Sunteți pe pagina 1din 3

Birsi Gheorghe

Gr.1901

Organizarea Profesiilor Juridice

AVOCATURA
1. Drepturile si obligatiile avocatului

2. Notiunea de avocat si avocatura

3. Raspunderea disciplinara a avocatilor

 Avocatul are dreptul și obligația de a păstra, prin orice mijloace legale, realizarea
liberului acces la justiție, pentru un proces echitabil și soluționat într-un termen rezonabil.
 Avocatul se supune numai legii, statutului și deontologiei profesionale.
ORICE PERSOANA SUNT DREPTUL SA ISI ALEAGA IN MOD LIBER AVOCATUL!
Orice clauză sau convenție contrară, interzicerea sau restricționarea îngrijirii în acest drept este
lovită de nulitate absoluta.
 Independența avocatului nu poate prejudicia interesele clientului său.
 Avocatul este obligat să ofere clientului sfaturi juridice corespunzătoare legii și să
acționeze numai în limitele legii, statutul și codului deontologic.
SECRETUL PROFESIONAL ESTE DE ORDINE PUBLICA!

Avocatul trebuie să păstreze secretul profesional. Această obligație este absolută și nelimitată în


timp.
 Avocatul nu poate acționa decât în limitele mandatului primit (în conformitate cu
contractul de asistență juridică incheiat) cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
 Avocatul trebuie să depună toate diligența pentru apărarea libertăților , drepturilor și
intereselor legitime ale clientului.
 Avocatul este obligat sa sfatuiasca clientul cu promptitudine, in constiincios, corect si
cu diligenta . Avocatul își informează clientul cu privire la evoluția cazului care a fost
încredințat.
AVOCATUL ESTE OBLIGAT SA INCHEIE ȘI SA AIBA PERMANENTĂ ASIGURARE
DE RASPUNDERE PROFESIONALA!
 Avocatul este asuma obligații de diligenta .
 Asistenta si reprezentarea clientului necesita o profesionala profesionala adecvata,
pregatirea temeinica a cauzelor, dosarelor si proiectelor, cu promptitudine, in functie de
natura cazului, experientei si crezului sau profesional.
Competența profesională adecvată presupune analiza și cercetarea atentă a circumstanțelor de
fapt, a aspectelor juridice ale problemelor juridice incidente în situația de fapt, pregătirea
adecvată și adaptarea permanentă a strategiei, tacticii, tehnicilor și metodelor specifice cu
evoluția cauzei, a unui dosar sau a unei lucrări în care avocatul este angajat.
 Avocatul are obligația de a se abține ca intenționat: – Să ignore obiectivele și scopurile
stabilite de client, astfel încât să se evite atingerea lor prin mijloace rezonabile, permițând
legea și statutul profesiei.– Sa prejudicieze un client pe durata relatiilor profesionale
NEGLIJAREA CAUZELOR CLIENTULUI, ABSENTA NEJUSTIFICATĂ ÎN REPETAT
MOD, FARA ASIGURAREA SUBSTITUIRII LEGALE ȘI COMPETENTE, CU
PREGĂTIREA CONTRACTULUI AL CLIENTULUI, CONSTITUIE ABATERE
DISCIPLINARA.
 Avocatul trebuie sa actioneze cu tact si rabdare pentru a infatisa si explica clientului
toate aspectele cazului in care il asista si / sau il reprezinta pe client.
 Avocatul este obligat să folosească limba cea mai potrivită în raport cu starea și
experiența clientului, pentru ca acesta să aibă o imagine corectă asupra situației juridice.
 Avocatul se va consulta permanent cu clientul în legătură cu strategia, mijloacele
tehnice și tactica adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost angajat. Avocatul nu
este obligat să urmeze tehnicile și procedurile indicate în mod arbitrar de client, pastrand
responsabilitatea pentru acestea.
 Sfatul clientului nu se limitează la expunerea unor prevederi legale ci va avea în
vedere și consecințele morale, economice, sociale și politice care ar putea avea relevanță în
situația respectivă
Clientul păstrează dreptul de revocare a mandatului acordat avocatului prin contractul de
asistență juridică.
 Avocatul va informa clientul cu privire la consecințele de fapt și juridice ale cazului, în
limitele informațiilor primite de la client.

2. Avocatul este persoana licențiată în știinte juridice care, ulterior, este admisă în profesie, în


baza unui examen organizat de baroul în care intenționează să profeseze. După admiterea în
profesie, avocatul poartă titlul profesional de avocat stagiar, urmând a fi înscris pe Tabloul
avocaților stagiari. La înscrierea în barou, avocatul depune un jurământ într-un cadru solemn.
După efectuarea stagiului obligatoriu de 2 ani, avocatul stagiar trebuie să susțină un examen de
definitivat organizat de barou, în urma căruia avocatul este înscris pe Tabloul avocaților
definitivi.
În principal, activitatea avocatului se realizează prin consultații cu caracter juridic și prin
asistență sau reprezentare în fața instanțelor judecătorești sau a altor organe de jurisdicție.
În exercitarea profesiei, avocatul este independent și se supune numai legii, statutului profesiei și
codului deontologic. El promovează și apără drepturile, libertățile și interesele legitime ale
omului.
Deși avocații au o formare juridică generală, complexitatea tot mai mare a aspectelor de drept,
generată de evoluția societății, a impus specializarea acestora pe diferite ramuri de drept (drept
comercial, drept civil, drept penal, drept fiscal etc) sau pe categorii de activități:

 avocați de consultanță care acordă consultații cu caracter juridic;


 avocați pledanți care asistă sau reprezintă persoanele fizice sau juridice în fața instanțelor
judecătorești.
Avocatura presupune practicarea sau exercitarea profesiei de avocat prin acordarea de
consultanță juridică pentru clienți, elaborarea documentelor legale, reprezentarea
clienților în negocieri și procedurilor judiciare etc.
De asemenea, avocatura denotă și activitatea de pregătire profesională a celor care
urmează cariera de avocat. 
3. Spre deosebire de Legea cu privire la statutul judecătorului (art. 22) şi Legea cu privire la
procuratură (art. 61), nici Legea cu privire la avocatură şi nici Statutul profesiei de avocat nu
enumeră exhaustiv abaterile disciplinare. Art. 56 alin. 1 al Legii cu privire la avocatură prevede
doar că „avocaţii răspund disciplinar pentru acţiunile prin care se încalcă prevederile prezentei
legi, normele Codului deontologic al avocatuluişi prevederile altor acte normative ce
reglementează activitatea avocaturii”. În vederea clarificării prevederilor Legii, art. 48 alin. 5 al
Statutului mai menţionează că constituie abatere disciplinară fapta comisă da avocat „de natură
să prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocaţi”. Art. 25 al Legii, care
se referă la retragerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat, prevede în mod explicit că
licenţa se retrage în cazul:

 neexercitării repetate, în decursul unui an, a atribuţiilor, dacă anterior avocatului i s-au
aplicat sancţiuni disciplinare;
 exercitării profesiei de avocat după suspendarea de drept a activităţii avocatului sau
netransmiterii, de către avocatul a cărui activitate este suspendată, la Consiliul Uniunii
Avocaţilor a licenţei şi a legitimaţiei în termenul stabilit;
 încălcării sistematice de către avocat a condiţiilor de acordare a asistenţei juridice
garantate de stat;
 refuzului repetat, nemotivat, de a acorda asistenţă juridică garantată de stat la solicitarea
oficiilor teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat;
 depistării circumstanţelor care adeveresc acţiunile nelegitime ale avocatului la obţinerea
licenţei;
 încălcării grave, de o singură dată, a normelor Codului deontologic alavocatului;
 rămânerii definitive a sentinţei instanţei judecătoreşti de condamnare a avocatului;
 pierderii, de către avocat, a cetăţeniei Republicii Moldova după obţinerea licenţei pentru
exercitarea profesiei de avocat;
 încălcării grave a prevederilor contractului de asistenţă juridică;
 neindicării, în contractul de asistenţă juridică, a onorariilor încasate de la client sau
indicării unor sume diminuate.
În aceste cazuri (cu excepţia „refuzului repetat, nemotivat, de a acorda asistenţă juridică
garantată de stat la solicitarea oficiilor teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă
Juridică Garantată de Stat”), licenţa este retrasă de Ministerul Justiţiei, la propunerea Comisiei
pentru etică şi disciplină (art. 25 alin. 2 al Legii). Comisia nu poate face astfel de propuneri decât
în urma unor proceduri disciplinare. Art. 56 alin. 2 al Legii menţionează că Comisia examinează
sesizările doar în ceea ce priveşte „acţiunile” comise de avocat „în timpul exercitării atribuţiilor
profesionale”

S-ar putea să vă placă și