1.

Care sunt condiţiile pentru ca guvernanţa corporativă să influenteze pozitiv valoarea de piaţă a
întrprinderii?
2. Care sunt problemele cu care se confrunta managerul atunci cînd se refera la pieţele de
capital, pentru a obtine finanţare?
3. . Conform OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economică) care sunt principiile
unui sistem eficient de guvernare corporativă.
Direcţia: formularea unei direcţii strategice pe termen lung a organizaţiei; Acţiunea executivă:
implicarea în adoptarea deciziilor executive esenţiale; Supervizarea: monitorizarea şi
supravegherea performanţelor manageriale; Responsabilitatea: recunoaşterea
responsabilităţilor în faţa celor cate pot pretinde în mod legitim responsabilizarea
4. 4. Care sunt atribuţiile Consiliului de Administraţie în implementarea G.C?
5. 5. În funcţie de actorii implicaţi în cadrul G.C care sunt modele de G.C. ?Dezvoltaţi un model.
6. 6. Care sunt principii de guvernanţă corporativă.?
7. 7. Care sunt cele 10 principii coord. Pentru o guvernanţă corporativă.?
8. 8. Conform cadrului legal din Romănia care sunt modelele de guvernanţă corporativă?
Dezvoltaţi un model.
9. Auditul intern tradiţional. Auditul intern modern. Auditul intern neo-modern.
10. 10. Definiţi auditul sistemelor informaţionale.
11. 11. Rolul A.I. în viaţa entităţilor auditale.
12. 12. Care sunt atuurile A.I. faţă de management?
13. 13. Prezentaţi trăsăturile A.I.
Trăsăturile auditului intern sunt: - universalitatea; - independența; - periodicitatea.
14. 14. Tipurile de A.I.
15. 15. Care sunt principalele obiective de misiune de audit public?
16. 16. Enumeraţi procedurile generale de audit intern specifice pentru orice proces generic de
audit. Care este rolul auditului intr-o companie?
17. 17. De ce auditorii interni trebuie sau nu sa raporteze concluziile rezultate din evaluarea
controlului intern, catre consiliul de administratie?
18. Care sunt obiectivele unei misiuni de audit intern?
Misiunile de audit public intern pot avea ca obiective principale: - asigurarea conformității
procedurilor şi a operațiunilor cu normele, regulamentele şi legile - auditul de regularitate; -
evaluarea de profunzime a sistemelor de conducere şi de control intern în scopul înlăturării
eventualelor nereguli şi deficiențe din cadrul entităților publice - auditul de sistem; - examinarea
impactului efectiv al atingerii obiectivelor şi calității dorite stabilite de entitate în condițiile
utilizării criteriilor de economicitate, eficientă şi eficacitate - auditul performanței.
19. 19. Prezentati diferentele majore intre controlul intern si auditul intern.

20. 20. Prezentaţi rolul informaţiei intr-o entitate şi obiectivele utilizării informaţiilor.

21. 21. Care sunt subsistemele entitaţilor economice private ca sistem cibernetic?
22. 22. Tipuri de sisteme informaţionale la nivelul unei entitaţi economice.
23. 23. Prezentaţi rolul Transaction Procesing Systems.
24. 24. Prezentaţi rolul Management Informaţion Systems.
25. Care sunt principalele tendinţe privind sistemul informaţional contabil.
26. 26. Care sunt factori care trebuie loaţi în considerare în construcţia sistemelor informaţionale.
27. 27. Care sunt avantajele şi dezavantajele privind adoptarea unei arhitecturi a sistemelor
informaţionale.
28. 28. Care sunt componentele modelului Zacman şi Togaf.
29. 29. Care sunt componenetele modelului COSO.
Mediul de Control
Evaluarea riscurilor
Activitații de control
Formare și comunicare
Pilotaj al controlui intern
30. 30. Care sunt actorii controlului.
31. 31. Care sunt fazele care trebuie parcuse în inplementarea unui demers de contro intern.
32. 32. Prezentaţi rolul Executive Informaţion Szstems.
33. 33. Care sunt pârghiile de care dispune managerul în implementarea sistemelor de C.I.
34. 34. Prezentaţi etapele procesului de implementare a C.I.
35. 35. Definiţi noţiunea de risc. Categorii de riscuri.
36. 36. Enumeraţi principalele obiective ale managementului riscului.
37. Prezentaţi principalele operaţiuni din cadrul proceselor, de achiziţie, de stocare, de producţie.
38. 38. Prezentaţi principalele- riscuri asociate procesului de achiziţi. - controale interne asociate
riscurilor.
39. 39. Care sunt – mecanismele de control intern asociate operaţiunilor de achiziţii. - testele de
control intern asociate operaţiunilor de achiziţii.
40. 40. Prezentaţi principalele – riscuri asociate procesului de stocare. - controale interne asociate
procesului de stocare.
41. 41. Enumeraţi etapele procesului de stocare.
42. 42. Enumeraţi componentele auditului stocurilor.
43. 43. Aspecte relevante care trebuie urmărite în auditul stocurilor.
44. 44. Mecanisme de control privind inventarierea stocurilor.
45. 45. Enumeraţi operaţiunile în cadrul procesului de control. .
46. Prezentaţi principalele- riscuri asociate procesului de vînzare. - controale interne asociate
procesului de vînzare.
47. 47. Definiţi noţiunea de informaţie economica.
48. 48. Care sunt riscurile posibile legate de evidenta salariilor?
49. 49. Tipuri de proceduri de audit
50. 50. Proceduri utilizate de auditor în evaluarea auditorul
51. 51. Care sunt principalii factori care pot să influenţeze credibilitatea unei probe de audit?
52. 52. Tehnici şi procedurile de obţinere a probelor de audit
53. 53. Care sunt atributiile managementului, unei companii in ceea ce priveste riscurile acesteia?
Responsabilitatea elaborării registrului riscurilor revine fiecărui nivel al managementului de linie.
Din aceste motive, fiecare manager trebuie să elaboreze, pentru compartimentul pe care îl
coordonează, propriul registru de riscuri, iar prin centralizarea acestora, se obţine Registrul
riscurilor la nivel general al entităţii. Conducătorul entităţii trebuie să stabilească un responsabil
cu elaborarea Registrului riscurilor entităţii şi căruia îi revine şi responsabilitatea actualizării
sistematice a acestuia, cel mai târziu anual.
54. 54. Potrivit celor mai bune practici de guvernanta coorporativa, in structura organizatorica a
unei companii, cui este subordonat departamentul de audit intern?
 Departamentul de audit intern trebuie să fie subordonat celui mai înalt nivel astfel încât să se
poată îndeplini principiul independenței.
55. 55. Explicati de ce auditorii interni cât si auditori externi evaluează sistemul de control intern?
Îl evaluează pentru a vedea dacă acesta funcționează și pentru a formula constatări și
recomandări cu privire la ineficiențele sistemelor de control și îmbunatățirea acestuia
56. 56. Explicați de ce responsabilitatea pentru politicile antifraudă revin conducerii organizației și
nu auditorilor interni sau externi.
Auditorul intern consiliază, asistă, recomandă, dar nu decide, obligația lui fiind de a reprezenta
un mijloc care să contribuie la îmbunătățirea controlului pe care fiecare manager îl are asupra
activităților sale și asupra celor în coordonare, în vederea atingerii obiectivelor controlului
intern.
57. . Într-o companie care este rolul principal al auditorului intern?
Rolul auditorului intern este acela de a-l consilia pe manager pentru abordările practice
succesive deja elaborate prin analize şi evaluări, de a da asigurări privind funcţionalitatea
sistemului de control intern.
58. 58. Care este rolul comitetului de audit intern?
Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) funcţionează pe lângă Unitatea Centrală de
Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) şi este un organism cu caracter consultativ,
având rolul de a acţiona în vederea definirii strategiei şi a îmbunătăţirii activităţii de audit intern
în sectorul public
59. 59. Ce presupune independența auditorilor interni?
Independenţa auditorului intern este supusă unei duble limitări: - auditorul intern, ca orice
responsabil din organizaţie, trebuie să se conformeze strategiei şi politici direcţiei generale; -
auditorul intern trebuie să fie independent în exercitarea funcţiei sale, dar respectând
standardele de audit intern. Aceasta este o limitare deontologică, dar neînsoţită de sancţiune, şi
de aceea auditorul intern trebuie să-şi impună în mod conştient respectarea standardelor
profesionale.
60. 60. Condiții ca valoarea corporativă să influențeze valoarea de piață a unei entități.

61. 61. Principalii pași pe care auditorul intern trebuie să îi parcurgă, pentru a-și aduce contribuția
în procesul de guvernanță corporativă.
1.întelegerea a nevoilor
Înțelegere a cerințelor minime pentru fiecare element de Guvernare
2. Evaluarea situației organizației prin compararea practicilor actuale cu cerințele minime
3. Analiza diferențelor
Identificarea diferențelor dintre situația actuală a organizației și cerințele minime sau dorite
4. Elaborarea unui plan de acțiune pentru a profita de oportunitațiile de îmbunătățire.
62. 62. Risc inerent, risc de control, risc de audit.
63. 63. Auditul intern trebuie să asiste managementul, definiți conceptual de audit intern.
64. 64. Trăsăturile auditului intern
Trăsăturile auditului intern sunt:
- universalitatea; - independența; - periodicitatea.
65. 65. Avantajele și dezavantajele apelării la un audit intern angajat/contractual.
Auditor intern angajat
 ● Avantaje: - auditorul intern angajat cunoaşte mediul şi cultura entității, va putea beneficia de
relațiile de colaborare pe care le are cu angajații; - fiind în cunoştință de cauză va putea utiliza în
munca sa de cercetare acele instrumente şi proceduri de audit care îi vor putea furniza
informațiile cele mai relevante în condițiile date; - gradul de asigurare a confidențialității poate fi
mult mai ridicat.
● Dezavantaje: - există riscul ca auditorul intern angajat să nu fie suficient de specializat pe
domeniul ce urmează să fie supus auditării; - dependența ierarhică care există chiar şi numai față
de nivelul cel mai înalt, poate afecta obiectivitatea auditorului; - cunoscând entitatea uneori
există riscul ca acesta să aibă anumite idei preconcepute în munca sa de investigație.
Auditor intern contractual
● Avantaje: - din punct de vedere al specializării, apelarea la auditorii interni contractuali, poate
duce la formarea unor echipe de auditori cu o foarte bună specializare pe domeniul auditat; -
gradul de obiectivitate al auditorului intern poate fi mai ridicat în raport cu cel al auditorului
intern angajat, deoarece acesta nu interacționează pe termen lung cu salariații entității; -
eventuala economie de costuri pentru entitățile mici.
● Dezavantaje: - auditorul intern contractual nu cunoaşte mediul şi cultura entității la fel de bine
ca şi auditorul intern angajat, ceea ce poate să îngreuneze accesul la o serie de informații
relevante, auditorul angajat ştie unde şi ce să caute; - auditorul intern contractual se poate lovi
de riscul de a fi privit cu reținere de către cei auditați; - disponibilitatea auditorului intern
contractual nu se poate realiza în orice moment.
66. 66. Obiectivele auditului intern.
Obiectivele auditului intern sunt: - asigurarea obiectivă și consilierea - sprijinirea îndeplinirii
obiectivelor entității
67. 67. Considerații cu privire la auditul intern/ auditul extern a funcției financiar contabile.
Analizând atribuțiile auditului extern şi auditului intern față de funcția financiarcontabilă,
constatăm că există diferențe de fond. - auditul extern exercitat asupra funcției fianciar-
contabile realizează certificarea regularității, sincerității şi imaginii fidele a conturilor şi a
declarațiilor financiare finale; - auditul intern efectuat asupra funcției financiar-contabile a
entității evaluează sistemul de control intern și formalizează recomandări şi concluzii pentru
eventualele constatări şi oferă o asigurare rezonabilă privind funcționarea acestuia.
68. 68. Actori care coexistă pentru asigurarea funcționării și atingerea obiectivelor unor entități în
România.
În România, în cazul unei entități publice, ,,actorii" care coexistă pentru asigurarea funcționării
acesteia şi atingerea obiectivelor stabilite, de regulă, sunt: - administratorul sau managerul
general - responsabilul cu modul de gestionare a resurselor organizației; - controlul financiar ex-
ante - responsabilul cu controlul financiar preventiv, dacă nu a fost încă desființat; - controlul
intern - constituit din responsabilii tuturor compartimentelor din cadrul entității (direcții, servicii,
birouri), respectiv managementul de linie; - inspectorul - persoana sau echipa responsabilă cu
instrumentarea neregulilor sau fraudelor, care au apărut, sau care s-ar putea să apară; -
auditorul intern - responsabilul compartimentului de audit intern, constituit din minimum două
persoane, care oferă consiliere managementului general şi îl ajută să stăpânească riscurile, cu
care se confruntă entitatea, şi oferă o asigurare rezonabilă prin evaluarea sistemului de control
managerial.
69. 69. Tipologia misiunii de audit intern în România.
 Misiunile de audit intern conform legislației în vigoare pot fi: - misiunile de asigurare - misiunile
de consiliere - misiunile de evaluare
70. 70. Factori care își pun amprenta asupra calității, valorii adăugate de auditori interni
sistemelor informaționale.
Se pot identifica patru factori care îşi pun amprenta semnificativ asupra calității valori adăugate
de auditorii interni ai sistemelor informaționale, organizațiilor lor: - O cunoaştere foarte
profundă a organizației, incluzând atât cultura sa, jucători cheie în activitatea organizației,
precum și mediul competitiv în care acționează; - Curajul de a inova într-un astfel de mod, în
care părțile interesate ale organizației nu se aşteaptā; - O cunoaştere foarte bună a practicilor
profesiei de audit de intern, în general, şi a celor privind valoarea adăugată, în special; -
Creativitatea manifestată prin adaptarea inovațiilor la condițiile organizațiilor obținând, pe
această cale, rezultate favorabile, care să depăşească aşteptările părților interesate din, cadrul
organizației
71. . Îndrumări relevante, de care auditorul ar trebui să țină cont, pentru a emite recomandări cu
adevărat generate de valoarea adăugată.
Să țină cont de modalitățile în care organizația auditatā creează valoare, ei trebuind să fie un
suport în acest sens, şi nu să împiedice; - Să promoveze schimbările pozitive. Se întâlneşte destul
de des situația în care recomandārile de audit devin distructive de valoare deoarece ele au o
viziune de “derulare a afacerilor aşa cum se obişnuieşte", căutând să păstreze practicile şi
procedurile existente; - Să fie orientați spre viitor. O recomandare care previne probleme este
indiscutabil mult mai valoroasă decât una care corectează o problemă existent este deja; - Sã fie
orientați spre folosirea puterii dezvoltărilor tehnologice. Organizațiile de succes câştigă avantaje
competitive prin aplicarea tehnologiei sistemelor informaționale; - Sã ofere îmbunătățiri care pot
ajuta organizația să fie mult mai competitivă în sectorul de activitate în care acționează.
Rezultatul unor astfel de recomandări au în vedere reducerea costurilor de producție
îmbunătățirea calității producției
72. 72. Indicatori de performanță cantitativă a audtorilor interni.
1.Conformitatea cu planificarea inițială
2) Durata de timp petrecut pentru efectuarea auditului
3) Durata de timp petrecută cu cerințele special legate de munca de audit
4) Implementarea recomandărilor (total sau parțial)
5) Perioada de timp pentru implementarea recomandărilor
6) Potențiale beneficii materiale ale recomandărilor
7) Costul pe oră pentru munca de audit intern
8) Conformitatea cu bugetul de timp pentru fiecare misiune desfăşurată
9) Conformitatea cu perioada de timp pentru fiecare misiune realizată
10) Resursele de audit intern
11) Durata de timp pentru emiterea proiectului raportului de audit intern
12) Dezvoltarea profesională
73. 73. Riscuri universale în afaceri
ZECE RISCURI DE AFACERI UNIVERSALE
● Înregistrări și/sau informații eronate;
● Principii contabile inacceptabile;
● Întreruperea afacerii;
● Modificarea cadrului legal sau acțiuni ilegale;
 ● Costuri mari;
● Venituri nerealizate sau pierdute;
● Pierderea sau distrugerea activelor;
● Dezavantaje competitive și/sau insatisfacția publicului;
● Fraudă sau conflict de interese;
● Politici de management și/sau procese de decizie inadecvate
74. 74. Caracteristici ale raportului de audit.
Nu trebuie să fie susceptibil de confuzii şi neînțelegeri; - Se interzice utilizarea unui ton ofensiv; -
Este necesară exprimarea constatărilor într-o formă corectă şi concisă; - Recomandările trebuie
să fie exprimate după fiecare constatare; - Riscurile şi deficiențele controlului intern trebuie să
fie clar exprimate, astfel încât managementul şi comitetul de audit să le poată identifica uşor,
având posibilitatea unei acțiuni rapide; - Utilizarea sistemului de scriere SMART în redactarea
raportului de audit asigură o creștere semnificativă a calități valorii adăugate de auditul intern:
Specific (specific), Measurable (măsurabil), Action-oriented (posibil de atins), Risk/realistic
(realist), Timed (definit în timp); - Este necesar ca auditorul să fie specific, astfel încât să nu se
lase loc la interpretări ale utilizatorilor, mai mult decât este intenția autorului raportului de
audit.

75. 75. Tipuri de fraudă

Frauda care afectează o entitate face parte din una din următoarele trei categorii:
- frauda managementului, care implică din partea managementului superior o denaturare a
situației financiare ori un furt sau utilizare neadecvata a resurselor entității
- frauda angajatului, care implică din partea angajaților de nivel inferior un furt sau o utilizare
neadecvată a resurselor entității - frauda externă, care implică un furt sau o utilizare neadecvată
a resurselor din partea unor persoane care nu fac parte nici din managementul entității și nici
din personal. (sld. 27)

76. 76. Tehnici folosite de management pentru ocolirea controalelor interne asupra funcției de
raportare financiară.
Exemple de tehnici: - post-datarea unor documente de vânzare la o dată anterioară -
introducerea unor intrări de ajustare în timpul procesului de închidere a raportării financiare sau
- clasificarea necorespunzătoare a articolelor din declarația de venit și din bilanț (sls 235)
77. 77. Fraudele care reprezintă interes pentru auditorul intern.
Pot fi grupate în trei categorii: - fraude care privesc întocmirea și prezentarea situațiilor
financiare - fraude care au un efect major asupra operațiilor întreprinderii, cu consecințe care
pot duce până la afectarea viabilității întreprinderii sau a reducerii semnificative a activității
acesteia (aceste fraude generează riscul de necontinuitate) - alte fraude care pot afecta șansele
egale de angajare, preocuparea pt sănătatea angajaților și implementarea normelor de
securitate a muncii, precum și aplicarea legislației privind protecția mediului înconjurător. Acest
gen de fraude au drept consecință o creștere atât a riscurilor inerente și de control (prin
folosirea unui personal incompetent, slab motivat sau dispus să recurgă des la greve), cât și a
riscurilor de necontinuitate generate spre exemplu, de hotărâri judecătorești de închidere a unor
capacități cu efect poluant asupra mediului. (sld 238)
78. 78. Factori de care depind realizarea unor fraude.
 Realizarea fraudei depinde în principal de următorii patru factori: - inițiativa sau existența unei
motivații solide - oportunitatea sau conjunctura favorabilă - autoconvingerea că merită riscul -
capacitatea de a duce la bun sfârșit acest fapt. (sld 242)
79. 79. Factori care depind de capacitatea auditorului de a identifica o fraudă.
Capacitatea auditorului de a detecta o fraudă depinde în principal de următorii factori: -
priceperea celui care comite fraudă - frecvența și amploarea manipulării - gradul de complicitate
implicat - mărimea relativă a valorilor individuale delapidate - funcția persoanelor implicate (sld
245)
80. 80. Fraudele în beneficiul organizației
Exemple de fraude în beneficiul organizației: - eliminarea sau omiterea efectelor unor tranzacții
din înregistrări sau documente sau înregistrarea de tranzacții fictive, în vederea “cosmetizarii”
situațiilor financiare - aplicarea eronată, în mod intenționat, a politicilor contabile în vederea
prezentării unor situații financiare care să inducă în eroare utilizatorii acesteia - fraude fiscale în
scopul sustragerii de la plata impozitelor și taxelor datorate - practicarea unor activități interzise
prin reglementări legale, statute sau contracte. (sld 249)
81. 81. Fraudă în decrimentul unei organizații.
Exemple de fraude în detrimentul unei organizații: - acceptarea a diverse forme de mită -
deturnarea unor active sau furtul acestora - alocarea necorespunzătoare a unor active, ceea ce
poate duce la înrăutățirea situației financiare a organanizației, având consecințe directe asupra
continuității activității acesteia - manipularea sau modificarea înregistrărilor sau documentelor
(falsificarea acestora în vederea denaurării sau ascunderii adevărului) - diversiunea unor
tranzacții cu potențial profit către un angajat sau alte terțe persoane din afara organizației,
tranzacții care în mod normal ar genera profituri pt organizație. (sld 250)
82. 82. Procedura de audit intern utilizată în cazul în care, sunt depistate beneficiile unei fraude.
informarea autorităților competente de existența unor indicii de fraudă, începând cu șeful
departamentului de audit intern - realizarea unor investigații complementare în vederea
argumentării constatării făcute, pt a evita impresiile și concluziile greșite - colaborarea cu
specialiștii acreditați din domeniul suspectat de a fi fraudat - asigurarea că toate măsurile
eficiente de control intern au fost luate în vederea evitării ca astfel de situații să devină
repetitive (sld 253)
83. 83. Responsabilitatea auditorilor interni privind prevenirea și investigarea unei fraude.
O soluție în abordarea fraudelor de către auditul intern este metoda celor patru pași:
Pasul 1 - evaluarea factorilor de risc de fraudă specifici organizației. În această etapă auditul
intern trebuie să ia în considerare mai mulți factori care ar putea să determine o creștere a
riscurilor de fraudă din cadrul organizațiilor astfel: ● analizarea operațiunilor și tranzacțiilor
organizației ● purtarea de discuții cu managementul ● analizarea fraudelor comise anterior
● evaluarea fraudelor similare care au intervenit la organizațiile concurente
Pasul 2 - identificarea potențialelor scheme de fraudă. Capacitatea de identificare a
potențialelor scheme de fraudă este dependentă de cunoștințele pe care le are auditorul intern
în acest domeniu. Doar acești auditori care dețin abilitățile unui specialist în evenimente de
fraudă ar trebui să participe în cadrul acestei etape.
Pasul 3 - prioritizarea riscurilor de fraudă investigați. Atunci când auditorii prioritizează
riscurile, ei trebuie să ia în considerare următorii factori: ● impactul financiar asupra organizației
● riscul unei reputații negative asociate cu fraudă ● pierderea de productivitate ● acțiuni
criminale/civile potențiale organizate împotriva organizației
 Pasul 4 - evaluarea controalelor de diminuare a acestor riscuri. Auditorul va trebui să
evalueze riscurile de fraudă cu prioritate mare și să determine dacă controalele necesare pt
eliminarea sau cel puțin diminuarea acestor riscuri, sunt implementate în mod adecvat, astfel
încât să contribuie la reducerea fraudei. (sld. 255-256)
84. 84. Avantajele și dezavantajele externalizării auditului intern.
Avantaje
● apelarea la outsourcing poate facilita crearea unor echipe de auditori cu o foarte bună
specializare pe domeniul audiat ● gradul de obiectivitate poate fi mai ridicat în raport cu cel al
auditorului intern angajat în cadrul organizației, deoarece acesta nu interacționează pe termen
lung cu angajații ● în funcție de notoriatatea și specialziarea echipei de auditori contractate,
aceasta se poate bucura de un suport semnificativ din partea conducerii entității ● eliminarea
costurilor generate de recrutarea auditorilor interni și cursurile de perfecționare ale acestora ●
eliminarea costurilor legate de investiții în metodologie ● concentrarea managementului
organizației asupra proceselor de bază ● o flexibilitate mai mare în alocarea resurselor
Dezavantajele externalizării (outsourcingului): ● auditorul extern solicitat nu cunoaște mediul și
cultura organizației la fel de bine ca și auditorul intern angajat, ceea ce poate să îngreuneze
accesul la o serie de informații relevante, auditorul angajat știe ce și unde să caute ● auditorul
solicitat/contractual nefăcând parte din viața entității de zi cu zi, se poate lovi de riscul de a fi
privit cu reținere de către cei auditați, fiind astfel mai dificil să dezvolte relații de colaborare ●
disponibilitatea auditorului intern contractual nu se poate realiza în orice moment (sld 271)
85. 85. Instrumente utilizate în activitatea de audit intern
Chestionarele și listele de verificare - chestionarul de luare la cunoștință - chestionarul de control
intern - listele de verificare
b. Tabloul de prezentare a circuitului documentelor auditului- pista de audit
c. Formularele constatărilor de audit intern - formulare de identificare și analiză a problemei
FIAP - formulare de constatare și raportare a iregularităților FCRI
86. 86. Etapele derulării unei misiuni de audit intern și procedurile
Misiunea de audit presupune parcurgerea următoarelor etape:
a. Pregatirea misiunii de audit ● Inițierea auditului ● Colectarea și prelucrarea informațiilor ●
Identificarea și analiza riscurilor ● Elaborarea programului de audit ● Ședința de deschidere
b. Intervenția la fața locului sau munca pe teren ● Colectarea dovezilor ● Constatarea și
raportarea iregularităților ● Revizuirea documentelor de lucru ● Ședința de închidere
c. Raportul de audit intern ● Elaborarea proiectului de Raport de audit intern ● Transmiterea
proiectului raportului de audit intern ● Reuniunea de conciliere ● Întocmirea Raportului de audit
intern final ● Difuzarea raportului de audit intern
d. Urmărirea recomandărilor