1.

Istoria și tendințele generale de dezvoltare a învățămîntului

În perioada 1991-2011, în Republica Moldova s-au adoptat mai multe decizii cu privire la
reformarea şi democratizarea sistemului de învăţământ.

În 1995 a fost adoptată Legea învăţământului, care a constituit baza legală a reformelor
şi perfecţionarea întregului spectru educaţional. S-a făcut foarte mult în ceea ce priveşte
organizarea, reglementarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ, trecerea de la sistemul
totalitar comunist la studiile democratice. A fost elaborată concepţia dezvoltării învăţământului
democratic în Republica Moldova.

Drepturile la învăţământ au fost confirmate de Constituţia Republicii Moldova, adoptată în

1994. Învăţământul a devenit o prioritate naţională a statului şi societăţii democratice. S-a
introdus o nouă „scară de notare” a cunoştinţelor, se realizează diagnosticarea copiilor, s-a
recunoscut dreptul la organizarea şi desfăşurarea învăţământului privat ca o formă de alternativă
a studiilor superioare de stat

. În prezent, în R.Moldova funcţionează 18 instituţii private liceale, în care învaţă 3793 de

elevi, 19 universităţi de stat cu 88791 de studenţi şi 11 universităţi private, în care studiază
17.481 de studenţi. Subliniam că în această perioadă s-a făcut foarte mult în ceea ce priveşte
restructurarea, decomunizarea, decolonizarea învăţământului.  Însă practica dezvoltării de mai
departe a sistemului instructiv-educativ ne arată că reformele preconizate în acest domeniu n-au
fost duse la un bun sfârşit. Majoritatea reformelor iniţiate au suferit eşec din cauza unor condiţii
obiective, dar mai mult din cauza unor politici subiective ale guvernanţilor. 
Cea mai acută problemă a fost şi este lichidarea şcolilor, a centrelor de educaţie, de cultură
a satelor. Regimul comunist al lui Voronin şi Tkaciuk a făcut tot posibilul pentru a distruge
sistemul educaţional. Dacă în 2003-3004 în R. Moldova activau 1583 şcoli, gimnazii şi licee,
apoi în 2010-2011 numărul lor s-a micşorat până la 1489. Guvernarea comunistă a lichidat 94 de
şcoli, gimnazii şi licee, inclusiv patru şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea fizică sau
intelectuală (Anuarul statistic al Republicii Moldova, Chişinău, 2011, p.151). Peste 90 de sate au
rămas fără şcoli.

De la 1 septembrie 2012 vor fi lichidate încă 25 de şcoli rurale, iar în următorii trei ani, în
conformitate cu politica de „optimizare” a sistemului educaţional, doamna Maia Sandu, Igor
Rusu şi Adrian Ghicov vor lichida încă peste 60 de şcoli. Aceasta înseamnă că vor fi lichidate
încă 60 de sate. În 2011-1012 în Republica Moldova au funcţionat 495 de licee. Fiecare dintre
aceste licee trebuia să aibă dreptul să organizeze examenele de BAC acolo unde elevii au învăţat
12 ani. Fiecare director de liceu şi fiecare profesor din fiecare liceu aparte sunt în stare să
organizeze examenele de BAC în conformitate cu cerinţele didactice de evaluare. Trebuie să
avem încredere în cadrele didactice. Din cele 118.555 de lucrări scrise în sesiunea de BAC din
anul şcolar 2011-2012, şi controlate de către Comisia Naţională de Examinare, au fost contestate
16.745 sau 14,12 la sută.

În loc să finanţeze şcolile, guvernanţii au cheltuit în 2010-2012 peste 95 mln. de lei pentru
procurarea a 109 autobuze şcolare, care au transportat 7200 de elevi din 150 de sate în alte
localităţi unde sunt şcoli. Practica istorică ne arată că aceste autobuze nu rezolvă problema
şcolilor. Ele duc la o cheltuială suplimentară a banilor  care trebuie să fie destinaţi şcolilor.
Amintiţi-vă de practica României în 1918-1940. În acele timpuri Guvernul României a construit
în 1862 de sate câte o  şcoală primară, a adus 5328 de profesori la 250.531 de elevi, iar la oraşe
activau 189 de şcoli cu 32.493 de elevi şi 844 de învăţători. Poliţia niciodată nu s-a implicat în
organizarea examenelor de BAC, după cum se întâmplă astăzi în R.Moldova.

În concluzie, vom menţiona că în unele domenii reformele învăţământului

preuniversitar şi universitar au suferit eşec, nu s-au desfăşurat până la realizarea lor logică.
Ministerul Educaţiei n-a adoptat până în prezent „Codul învăţământului”. Cei de la conducerea
Ministerului n-au fost în stare să păstreze cursul ştiinţific „Istoria românilor”. Comuniştii l-au
înlocuit samavolnic cu aşa-numitul „curs integrat”. Au cheltuit milioane de lei pentru editarea
manualelor „cursului integrat”, ca mai apoi să fie date la lada cu gunoi. Noi propunem ca acele
262 mln. de lei care au fost stoarse din sistemul de învăţământ să fie folosite pentru dotarea
tehnică a şcolilor, să aducem tehnică, calculatoare, internetul în fiecare şcoală rurală. Să nu
ducem elevii cu autobuzele în alte şcoli, dar să aducem profesorii, calculatoarele, internetul în
fiecare şcoală sătească şi atunci elevii îşi vor da toată străduinţa să înveţe nu mai rău decât în
centrele raionale sau cele orăşeneşti. 
Trebuie cu orice preţ de păstrat şcolile săteşti, să salvăm satele de la ruinarea lor economică,
politică şi culturală. Şi totuşi, „veşnicia s-a născut la sat”. Aşa să fie mereu!

2. Analiza PEST.
 Politicul:

Politica educaţională aplicată în învăţământ la nivel de Liceu, având la bază principiul

descentralizării şi flexibilizării, al descongestionării, se dovedeşte eficientă în dezvoltarea
pozitivă a activităţii. La nivelul Municipiului, în urma descentralizării administraţiei
publice, comunitatea locală își asumă, în mare parte, rolul de principal sprijin financiar al
unităţii de învăţământ, răspunzând, în limita posibilităţilor, solicitărilor managerilor, fiind
deschisă unui dialog constructiv.
De asemenea, comunitatea locala are un rol decisiv în realizarea tuturor proiectelor
unităţii de învăţământ.

 Economicul:

La nivelul sectorului, putem vorbi despre o relansare economică în ultimul timp, fapt
ce  influenţează pozitiv posibilitatea acordării unor resurse financiare mai mari în
învățămînt.

Liceele beneficiază de fonduri pentru reabilitarea  infrastructurii si informatizarea

invatamantului din finantare locala, extrabugetara si bugetara in scopul asigurarii unui
proces educational de calitate.

Pentru lărgirea bazei didactice a învăţământului, la nivel de unitate şcolară, părinţii au

o contributie modesta , datorita nivelului mic al castigurilor lunare in familiile
elevilor.
  Socialul:

Existenţa lipsurilor, generatoare de delincvenţă în rândul elevilor, impune

reorientarea termenului de educare a personalităţii elevului, insistându-se asupra
contracarării efectelor negative .

Eterogenitatea mediilor familiale din care provin elevii generează poziţii diferite faţă
de problematica educaţiei, existând şi grupuri de interes care nu o receptează ca pe un
adevărat mijloc de promovare socială.

Numai prin eforturile de educaţie, colaborarea cu parintii elevilor, formarea şi

instruirea permanentă a adulţilor se vor putea atenua: creşterea şomajului, creşterea
alarmantă a violenţei şi a ratei infracţionalităţii deprecierea relaţiilor inter-umane,
tendinţa de negare a autorităţii statului şi a instituţiilor sale, atitudinea civică pasivă,
excluderea socială.

În  context legal, elevii cu situaţie materială precară vor beneficia de rechizite şcolare
gratuite, burse sociale, bani de liceu, burse de merit, burse de studii.

 Tehnologicul:

La nivelul Liceilor , există suficiente spaţii pentru activitatea cadrelor didactice şi

elevilor, utilate cu aparatura necesară .

Laboratoare de informatica dotate cu calculatoare performante , implementarea

pachetului de programe Asistent Educational pentru Liceu – AEL, conectare la
Internet, imprimante, copiatoare, scanner , dotare ce permite desfasurarea  in bune
conditii a  orelor de informatica si actualizarea permanenta a cunostintelor de catre
elevi si profesori.

1. Caracteristica I.P. Liceul Teoretic Sireţi

Liceul Teoretic Sireţi a fost finanţată în anul 1861 ca şcoală medie, pînă în anul 2003. În
anul 2003 se transformă din şcoală medie în Liceul Teroretic sireti. Iar în anul 2012 la data
de 13 decembrie sa transformat în Institutia Publică Liceul Teoretic Sireţi şi a fost înregistrată
în Registrul de Stat al Organizaţiilor Necomerciale din Republica Moldova cu codul fiscal
1012620010210, numarul de înregistrare 5544, în baza cetificatului de înregistrare a
organizatiei necomerciale numarul MD 034598. În perioada de la 01 mai şi pînă în prezent
activez în calitate de Contabil-Şef, , activitatea căreia constă în pregătirea teoretică a elevilor şi
formarea unei culturi generale ample.
 Directorul general al
Instituţiei

Directul adjunct pe Directorul adjunct pe Contabilul-Şef

educaţie cultura

Figura 3.1 Structura organizatorică a Institutiei

Aceasta corespunde unei bune funcţionări a Institutiei . Structura este astfel concepută
încât să poată fi stabilite concret atribuţiile şi sarcinile fiecărui compartiment funcţional, ale
fiecărui post, precum şi relaţiile funcţionale care trebuie să existe între compartimente.

Directorul general – Instituţia Publică ,, Liceul Teoretic Sireţi” este condusă de d-na
Ţopa Anastasia, care activează la întreprindere în calitate de director din anul 2011. Are studii
superioare, absolvind Universitatea pedagogică ,, Ion Creangă”.

Directorul adjunct pe educatie - Instituţia Publica ,,Liceul Teoretic Sireţi” este d-na
Sula Natalia, care activează la întreprindere în calitate de director adjunct din anul 2011. Are
studii superioare, absolvind Universitatea pedagogica Tiraspol.

Directorul adjunct pe cultură - Instituţia Publică ,, Liceul Teoretic Sireţi” este d-na
Rebeja Svetlana , care activează la întreprindere în calitate de director adjunct din anul 2009.
Are studii superioare.

Contabilul-şef – Institutia Publica ,,Liceul Teoretic Sireti” este d-na Cipilenco Natalia,
care activează la instituţie de 1 an . Are studii superioare , absolvind Universitatea Tehnica din
Moldova, Facultatea Inginerie Economica si Busness .

În Liceul Teoretic Sireţi dispune de resurse umane de bună calitate capabile să transforme
actul didactic într-un demers modern, dinamic în pas cu noile orientări din învăţămînt. Personalul
didactic încadrat în instituţie este calificat, preocupat de perfecţionarea procesului educaţional şi
de perfecţionarea activităţi profesionale şi metodice.

Calitatea procesulului educaţional şi buna dispoziţie a copiilor sunt asigurate în condiţii

deosebite, de către un personal format din cadre didactice calificate şi cu performanţe educative
parţial, cu studii pedagogice, de specialitate parţial.
 Săptămînal copiii discifrează tainele cîntecului, dansului, ritmului cu ajutorul profesărului
de muzică, tainele învăţămîntului etc.

Sănătatea copiilor este verificată sistematic de către asistenta medicală.

Calitatea produselor alimentare, prepararea bucatelor este asigurată de către bucătari

iscusiţi.

Pentru îmbunătăţirea vocabularului tineretului din instituţie este asigurată de către

bibliotecara instituţiei şi împreună cu psihologul redă copiilor posibilitatea la deschiderea
opiniei proprie şi împărtăşirea- rezolvarea problemelor familiare pe care o au ei.

Instituţia Publică mai redă o posibilitate de a se considera şi ei o persoană importantă în

societate cu ajutorul centrului ,,CES”. Acest centru este deschis în perioadă mică dar are nişte
rezultate fenomenale, deoarece copii cu dezabilităţi au o dorinţă pentru ca fiecare să observe
lupta lor pentru independenţă şi dorinţa de ai include în rîndul copiilor care nu ştiu această frică.
Aceşti copii se simt în lumea lor de poveste în acest centru deoarece ei combină joaca şi lectura
într-un mod deosebit şi işi pot exprima opinia fără ca cineva săi considere neputincioşi. Acest
centru este condus de un cadru didactic de sprijin care are capacităţi de ai înţelege şi totodată săi
ajute se ridice acele culme pe care ei le aşteaptă.

Personalul întreprinderii dispune de concediu de odihnă anual plătit şi este garantat

pentru toţi salariaţii. Orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă
beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual şi beneficiază de careva premii care îi
stimulează sa presteze serviciu cu multă curateţe.

Toate aceste cheltuieli privind personalul cît şi cheltuielile instuţiei le putem realiza cu ajutorul
finanţării bugetare.

2. Tabelul generalizator cu principali indicatori economico-financiari în dinamică

In Instituții Publice principalul indicator este cheltuielile. Cheltuielile bugetare reprezintă

un consum de mijloace materiale, de muncă sau băneşti pentru realizarea activităţilor şi pentru
satisfacerea trebuinţelor unităţilor administrativ-teritoriale, ale instituţiilor şi serviciilor publice
de interes local, din bugetele activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare, în limita şi
cu destinaţia stabilită prin bugetele respective.

Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale se asigură prin deschideri de credite de către
ordonatorii principali de credite, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale şi
potrivit destinaţiei stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior,
cu respectarea dispozitiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.

Clasificaţia economica grupeaza cheltuielile după cum urmează:

 Cheltuieli bugetare effective

 Cheltuieli de casă
 Cheltuieli de producţie           
 În cazul clasificaţiei economice titlurile se referă la grupe mari de cheltuieli, iar o
dezvoltare analitică a titlurilor de cheltuieli pe articole şi aliniate este necesară pentru reflectarea
unitară în contabilitate a acestora.

Creditele bugetare reprezintă suma aprobată în bugetele locale, în bugetele instituţiilor şi

serviciilor publice de interes local şi în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri
extrabugetare, în limita maximă până la care se pot angaja şi efectua cheltuieli. Fundamentarea
cheltuielilor care se înscriu în proiectele bugetelor locale este supusă cerinţei de dimensionare a
cheltuielilor în funcţie de necesităţile reale ale autorităţilor publice.

  Evaluarea cheltuielilor bugetelor locale cuprinde, potrivit clasificaţiei economice,

cheltuielile cu salariile şi alte drepturi salariale pentru deplasări în interes de serviciu, cheltuielile
materiale şi servicii, cheltuielile de întreţinere şi gospodărire, obiectele de inventar, reparaţiile
curente si capitale, cărţile şi publicaţiile, precum şi celelalte cheltuieli băneşti cu caracter
funcţional pentru fiecare instituţie, serviciu public de inters local ca şi pentru primarii. 

Nota: În această lucreare vom analiza în mare măsură cheltuielile bugetare efective.

Potrivit structurii clasificaţiei economice, vom avea următoarele categorii şi articole de

cheltuieli:

În procesul activităţii lor instituţiile publice suportă diferite cheltuieli, ca de exemplu,

cheltuieli bugetare pentru:

 remunerarea muncii;
 contribuţii privind asigurările sociale de stat;
 prime de asigurare obligatorie de asistenţa medicală;
 achiziţionarea de bunuri şi servicii;
 deplasări în interes de serviciu;
 reparaţii capitale şi curente etc.
 Cheltuielile bugetare sunt constatate prin metoda de calcul, conform căreia cheltuielile
sunt recunoscute pe măsura apariţiei acestora, indiferent de momentul încasării / plăţii
mijloacelor băneşti. Cheltuielile bugetare se divizează pe articole şi alineate de cheltuieli stabilite
în clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare din Clasificaţia bugetară (Anexa). Clasificaţia
economică a cheltuielilor bugetare reprezintă gruparea cheltuielilor bugetare de toate nivelurile
potrivit conţinutului lor economic. Astfel, deosebim următoarele articole şi alienate de cheltuieli:

 articole 111 „Retribuirea muncii" :

alineatul 01 „ Salariul funcţiei"

alineatul 02 „Sporuri la salariul funcţiei" etc.

 articolul 113 „Plata mărfurilor şi serviciilor":

alineatul 01 ,, Energia electrică "

alineatul 02 „ Gazele "

alineatul 03 „Rechizitele de birou, materialele şi obiectele de uz gospodăresc " etc.

 articolul 114 „Deplasări în interes de serviciu":

alineatul 01 „Deplasări în interiorul ţării"

alineatul 02 „ Deplasări peste hotare"

 articolul 116 „Prime privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală"

 articolul 135 „Transferul către populaţie":
alineatul 07 „Bursele" etc.

 articolul 241 „Investiţii capitale în construcţie":

alineatul 01 „Investiţii capitale în construcţia locuinţelor" etc

 articolul 242 „Procurarea mijloacelor fixe"

 articolul 243 „Reparaţii capitale":
alineatul 01 „Reparaţia capitală a fondului de locuinţe " etc.
 Tabelul 1.1 Analiza cheltuielilor pe anii 2013, 2014, lei

Nr. crt. Denumirea art de  2013, Ponderea 2014 Ponderea Abateria,

cheltuieli lei % , lei % %

  1 2 3 4 5 6

1 Retribuirea muncii 1098000 46,287 1056900 45,759 -0,528

(111.00)

2 Contributii de asigurari 252600 10,648 243100 10,525 -0,123

sociale de stat obligatorii
(112.00)

3 Plata marfurilor si 877970 37,012 865400 37,468 0,456

servicilor (113.00)

4 Deplasari in interes de 3680 0,155 6000 0,260 0,105

serviciu (114.00)

5 Prime de asigurari 43900 1,851 42300 1,831 -0,019

obligatorie de asistenta
medicale (116.00)

6 Indemnizatii pentru 26000 1,096 26000 1,126 0,030

incapacitatea temporara
de munca (135.33)

7 Cheltuieli capitale 70000 2,951 70000 3,031 0,080

(200.00)

  TOTAL 2372150 100 2309700 100 0

Concluzii: În tabelul de mai sus putem vedea Cheltuielile I.P. Liceul Teoretic Sireţi pe anii 2013
şi 2014, de obicei acceastă analiză se face pentru a putea observa în care an cheltuielile se
desfăşoară mai intes.

După abaterea dintre anul 2014 şi 2013 observăm că cheltuielile în anul 2013 sunt mai mari
faţă de anul 2014 cu 62450,00 lei. Cele mai mari cheltuieli sunt prevazute la contul 111.00
care se numeşte ,,Retribuirea muncii,, în sumă de anul 2013-1098000 lei şi 2014-1056900
lei,care au atins o pondere de 2013 – 46,287 % şi 2014- 45,759, deoarece I.P. Liceul
Teoretic Sireţi ca acivitate principală este învăţământul care include cadre didactice cît şi
personae auxiliare.
 Ponderea cheltuielilor în cheltuieli totale pe anul 2013

Retribuirea muncii (111.00)

2% 1%3% Contributii de asigurari sociale
0% de stat obligatorii (112.00)
Plata marfurilor si servicilor
46% (113.00)
37% Deplasari in interes de serviciu
(114.00)
Prime de asigurari obligatorie de
asistenta medicale (116.00)
Indemnizatii pentru incapacitatea
temporara de munca (135.33)
11%
Cheltuieli capitale (200.00)

Figura 1.1 Structura cheltuielileor pentru anul 2013

Ponderea cheltuielilor în cheltuieli totale pe anul 2014

Retribuirea muncii (111.00)
23% Contributii de asigurari sociale de
stat obligatorii (112.00)
Plata marfurilor si servicilor
(113.00)
Deplasari in interes de serviciu
50% 5% (114.00)
Prime de asigurari obligatorie de
asistenta medicale (116.00)
Indemnizatii pentru incapacitatea
temporara de munca (135.33)
19% Cheltuieli capitale (200.00)
TOTAL

2% 1% 1% 0%

Figura 1.2 Structura cheltuielileor pentru anul 2014

Cheltuielile bugetare efectuate în anul curent care n-au fost acoperite din finanţarea
bugetară a anului curent se transferă în anul următor şi respectiv se reflectă în soldul debitor al
contului 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei" la data de 1 ianuarie.
 Tabelul 1.2 Analiza cheltuielilor bugetare

2013 2014

Suma, mii Ponderea, Suma, Ponderea, Abaterea,

Plata pentru mărfuri şi servicii lei % mii lei % %

Energia electrică 38,6 4,40 63,5 4,57 0,18

Gaze naturale 280 31,89 224,2 16,15 -15,74

Rechizite de birou 92,82 10,57 231,5 16,67 6,10

Manuale şi materiale didactice 49,4 5,63 19,9 1,43 -4,19

Alimentaţia 180,2 20,52 334,8 24,11 3,59

Medicamente şi consumabile 4 0,46 2 0,14 -0,31

Servicii de telecomunicaţii şi poştă 10 1,14 15,7 1,13 -0,01

Servicii de transport 10 1,14 23,5 1,69 0,55

Inventar moale şi echiament 0 0,00 36,2 2,61 2,61

Reparaţii curente 109,5 12,47 351,5 25,32 12,84

Formare profesională 24 2,73 11,2 0,81 -1,93

Ilucrări de informatică şi calcul 5 0,57 12,9 0,93 0,36

Salubritatea 4 0,46 2,5 0,18 -0,28

Alte mărfuri şi servicii 62,45 7,11 39,8 2,87 -4,25

Comision bancar 8 0,91 19,2 1,38 0,47

Total 877,97 100,00 1388,4 100,00  

Folosind informaţia din tabelul 1.2 reprezentăm grafic structura cheltuielilor pentru
mărfuri şi servicii.
 35,00
30,00
25,00
Ponderea, %
20,00
15,00
10,00
5,00
0,00
le u t a r
ra biro por te ca
u s ta n
t
an ri ba
na de tr l ub n
e te o
az hizi ii d
e Sa isi
G c ic om
e rv C
R e
S

Figura 1.3 Analiza comparativă a cheltuielilor pe anul 2013-2014

Concluzia: Cercetînd capitolul II am observat că în instituție activează cadre didactice

cu performanțe foarte mari. Totodată am observat că această instituție îsi execută bugetele care le
sunt finanțate pe an în intregine ce ne demonstreză ca posedă cheltuieli foarte mari. Cele mari
mari cheltuieli sunt cheltuieli pentru alimentație și cheltuieli pentru reparație.