Procesul comunicarii

Termenul de comunicare a fost utilizat incepand cu secolul al- XIV- lea cu sensul de ”a pune in
comun”, a fi in relatie, a impartasi. Acest termen are numeroase fatete - incepand de la cele
care caracterizeaza situatiile de zi cu zi, pana la cele mai sofisticate., diferind modul in care
se transmite informatia, viteza, acuratetea si bineinteles, tehnologia prin care se intampla
acest lucru.
Din punct de vedere stiintific, actul de comunicare este procesul de transmitere a informatiilor si
sentimentelor (idei, pareri, atitudini, opinii) de la un individ catre un alt individ sau de la un grup
social catre un alt grup social.

 In general, procesele de comunicare sunt alcă tuite dintr-un ansamblu de operaţii de

transmitere şi primire a simbolurilor şi mesajelor ataşate lor.

Elementele esentiale procesului de comunicare:

 cel putin doi parteneri (emitator si receptor) intre care se stabilesc anumite relatii;
 capacitatea partenerilor de a emite si de a receptiona semnale intr-un anumit
cod, cunoscut de ambii parteneri, fiecare fiind, pe rand, emitator si receptor;
 existenta unui mesaj;
 existenta unui mijloc de transmitere a mesajului;
 mesajul specific prin care emitatorul primeste de la receptor un anume raspuns
cu privire la mesajul comunicat initial (feed-back);
 existenta unor canale de comunicare, sau a unor "drumuri" urmate de mesaje
(canale formale sau informale);
 prezenta unor bariere de comunicare, perturbatii ce pot interveni in procesul de
comunicare (zgomote, filtre).

 EMITATORUL-  este initatorul comunicarii, cel care elaboreaza mesajul. El alege

mijlocul de comunicare si limbajul astfel incat receptorul sa–i inteleaga mesajul
formulat. Emitatorul are dreptul de a alege receptorul cu care doreste sa comunice.

RECEPTORUL - este persoana care primeste mesajul, dar ascultarea mesajului este la

fel de important ca si transmiterea lui.

 MESAJUL- este forma fizica in care emitatorul codifica informatia, poate fi un ordin, o

idee, un gand. Mesajul are ca obiectiv informarea, convingerea, impresionarea,
amuzarea, obtinerea unui actiuni. Mesajul este unitatea de baza a comunicarii ce
transmite o informatie, o idee care a fost codificata intr-un simbol.

MIJLOCUL DE COMUNICARE- sau canalul de comunicare este drumul parcurs de mesaj

dinspre emitator spre receptor.
BARIERE DE COMUNICARE- o componenta adiacenta, dar care poate influenta mult calitatea
comunicarii. Se refera la spatiu, timp, starea psihica, interferentele zgomotelor, temperaturilor,
imaginilor vizuale care pot distrage atentia, provoaca intreruperi, confuzii etc.

Obiectivele comunicarii:

 Sa fim receptionati
 Sa fim intelesi
 Sa fim acceptati
 Sa provocam o reactie

            Bariere in calea comunicarii:

 Diferente de perceptie
 Concluzii gresite
 Stereotipii
 Emotii
 Caracterele

            LIMBAJUL DE COMUNICARE -poate fi:

 -verbal –cu cuvinte,

 -non-verbal prin limbajul corpului, timpului, spatiului, lucrurilor, imbracamintelor
 -paraverbal-prin folosire tonalitatii,accentuarii,ritmului de vorbire

            CONTEXTUL este foarte important pentru ca aceleasi cuvinte vor suna altfel intr-
un birou decat pe strada.Orice comunicare are contextul lui.

 Exista patru modele de comunicare:

 comunicare directa;
 comunicare indirecta;
 comunicare multipla;
 comunicare colectiva.

 Comunicare directa presupune o forma completa de comunicare, actul comunicarii

realizandu-se prin mijloace de transmitere a informatiilor astfel:

 de la o persoana catre alta persoana;

 de la o persoana catre mai multe persoane;
 de la mai multe persoane de catre o persoana;
 de la mai multe persoane catre mai multe persoane.
   Functiile comunicarii
                       Functia emotiva: evidentierea starilor interne ale emitatorului. Imbiate de
valori emotive sunt interjectiile de tipul ,,of’’, ,,sac’’, ,,brr’’ , unele forme verbale
(modul optativ), expresiile de genul :,, Doamne pazeste!’’  , ,,Fir-ar sa fie!’’ .
             Functia conativa/persuasiva/retorica este indreptata catre destinatarul
comunicarii, de la care se intentioneaza sa se obtina  un anumit tip de raspuns.
Forma verbala conativa prin excelenta este modul imperativ. In calitatea sa de
arta a construirii discursurilor persuasive, retorica avea in vedere tocmai
valorificarea potentelor conative ale comunicarii umane.
             Functia poetica  e centrata pe mesaj. Trebuie insa observat ca ea nu are in
vedere referinta, adica situatia sau fenomenul real pe care le vizeaza
comunicarea. Se stie ca, spre deosebire de limbajul stiintific, pentru care ceea ce
conteaza cu precadere este despre ce se vorbeste, limbajul pune accentul pe
cum se spune. Cel dintai privilegiaza semnificatul, cel de-al doilea semnificantul.
Indaratul cuvintelor unui text stiintific se vad intelesurile pe care ele ni le
dezvaluie, pe cand cuvintele unui poem sunt, in mare masura, opace, ele retinand
atentia cititorului asupra aspectului lor concret, ceea ce face ca orice incercare
de a le inlocui cu sinonime sa distruga poeticitatea textului.
             Functia referentiala  se axeaza atat pe subiectul comunicarii, insa are si o
orientare catre cadrul in care se desfasoara procesul de comunicare, capatand o
valoare situationala/ contextuala.
             Functia metalingvistica se manifesta ori de cate ori in cadrul comunicarii
apare necesitatea de a se atrage atentia asupra codului utilizat. Perifrazele
explicative care precizeaza acceptiunea in care trebuie inteles un termen,
gesturile ( facutul cu ochiul), sau tonul ( de pilda,ironic),  ce indica receptorului
cheia in care trebuie decodificat mesajul, apartinand sferei metalingvisticului.
             Functia fatica are in vedere caracteristicile canalului de comunicare si
controlul bunei functionari a acestuia. ,,Alo-ul’’ cu care incepem o convorbire
telefonica nu exprima nimic cu privire la noi, la interlocutorul nostru, la mesajul pe
care dorim sa-l transmitem si nici macar la cod,caci, dat fiind caracterul
international al acestui cuvant, cel care il receptioneaza nu se poate baza pe el
pentru a deduce in ce limba dorim sa-i vorbim. In schimb, marcheaza
deschiderea canalului. O functie asemanatoare o au gesturile sau formulele de
salut.
 Desi distingem sase aspecte fundamentale ale limbii , am putea totusi cu greu sa
gasim mesaje verbale care sa indeplineasca numai o functie.