generală –
1.8.1. Generalităţi
25
- Farmacologie generală –
26
- Farmacologie generală –
27
- Farmacologie generală –
1.10.1. Generalităţi
a) Dependenţa psihică
Acest tip de farmacodependenţă constă în dorinţa individului,
dezvoltată pe un fond psihic alterat, de a procura substanţa incriminată,
utilizând orice modalitate posibilă cu scopul de a înlătura disconfortul
psihic şi de a crea senzaţia de bine, în pofida faptului că indivizii
respectivi cunosc bine consecinţele acestui fapt în plan personal, familial
şi social, cât şi prevederile legale care limitează utilizarea acestor
substanţe cu scop protector asupra entităţilor amintite anterior.
b) Toleranţa – a fost studiată anterior şi reprezintă starea
adaptativă a organismului, manifestată prin scăderea efectului substanţei
respective la administrarea repetată a unor doze similare, pentru
obţinerea aceloraşi efecte fiind necesară creşterea dozei. Scăderea
efectului este rezultatul diminuării reactivităţii neuronilor la anumite
doze din substanţa administrată.
c) Dependenţa fizică
Este starea patologică care este evidenţiată în momentul
întreruperii administrării unei substanţe care creează dependenţă, sau la
o reducere semnificativă a dozelor. Dependenţa fizică este evidenţiată prin
apariţia sindromului de abstinenţă sau sevraj. Mecanismul instalării
acestui tip de dependenţă constă în hipersensibilizarea unui sistem care
este dependent funcţional de sistemul asupra căruia acţionează drogul,
ca de exemplu:
- la administrarea opioidelor sunt sensibilizaţi receptorii adrenergici,
prin reglare ascendentă (up regulation), deoarece neurotransmisia
adrenergică este modulată de neurotransmisia prin opioide
endogene care inhibă eliberarea de catecolamine,
- sau, în cazul barbituricelor, sunt sensibilizaţi receptorii
glutamatergici a căror modulare este realizată de sistemul GABA
prin inhibarea eliberării acidului glutamic, în urma stimulării
îndelungate a neurotransmisiei inhibitoare.
În cazul dependenţei fizice, sindromul de abstinenţă este
caracterizat atât prin tulburări psihice, cât şi somatice.
d) Toxicomania (psihotoxicitatea) este tipul de intoxicaţie cronică,
caracterizat prin cele trei tipuri de dependenţă definite anterior, şi
anume: fizică, toleranţa, psihică, conducând la tulburări majore de
comportament de ordin psihic şi vegetativ, astfel încât tratamentul acestei
30
- Farmacologie generală –
1.11.1. Generalităţi
32
- Farmacologie generală –
33
- Farmacologie generală –
35
- Farmacologie generală –
6.12.1. Generalităţi
37
- Farmacologie generală –
38
- Farmacologie generală –
CAPITOLUL II
FARMACOEPIDEMIOLOGIA
2.1. Generalităţi
Procesul epidemiologic medicamentos este un fenomen real, motiv
pentru care medicamentul, ca focar epidemiologic trebuie luat în studiu,
astfel apărând o nouă ramură a farmacologiei, cu denumirea de
farmacoepidemiologie, aceasta fiind o ştiinţă de graniţă între farmacie şi
epidemiologie.
Farmacoepidemiologia, ca ramură cu caracter aplicativ a
farmacologiei, este bazată pe farmacotoxicologie şi studiază
contraindicaţiile şi precauţiile în practica farmacoterapică, respectiv
farmacografică.
Farmacoepidemiologia are următoarele categorii de obiective, şi
anume:
a. Obiective cu caracter general, ca de exemplu:
- studiul declanşării, manifestării şi sistării bolilor produse de
medicamente;
- instituirea unor măsuri corespunzătoare atât din punct de vedere
profilactic, cât şi curativ, legate de procesul epidemiologic
medicamentos.
b.Obiective particulare
Dintre obiectivele particulare ale acestei ramuri amintim:
- studiul tipurilor de reacţii adverse raportate la diferite condiţii, în
contextul în care au apărut, ca de exemplu: categorie de vârstă, zonă
geografică, grupa farmacologică etc.;
- studiul modului în care creşte procentul reacţiilor adverse şi al
intoxicaţiilor în corelaţie cu consumul de medicamente;
- studiul, respectiv instituirea unor măsuri prin care să fie defavorizat
procesul epidemiologic medicamentos;
- respectarea contraindicaţiilor şi precauţiilor, respectiv instituirea
celor mai drastice măsuri de ordin farmacoterapic şi farmacografic;
- elaborarea unor legi generale privind procesul epidemiologic
medicamentos.
39
- Farmacologie generală –
40
- Farmacologie generală –
2.3.1. Definiţie
42
- Farmacologie generală –
44
- Farmacologie generală –
45
- Farmacologie generală –
46
- Farmacologie generală –
BIBLIOGRAFIE
47
- Farmacologie generală –
16. Danciu Felicia, Kory M., Lupuţiu Georgeta, Structură chimică, Editura
Dacia, Cluj-Napoca,1983;
17. Diaconu E. şi Nechifor M., Antibiotice betalactamice, Ed. Poligrafică,
Cluj, 1988
18. Diaconu E., Nechifor, M., Antibiotice betalactamice, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1985
19. Dinu,V., Popa-Cristea E. Truţia,E., Popescu, A., Biochimie medicală,
Ed. Medicala –Bucureşti, 1996;
20. Dobrescu. D., Farmacodinamie, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti,1977;
21. Dobrescu, D., Farmacoterapie, Ed. Medicală, Bucureşti, 1983
22. Dobrescu, D., Farmacoterapie practică, vol.I şi II , Ed. Medicală,
Bucureşti, 1989
23. Dobrescu, D., Gerontofarmacologie, Editura Mondan, Bucureşti 1995;
24. Dogaru T. Maria, Vari C.E., Compendiu de farmacologie generală,
Editura University Press, 2003;
25. Dogaru T. Maria Feszt G., Vari C.E., Măruşteri M., Farmacologie
Experimentală, U.M.F. Tg-Mureş, 1998;
26. Fulga, I., Farmacologie, Editura Medicală, Bucureşti, 2004
27.Fontaine Janine, Travaux pratiques de pharmacologie, Universite Libre
de Bruxeles, Institute de Pharmacie, Edition 1995-1996;
28. Gligor Virginia, Tudor Rodica, Popovici Marinela, Curs de farma-
cologie, vol. I. Lito UMF 1993.
29. Gligor Virginia, Curs de farmacologie, vol. II Lito UMF 1994 ;
30. Hăulică I., Fiziologie umană, Editura medicală,Bucureşti,1996
31. Haţieganu Elena, Dumitrescu Elena, Stecoza Camelia, Moruşciag L.,
Chimie terapeutică, vol.I., Editura Medicală, Bucureşti, 2006 ;
32. Ionescu C., Biotransformarea medicamentelor, Editura Medicală
Universitară ‚Iuliu Haţieganu” Cluj –Napoca, 2002;
33. Ionescu-Varo, M., Biologie celulară, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 1976;
34. Katzung G.B., Basic & Clinical Pharmacology, eight ed., 2000, 754-
803
35. Klaasen C.D.,(edited by), Casaret and Doull s Tosicology-The Basic
Science of Poisons, 6th Editions, McGraw Hill, 2001;
48
- Farmacologie generală –
49
- Farmacologie generală –
50
- Farmacologie generală –
51
- Farmacologie generală –
......................................................................261
52