21 aprilie 2021

1
 ”Instrumente de business . Managementul
proiectelor. Planul de afaceri. Studiul de
fezabilitate”
 Autor. Georgeta ILIE, Editura Universitară,
Bucuresti, 2019
 (Capitolele: 1, 12-16, 20-25, (26-27 – facultativ))
 Libraria CLB (intrarea D1-UCDC) sau
 comanda directa
▪ https://www.clb.ro/instrumente-de-business-0000186020--
p347118.html
▪ https://www.editurauniversitara.ro/carte/economie_generala-
4/instrumente_de_business_managementul_proiectelor_plan
ul_de_afaceri_studiul_de_fezabilitate/11819
▪ https://www.emag.ro/instrumente-de-business-
managementul-proiectelor-planul-de-afaceri-studiul-de-
fezabilitate-georgeta-ilie-978-606-28-0903-
4/pd/DRC5DMMBM/
 Adresa de corespondenta directa:
 georgeta.ilie@ucdc.ro
 georgetailie@yahoo.com

Mult succes!

2
 1. Importanța ACB
 2. Ce reprezinta ACB
 3. Obiectivele ACB
 (proiecte cofinanțate din fonduri EU)
 4. Elemente de interes in ACB
 5. Etapele ACB
 6. Structura ACB
 Analiza financiara
 Analiza economica
 Analiza de risc si senzitivitate

3
 ACB
 justifică necesitatea și importanța unui proiect
 = un instrument necesar in luarea deciziiilor de alocare a resurselor in
cazul proiectelor de investitii.
 ajută intreprinzatorii (decidenții) în
▪ identificarea acelor proiecte care maximizează beneficiile economice
+ sociale
▪ stabilirea ordinii priorităților conform căreia se vor realiza diferite
proiecte.
 =instrument de estimare și evaluare economică a proiectelor de
investiții (+ finanțate din fonduri intl/ UE).
 = document obligatoriu, anexat cererii de finanțare / ca parte integrantă
a studiului de fezabilitate (proiecte finanțate din fonduri intl/ UE)

4
 = o modalitate de evaluare a unui proiect
 (simplu - de achizitii  complex – constructii industriale)
 din punct de vedere al eficientei economice.

 consta in COMPARAREA dintre:

 COSTURILE totale includ toate elementele specifice precum:
▪ costul cu achizitia si montajul unui echipament (cheltuieli de investitii)
▪ costurile operationale (mentenanta, instruirea utilizatorilor, consumabile,
utilitati etc.),
▪ costul de oportunitate.
 BENEFICIILE exprimate in termeni FINANCIARI
▪ Acestea trebuie sa poata fi cuantificabile direct.
▪ ( ex. profit, reducerea pierderilor).
▪ Pot exista si beneficii greu de cuantificat (ex. in proiectele in domenii sociale)
pentru care trebuie identificate repere prin care acestea sa poata fi masurate
si evaluate.

5
 Pas 1. Stabilirea NECESITATII
proiectului
 Din perspectiva identificarii
NEVOILOR grupurilor ţintă
 Pas 2. Stabilirea clară a
OBIECTIVELOR proiectului.
 Se definesc obiectivele
 Se propun variante de proiecte
/ solutii care vor contribui la
atingerea obiectivelor
 Se evalueaza variantele de
proiecte în funcţie de măsura în
care pot contribui cel mai bine la
atingerea obiectivelor.
▪ Trebuie dovedit că SOLUŢIA
selectată şi dezvoltată în proiect este
cea mai POTRIVITĂ pentru atingerea
obiectivelor.
 Se rafineaza forma finala a
obiectivelor obiectivele
▪ (trebuie să fie cât mai clar definite)
 Se identifica indicatorii
corespunzători obiectivelor
▪ Indicatorii reprezinta elemente ale
analizei.
 In estimarea impactului economic,
social şi de mediu al proiectului se
operează cu IPOTEZE 
INCERTITUDINI.
 ACB cuprinde si o analiză de
risc,
▪ în cadrul căreia vor fi cuprinse şi
măsurile pentru a minimiza impactul
negativ al anumitor riscuri
▪ (măsuri  elemente de cheltuială
suplimentară  reluarea
proiectării).
6
 In definirea obiectivelor proiectelor de investitii se va stabilii măsura
în care proiectul
 contribuie la indeplinirea obiectivelor generale definite
in
▪ politica de coeziune economică și socială
▪ politica de dezvoltare regională (POR) / sectoriala (PNDR,
POC)
 contribuie la atingerea obiectivelor definite intr-un
program operational/ axa prioritara/ domeniu
▪ în cadrul căruia/careia se solicită fonduri
 are nevoie de co-finanţare din fonduri UE pentru a fi
viabil financiar.

7
 1.Orizontul de timp al proiectului (d+D)
 2.Determinarea costurilor totale
 (cu Investiţia și cu Exploatarea)
 3.Determinarea veniturilor generate de proiect
 4.Valoarea reziduală a investiţiei
 5.Verificarea sustenabilitatii financiare
 6.Selectarea corespunzătoare a ratei dobânzii
 7.Determinarea principalilor indicatori de performanţă
 8.Determinarea ratei de cofinanţare

8
1. Identificarea costurilor.
2. Identificarea veniturilor.
3. Stabilirea orizontului de studiu (d+D)
4. Stabilirea structurii de finanțare și a costurilor asociate
5. Stabilirea ipotezelor de lucru – prognoze
6. Calculul cash-flow-ului
7. Actualizarea cash flow-ului
8. Calcularea indicatorilor de profitabilitate și interpretarea lor
1. VNA și RIR.
9. Identificarea factorilor critici (cu impact considerabil)
10. Analiza de senzitivitate
11. Analiza scenariilor în funcție de probabilitate și risc
12. Luarea deciziei de a investi/ a nu investi/ a amâna realizarea
proiectului de investiții.

9
1. Definirea obiectivelor proiectului şi specificarea setului de
alternative
2. Identificarea subiecţilor
1. Beneficiari - care vor primii beneficiile
2. Cei care vor suporta costurile
3. Identificarea diferitelor efecte (impact) şi selectarea indicatorilor
de măsură (unităţi de măsură)
4. Estimarea cantitativă a efectelor (impactului) de-a lungul
duratei de viaţă a proiectului
5. Calcularea valorii monetare a efectelor
1. (sau cuantificarea monetară a impactului)
6. Actualizarea valorii beneficiilor şi a costurilor generate de
investiție
7. Calculul indicatorilor pentru fiecare alternativă în parte
8. Efectuarea analizelor de sensibilitate

10
 ACB poate fi structurata pe 3 parti)
 6.1. Analiza financiară (Analiza cost-beneficiu
financiară )
 6.2. Analiza economică (Analiza cost-beneficiu
economică)
 6.3. Analiza de ris și seinzitivitate

11
 ACBF este realizată şi
inclusă în SF
 pentru toate proiectele,
indiferent de valoarea totală a
acestora.
 ACBF este realizata din
perspectiva
intreprinzatorului/
proprietarului /
administratorului legal
 In cazul în care proprietarul
operator (gestiune delegată),
va fi dezvoltată o analiză
financiară consolidată (ca şi
cum ar fi aceeaşi entitate).
 Obiectivul ACBF
 calculul indicatorilor de
performanţa financiara a
proiectului (profitabilitatea).
 Metoda utilizată în ACBF
 este cea a „fluxului net de
numerar actualizat”.
 Rata de actualizare
 recomandată în cadrul ACBF,
pentru proiectele UE, este de
5% sau 8%.
≠  Orizontul de analiză
 d+D
 Ex. pentru proiectele finanţate
prin POR (reabilitare
infrastructura) orizontul este de
20 ani.
12
 In ACBF
 Fluxurile non-monetare
▪ (= amortizarea şi provizioanele)
NU sunt luate în consideraţie.
 Cheltuielile neprevăzute
din Devizul general de
cheltuieli
▪ sunt luate în calcul doar daca
sunt cuprinse în cheltuielile
eligibile ale proiectului.
▪ Ele NU sunt luate în calcul în
determinarea necesarului de
finanţat, atât timp cât ele nu
constituie o cheltuială
efectivă, ci doar o măsură de
atenuare a anumitor riscuri.
 Analiza financiară
evalueaza:
 a. profitabilitatea financiară
a investiţiei
▪ şi a contribuţiei proprii investite în
proiect
 b. cantitatea optimă de
intervenţie financiară din
partea fondurilor UE.
 c. sustenabilitatea
financiară a proiectului în
condiţiile intervenţiei
financiare din partea
fondurilor UE.
13
 a. Profitabilitatea financiară a
investiţiei şi a contribuţiei proprii
investite în proiect
 a1.Profitabilitatea investitiei totale în
proiect se determină cu indicatorii  a2.Profitabilitatea contribuţiei proprii
 VNAF/C (Venitul Net Actualizat
calculat la total valoare Investiţie)
 RIRF/C (rata internă de rentabilitate
calculată la total valoare
investiţie).
▪ (Total valoare investiţie include totalul
costurilor eligibile şi ne-eligibile din
Devizul de cheltuieli).
 Pentru ca un proiect să necesite
intervenţie financiară din partea
fondurilor UE,
 VNAF/C trebuie să fie negativ,
 RIRF/C mai mică decât rata de
actualizare (RIRF/C < 5).
  Proiectele care au aceşti
indicatori buni se pot susţine şi
fără intervenţia din partea
Fondurilor structurale, deci nu vor fi
finanţate.
investite în proiect se determină cu
indicatorii
▪ VNAF/K (Venitul Net Actualizat
calculat la valoarea Investiţiei
contributie proprie)
▪ RIRF/K. (rata interna de rentabilitate
calculat la valoarea Investiţiei
contributie proprie)
 În acest caz, contribuţia proprie se
considera la momentul în care este
ea efectiv plătită
▪ (de ex, în cazul unui împrumut, la momentul
rambursării).
14
 b. Cantitatea optimă de
intervenţie financiară din partea
fondurilor UE.
 În cazul în care RIRF/K şi
VNAF/K au valori foarte bune 
% de finanţare rambursabilă a
fost mai mare decât era
necesar.
▪  se va redetermina proporţia
de grant.
 c. Sustenabilitatea financiară
a proiectului în condiţiile
intervenţiei financiare din partea
fondurilor structurale.
 Se evalueaza prin verificarea
fluxului net de numerar
cumulat (neactualizat).
 Acesta trebuie să fie pozitiv în
fiecare an al perioadei de
analiză.
 La determinarea fluxului de
numerar net cumulat se vor lua
în considerare
▪ veniturile
▪ toate costurile
▪ (eligibile şi ne-eligibile)
▪ toate sursele de finanţare
▪ pentru investiţie
▪ cheltuielile pentru operare şi
funcţionare
15
 măsoară impactul economic, social şi de mediu al proiectului
 evaluează proiectul din punctul de vedere al societăţii.
 NU întotdeauna un proiect necesar este şi dorit.

 Acolo unde este cazul, ACBE va fi însoţită şi de un studiu asupra

disponibilităţii grupurilor ţintă (populaţia) de a plăti pentru serviciile oferite
de infrastructura construită / reabilitată / modernizată prin proiect.
 trebuie considerata suportabilitatea tarifului pentru populaţie sau costurile de
mediu
 (aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”).

 Baza pentru efectuarea analizei economice

 este reprezentata de tabelele analizei financiare.
 Pentru determinarea performanţelor economice, sociale şi de mediu
ale proiectului
 sunt necesare CORECŢII, atât pentru costuri, cât şi pentru venituri.
(corectii fiscale, corectii pentru externalitati, corectii privind preturile
umbra)

16
 a. Corecţiile fiscale:
 Impozitele si taxele, dacă au fost incluse în costuri
▪ TVA, atunci când a fost inclusă în costurile eligibile şi / sau în costurile de operare şi
întreţinere.
▪ Obligaţiile fiscale ale angajatorului privind salariile etc.
  acestea constituie venit la bugetul de stat / local  la nivelul societăţii, ele
reprezintă doar o mutare “dintr-un buzunar în altul”.
 b. Corecţiile pentru externalităţi:
 trebuie luat în considerare impactul proiectului în economia şi mediul său:
 Impact NEGATIV - se include în analiză la poziţia COSTURI ECONOMICE:
▪ Pe perioada construcţiei.
▪ De ex: pe perioada construirii unui drum este deviată circulaţia, ceea ce duce la întârzieri de 1 oră
pentru toate categoriile de vehicule;
▪ Pe perioada de exploatare a proiectului.
▪ De ex: un nou drum va duce la creşterea poluării prin emisiile de gaze ale vehiculelor ce vor trece
pe acest drum, similar în orice situaţie de creştere a traficului;

17
  Impact POZITIV - se include în analiza la poziţia BENEFICII:
▪ Pe perioada construcţiei.
▪ De ex: număr de locuri de muncă temporare, pe perioada construcţiei;
▪ Pe perioada de exploatare a proiectului.
▪ De ex: reducerea emisiilor de gaze, reducerea consumului energetic în cazul unei reabilitări
termice a unui spital / şcoala, creşterea valorii terenului datorită proiectului, creşterea nr. de IMM.
▪ Aceste impacturi pozitive se regăsesc în indicatorii de impact (cei aferenţi obiectivelor
generale).
 Toate aceste elemente de impact se împart în:
 Economice (creşterea unor venituri indirecte, costuri indirecte suplimentare),
 Sociale (reducerea şomajului, nr. de locuri de muncă păstrate / pierdute, nr.
populaţie strămutată etc)
 De mediu (creşterea / reducerea poluării, după caz)

 Elemente ce pot fi măsurate în bani, după o anumită metodologie ce trebuie

incluse în tabelele analizei economice.
 Elemente ce nu pot fi măsurate în bani.
▪ trebuie prezentate explicit intr-un subcapitol al analizei.

18
 c. Corecţiile pentru transformarea preţurilor de piaţa în preţuri contabile
(preţurile umbră):
 În multe cazuri preţurile de pe piaţa nu reflectă adevăratul nivel al preţurilor
mărfurilor (preturile fiind distorsionate de diferite politici protecţioniste sau de
subvenţionare).
▪  valorile incluse în AF ascund aceste aspecte şi deformeaza imaginea din punct de
vedere al societăţii.
▪ Elementele de distorsionare a pieţei trebuie eliminate în cadrul AE (ex. taxele vamale) .
 Preţurile umbră
 trebuie să reflecte şi
▪ costul de oportunitate şi
▪ disponibilitatea de a plăti a consumatorilor pentru bunurile / serviciile oferite de
infrastructura respectivă.
 se calculează prin aplicarea unor factori de conversie asupra preţurilor utilizate
în analiza financiară (AF).
 pentru bunurile care sunt comerciabile (luând în consideraţie taxele vamale şi
diferitele subvenţii pentru export, etc.).
 pentru forţa de muncă (luând în consideraţie şi rata şomajului din zona).

19
 Rata de actualizare utilizată în
analiza economică se numeşte
rată socială de actualizare.
 Proiectele care nu îndeplinesc
 Ex. Pentru perioada 2007 – 2013,
Comisia Europeana a recomandat
utilizarea unei rate de actualizare
sociale de 5,5% pentru ţările de
coeziune.
 România este o ţară de coeziune.
 Rata internă de rentabilitate
economică (RIRE).
▪ trebuie să fie mai mare sau egală cu
rata socială de actualizare (5,5%);
aceste condiţii nu au un impact
relevant
  nu sunt importante
  nu vor primi finanţare din
fondurile structurale.

 Pentru fiecare proiect trebuie

determinaţi următorii indicatori
economici, pentru întreaga valoare
a proiectului:
 Venitul net actualizat economic
(VNAE).
▪ trebuie să fie pozitiv;
 Raportul beneficii/cost (B/C).
▪ trebuie să fie mai mare decât 1.

20
 Evalueaza
 posibilele modificari ale factorilor exogeni cu influenta determinanta in
realizarea unui proiect de investitii
 impactul lor asupra indicatorilor de eficienta economica si financiara.
 Utilitatea ARS
 evalueaza cele mai probabile rezultate ale proiectelor
 fundamenteaza decizia de a retine variantele cele mai plauzibile de
desfasurare a acestora.
 Posibilitatile de variatie:
 Variatia (cresterea) costurilor de exploatare pe elemente si pe total, cu
mentinerea la nivel constant a veniturilor anuale previzionate;
 Variatia veniturilor (scaderea) cu mentinerea la un nivel constant a
costurilor previzionate;
 Modificarea simultana a costurilor de exploatare si a veniturilor anuale.

21
 sunt identificate variabilele critice
 sub impactul unor factori detrminanti importanti pentru proiect
 se analizeaza performanţele financiare şi economice ale
proiectului
 atunci când valorile acestora variază cu +/-1%.
 încearcă să determine acele valori care influenţează stabilitatea
proiectului:
 în ce condiţii valoarea netă actualizată (VNA) ajunge la zero!

 se realizeaza atât pentru VNAF, cât şi pentru VNAE.

22
 ia în calcul şi probabilitatea ca acea variabilă critică să evolueze
aşa cum s-a estimat în analiza de senzitivitate.
 sunt utilizate diferite metode statistice
 se determina distribuţia probabilistică a indicatorilor financiari /
economici.
 Nu întotdeauna se poate determina probabilitatea modificării cu un
anumit % a valorii unei variabile critice.
 Şi deci nu întotdeauna putem dezvolta o analiză de risc pe baza
analizei de senzitivitate.
 În aceste cazuri se va efectua o analiză de risc calitativă
(evaluare calitativă a riscurilor prezentată narativ).

23
 1. Comentati semnificatia ”orizontului de timp” in proiectul de
investitii construit pe parcursul semestrului
 2. Ce categorii de riscuri apreciati ca ar avea cea mai mare
probabilitate sa se manifeste in orizontul de timp al desfasurarii
proiectului dvs.?
 3. Folosind calculele indicatorilor de eficienta din cursurile
precedente, efectuati simulari de CF, VNA si RIR in conditiile:
 Prelungirii perioadei de efectuare a lucrarilor de construire a obiectivului
proiectului de investitii
 Majorarii cheltulelilor operationale
 Diminuarii veniturilor

 Raspunsurile acestor intrebari vor fi integrate in structura

proiectelor dvs.

24