LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC ,,VIRGIL MADGEARU“

IAȘI

PROIECT PENTRU SUSȚINEREA

EXAMENULUI DE CERTIFICARE A COMPETENȚELOR
PROFESIONALE
SPECIALIZAREA : TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI DE COMERȚ ,
NIVEL 4

Îndrumător,
Prof. Amăriuței Daniela

Candidat,
Cibotaru Marina
Clasa a XII-a G

Iunie, 2021
1
CONTABILITATEA DATORIILOR FINANCIARE A UNEI
FIRME COMERCIALE

2
 Cuprins

Argument...................................................................................................................................4
Capitolul I - Noţiuni generale privind datoriile financiare........................................................5
I.1. Definiție şi clasificarea datoriilor financiare............................ .……….……...5
I.2. Credite bancare……………………………...……….................................…..7
I.3. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni…………….............................. ....18
Capitolul II - Contabilitatea datoriilor financiare………………….... ……………….....…..22
II.1. Conturi specifice și funcționalitatea lor ………….………………………...22
II.2. Documente privind datoriile financiare ...………………………….....……23
II.3. Înregistrări contabile ………………………………………………......…...24
Capitolul III : Înregistrări contabile privind datoriile financiare la S.C. NARSS S.R.L...…..26
Concluzii……………………………………………………………………………………..30
Bibliografie…………………………………………………………………………………...31
Anexe…………………………………………………………………………………………31

3
 Argument

În vederea realizării lucrării pentru susținerea examenului de certificare a

competențelor profesionale , am optat în alegerea temei ,,Contabilitatea datoriilor financiare a
unei firme comerciale’’, deoarece consider că este o datorie foarte importantă în sfera contabilă,
aceasta reprezintă o obligație prezentă, provenită din evenimente trecute și care la decontare
determină un flux de beneficii dinspre întreprindere către mediul exterior.
Din punct de vedere informațional contabilitatea reprezintă un sistem de urmărire și
control a acelor laturi de activități entităților patrimoniale care pot fi exprimate valoric prin
intermediul etalonului bănesc.
Prin termenul de datorie înțelegem anumite angajamente de plată ale întreprinderii față de
furnizorii pentru bunurile procurate și serviciile prestate , față de personalul angajat privind
retribuirea muncii , față de stat privind plata impozitelor și taxelor , față de alte persoane
juridice sau fizice .
Datoriile financiare dețin un rol important în sfera fluxurilor ,care cu ajutorul resurselor
majore atrase țin să faciliteze situația financiar-economică a întreprinderii și să o orienteze către
una prosperă.
Așadar , lucrarea în obținerea examenului de certificare a competențelor profesionale ,
are ca punct de plecare datoriile financiare . Prezentarea aspectelor teoretice și practice privind
contabilitatea datoriilor financiare , clasificare și modul de gestionare a acestor datorii, precum
și baza normativă privind datoriile financiare constituie subiecte importante abordate în lucrare.
Lucrarea este compusă din trei capitole noţiuni generale privind datoriile financiare , contabil-
itatea şi documentarea datoriilor financiare , analiza datoriilor financiare.Scopul acestei lucrări
este să examinăm metodica de contabilizare a datoriilor financiare.

4
 Capitolul I
Noţiuni generale privind datoriile financiare

I.1. Definiție şi clasificarea datoriilor financiare

Datoriile financiare pentru afaceri sunt asemănătoare cardurilor de credit pentru o per-
soană fizică. Acestea sunt la îndemână în sensul că compania poate folosi pentru a angaja „banii
altora” pentru a-și finanța activitățile legate de afaceri pentru o anumită perioadă de timp, care
durează doar atunci când datoria devine exigibilă. Cu toate acestea, ar trebui să fie conștienți
de faptul că datoriile financiare excesive pot pune un pic în bilanț și pot duce compania în
pragul falimentului. Prin urmare, analiștii financiari și investitorii trebuie să fie conștienți de
ceea ce sunt și cum au impact asupra poziției financiare a companiei.

Datoriile financiare includ datoriile care apar în legătură cu procurarea capitalului at-
ras. Capitalul atras îl constituie mijloacele primite în valută naţională şi străină primite de către
întreprindere de la persoane fizice şi/sau juridice, pe un termen stabilit şi pentru o plată anumită.
Datoriile financiare pot fi de obicei executorii din cauza unui acord semnat între două entități.
Dar ele nu sunt întotdeauna obligatorii din punct de vedere legal.

Ele pot fi bazate pe obligații echitabile, cum ar fi o datorie bazată pe considerente etice
sau morale sau pot fi, de asemenea, obligatorii pentru entitate ca urmare a unei obligații con-
structive care înseamnă o obligație implicată de un set de circumstanțe într-o anumită situație,
spre deosebire de la o obligație contractuală.

Datoriile financiare includ, practic, datoria de plătit și dobânzile de plătit, care sunt
rezultatul utilizării banilor altora în trecut, conturile de plătit către alte părți, care sunt ca urmare
a achizițiilor anterioare, a chiriei și a contractelor de leasing plătibile proprietarilor de spații un
rezultat al utilizării în trecut a proprietății altora și a mai multor impozite de plătit, care sunt
rezultatul afacerii desfășurate în trecut. Aproape toate datoriile financiare se regăsesc în bilanțul
entității.

5
Tipuri de datorii financiare
Datoriile sunt clasificate în două tipuri pe baza perioadei de timp în care devin scadente
și sunt susceptibile de a fi plătite creditorilor. Pe baza acestui criteriu, cele două tipuri de pa-
sive sunt Datorii pe termen scurt sau curente și Datorii pe termen lung.

Datorii pe termen scurt

Datoriile pe termen scurt sau curente sunt cele care sunt plătibile în termen de 1 an
(următoarele 12 luni) de la momentul în care compania primește beneficiul economic.Cu alte
cuvinte, pasivele care aparțin anului curent se numesc pasive pe termen scurt sau pasive
curente. De exemplu, dacă o companie trebuie să plătească chirie anuală în virtutea ocupării
unui teren sau a unui spațiu de birouri etc., atunci chiria respectivă va fi clasificată în pasivele
curente sau pe termen scurt.În mod similar, dobânzile de plătit și acea parte a datoriilor pe
termen lung, care este plătibilă în cursul anului curent, va intra sub un pasiv pe termen scurt
sau curent.

Datorii pe termen lung

Datoriile pe termen lung sunt cele care se plătesc pe o perioadă de timp mai mare de 1
an.De exemplu, dacă o afacere contractează o ipotecă plătibilă pe o perioadă de 15 ani, aceasta
va intra sub obligații pe termen lung.În mod similar, toate datoriile care nu trebuie să fie plătite
în cursul anului curent vor fi, de asemenea, clasificate drept o datorie pe termen lung.

Datorii pe termen lung și pe termen scurt

Pentru majoritatea companiilor, datoriile pe termen lung cuprind în mare parte datoria pe
termen lung, care este adesea plătibilă în perioade chiar mai lungi de un deceniu. Cu toate
acestea, celelalte elemente care pot fi clasificate drept datorii pe termen lung includ obligați-
uni, împrumuturi, datorii privind impozitul amânat și obligații de pensie.

Pe de altă parte, există atât de multe elemente, altele decât dobânzile și partea curentă
a datoriilor pe termen lung, care pot fi înregistrate în pasivele pe termen scurt. Alte datorii pe
termen scurt includ cheltuielile cu salariile și conturile de plătit, care includ banii datorați
furnizorilor, utilitățile lunare și cheltuielile similare.

În cazul în care o companie are o datorie pe termen scurt pe care intenționează să o

refinanțeze, este posibil să apară o anumită confuzie în mintea dvs. cu privire la clasificarea
acesteia. Pentru eliminarea acestei confuzii, este necesar să se identifice dacă există vreo in-
tenție de refinanțare și, de asemenea, dacă a început procesul de refinanțare. Dacă da, și dacă
datoriile refinanțate pe termen scurt (datoria în general) vor deveni scadente pe o perioadă de
6
timp mai mare de 12 luni din cauza refinanțării, ele pot fi foarte bine reclasificate ca datorii pe
termen lung.

Prin urmare, există un singur criteriu care stă la baza acestei clasificări: următorul an sau peri-
oada de 12 luni.

I.2. Credite bancare

Creditul reprezintă o valoare actuală care se transmite de la un creditor (investitor sau

imprumutator) unui debitor (imprumutat) care se angajează să-l ramburseze, după un timp, în
condițiile specificate în contractul de credit, în cadrul caruia debitorul promite plata dobânzii
pentru a remunera pe debitor. Deși relațiile de credit au existat și în economiile premonetare
(schimburi de bunuri actuale contra unor bunuri viitoare cu scopul de a susține o afacere
prezența, de a asigura consumul actual), în economia actuală creditul ia formă unei relații
bănești între creditor și debitor.

Creditul este un mijloc de corelare a posibilităților de finanțare existente în societate cu

nevoile producției și ale consumului. Apariția relației dintre creditor și debitor este legată de
existența concomitentă a unor agenți economici care dispun de resurse bănești temporar dis-
ponibile și a altora care au nevoi suplimentare de astfel de resurse. Astfel, apare o piață a credi-
tului în cadrul căreia se confruntă oferta și cererea de credit.

Caracteristici

Esență raportului de credit se dezvăluie prin prezentarea trăsăturilor caracteristice:

Subiectele raportului de credit: creditorul și debitorul. Prezintă o mare diversitate în

ceea ce privește apartenența la structurile social – ecnomice, motivele angajării în raport de
credit și durata angajării sale. O ierarhizare generală presupune următoarea structura: agenții
economici, populația și statul.

 Agenții economici. În calitate de creditori, manevrează importante disponibilități mon-

etare, din fluxul cărora au loc considerabile degajari cu caracter temporar ce pot fi angrenate
în procesul de creditare. Pe de altă parte, prin repartizarea profitului, constituie fonduri și
rezerve, remunerează actionarii, ceea ce majorează global capacitatea de creditare a economiei
naționale. Agenții economici au calitate de debitori prin creditele temporare pentru desfășu-
rarea activitatiii și pentru dezvoltare.
7
 Populația. Creșterea veniturilor populației prin angajarea masivă în procesele econom-
ice, prin creșterea productivității muncii, prin capacitatea de prevedere și economisire, a făcut
din populație un factor major în desfășurarea raporturilor de credit. Populația are calitate de
creditor atunci când resursele disponibile sunt plasate la bănci (băncile sunt împrumutate) sau
cumpără obligațiuni și titluri lansate de diferite entități economice guvernamentale (ex. : bonuri
de tezaur). În calitate de debitor, populația împrumută resurse pentru anumite nevoi : investiții
imobiliare, bunuri de consum, bunuri de folosință îndelungată, pentru plata anumitor servicii
(studii, sănătate).

 Statul. În calitate de debitor, alături de întreprinderi și populație, se afirmă statul, prin

contractarea creditului public , pentru finanțarea deficitelor bugetare. Calitatea statului de cred-
itor (pentru anumite acțiuni, dezvoltări) este foarte puțîn prezența.

Promisiunea de rambursare. Este un element esențial al raportului de credit, presupune

riscuri și necesită angajarea unei garanții. Riscurile probabile ale raportului de credit sunt:
riscul de nerambursare și riscul de imobilizare.

 Riscul de nerambursare constă în probabilitatea întârzierii plății sau a incapacității de

plata datorată conjuncturii, dificultăților sectoriale sau deficiențelor împrumutatului. Pentru
prevenirea riscului trebuie să se analizeze debitorul prin prisma cerințelor respectării raportului
de credit sub următoarele aspecte: umane (moralitate, competență), economice (cadrul eco-
nomic național și internațional), financiare (situația financiară, gradul de îndatorare, capacitatea
de rambursare), juridice (formă juridică, legăturile juridice cu alte firme). Prevenirea riscului
este strict legată de procedurile de garantare a împrumutului.

 Riscul de imobilizare survine la banca, sau la dețînătorul de depozite, care nu este în

măsură să satisfacă cererile titularilor de depozite, din cauza unei gestiuni precare a creditelor
acordate.

Creditele care se acordă prin bănci angajează fonduri care nu aparțîn băncii. Pentru o
gestiune optimă a fondurilor proprii, banca trebuie să își întărească poziția să de creditor prin
garanții. Însă, oricare ar fi garanțiile oferite, acestea nu trebuie privite decât că precauție supli-
mentară și nu un suport al unui risc mai mult decât probabil. Transformarea garanțiilor în bani
presupune pentru creditor eforturi și cheltuieli suplimentare și implică imobilizari îndelungate
a fondurilor.

Termenul de rambursare. Că trăsătură a raportului de credit, acesta poate varia de la

termene foarte scurte (24 de ore) până la termene foarte lungi (50 de ani). Pentru creditele pe

8
termen scurt este caracteristică rambursarea integrală la scadență. Creditele pe termen mediu
și lung implică rambursarea eșalonată, fapt ce presupune că la scadențele intermediare (lunare,
trimestriale) o dată cu dobânda se rambursează și o parte din principalul creditului.

Dobânda. Reprezintă prețul creditului. Asimilate costului creditului sunt și comisi-

oanele aferente acestuia.

Dobânda reprezintă prețul capitalului utilizat, sau „chiria” pe care o plătește debitorul
pentru dreptul care i se acordă, cel de a folosi capitalul împrumutat. În general, nivelul dobânzii
se corelează cu rată profitului obținută de întreprinzător. Cuantificarea dobânzii se realizează
prin utilizarea ratei dobânzii, care se constituie într-un instrument de influențare a cererii și
ofertei de credite. Un nivel redus al ratei dobânzii antrenează o cerere sporită de credite, ceea
ce determina efecte favorabile asupra producției și economiei, după cum un cost ridicat al cred-
itelor, respectiv o rată a dobânzii ridicată, generează diminuarea cererii de credite. Luarea în
considerare a ratei inflației, comparativ cu rată dobânzii utilizată în contractul de credit, con-
duce la constatarea faptului, că în perioadele cu inflație sporită, creditele constituie pentru deb-
itori o modalitate perfectă de finanțare.

În funcție de același element, inflația, se utilizează în raporturile de credit, două tipuri de

dobânda :

• Dobânda fixă – același nivel pe toată durata creditului

• Dobânda variabilă – nivele diferite în funcție de condițiile contractuale

După modul de achitare pentru subiect, dobânda poate fi :

• Dobânda activă - plătită de debitor

• Dobânda pasivă - plătită de creditor pentru resursele împrumutate.

Acordarea creditului. Creditul poate fi consimțit prin cadrul unei tranzacții unice:
acordarea unui împrumut, vânzarea unei obligațiuni, angajarea unui depozit. Pentru consimti-
rea tranzacției, respectiv acordarea creditului, creditorul trebuie să-și asigure o bună informare
și documentare pentru evitarea riscului. În acest sens, băncile își creează un cadru propriu de
informare și documentare pentru studierea capacității de plata și, respectiv, a potențialului eco-
nomic al firmelor.

Consemnarea și transferabilitatea. Acordurile de credit sunt consemnate, în marea lor

majoritate, prin înscrisuri, instrumente de credit a căror formă de prezentare implică aspecte

9
multiple și diferențiate. Esențial în aceste instrumente este obligația fermă a debitorului privind
rambursarea împrumutului, respectiv dreptul creditorului de a I se plăti suma angajată.

Transferabilitatea intrumentelor de credit poate avea loc direct între investitori sau indi-
rect, în cadrul piețelor de capital și financiare. Transferul direct este desfășurat de obicei, în
cadrul raporturilor directe de credite privind circulația cambiei, a cecului, în timp ce obiect al
piețelor financiare sunt obligațiile statului (bonuri de tezaur) sau ale întreprinderilor.

Functiile creditului

Prin natură lui, creditul îndeplinește o serie de funcții socia-economice pozitive:

• Creditul facilitează sporirea capitalului real, favorizând o mai bună utilizare a factorilor de
producție existenți. Prin intermediul creditului, resursele banetsi existente pot fi valorificate în
sensul sporirii producției naționale, din pasive devin active.

• Contribuie la concentrarea activităților economice în unități mari. Facilitează distribuirea și

redistribuirea resurselor bănești între diferite întreprinderi și ramuri economice, orientându-le
spre unitățile mai bine situație pe piață, sporindu-le forță concurențială, profitul încasat și pat-
rimoniul de care dispun.

• Accelerează tranzacțiile comerciale. Creditul ușurează desfacerea mărfurilor pe scară mare.

Comerciantul detailist obține mărfuri pe credit în schimbul unui efect comercial pe care comer-
ciantul angrosist o poate sconta la o banca, dacă nu poate aștepta restituirea sumei de către
debitorul sau.

• Sporește viteză de rotație a monedei și contribuie la dimensionarea ei. Banii de credit con-
tribuie și la sporirea cantității mijloacelor de plata în economia națională, influențând și în sen-
sul modificării structurii lor.

• Exercită o influență benefică asupra consumului, prin posibilitatea cumpărării pe credit și a

plății în rate a unor bunuri de folosință îndelungată.

Clasificarea creditelor

Criteriile care determina delimitare principalelor tipuri de credit sunt :

• Persoană creditorului

10
• Modalitatea specifică de formare și utilizare a capitalurilor disponibile

• Persoană debitorului

• Dimensiunile și dinamică necesităților debitorului și modul de folosire a capitalurilor împru-

mutate

• Obiectul creditului și sfera de utilizare

• Duratele de constituire a capitalului disponibil și de utilizare de către împrumutați.

Pe baza acestor criterii, raporturile de credit se structurează astfel :

• Creditul comercial

• Creditul obligatar

• Creditul ipotecar

• Creditul de consum

• Creditul bancar.

Componentele creditului bancar

Înainte de a prezența varietatea de tipuri de credite de pe piață, este necesară definirea elemen-
telor caracteristice (tehnice) ale unui credit :

ƒ Principalul creditului

ƒ Dobânda și rată dobânzii

ƒ Dobânda anuală efectivă (DAE)

ƒ Comisioanele creditului

ƒ Rată creditului

ƒ Scadentarul de plata (planul de rambursare)

ƒ Scadență (maturitatea) ratei

ƒ Maturitatea creditului (scadență finală)

ƒ Termenul de acordare

ƒ Destinația creditului

ƒ Valută creditului
11
ƒ Plafonul creditului

ƒ Soldul creditului (sold curent, sold restant, sold neutilizat)

ƒ Rambursarea creditului

ƒ Perioada de grație

ƒ Perioada de utilizare

ƒ Perioada de angajare

ƒ Perioada de tragere

ƒ Garanțiile creditului

ƒ Serviciul datoriei

Principalul creditului - reprezintă suma inițială a creditului acordat, capitalul împrumutat

inițial.

Dobânda și rată dobânzii. Dobânda este prețul care trebuie plătit pentru împrumutarea
(utilizarea) unei sume de bani pentru o anumită perioada. Rată dobânzii reprezintă nivelul pro-
centual aplicat capitalului împrumutat pe perioada derulării creditului. Ea se aplică la soldul
creditului (partea nerambursata din capitalul împrumutat inițial), fiind calculată la perioade de
timp clar stipulate în contractul de credit.

Dobânda anuală efectivă (DAE). Arată care este costul real al unui credit luând în calcul
nu numai cheltuielile cu rată dobânzii, dar și celelalte taxe, comisioane și unele asigurări care
trebuie plătite de către client.

Comisioanele creditului. Sunt incluse în costul total al creditului, pe lângă dobânda. Ti-
pologia lor va fi prezența în capitolul destinat costurilor creditului.

Rată creditului. Reprezintă suma totală de achitat de către debitor la scadențele interme-
diare, conform condițiilor contractuale. Include partea din principal de rambursat, plus
dobânzile și comisioanele aferente, conform scadențarului de plata.

Scadentarul de plata (planul de rambursare). Planul de plăti conține descrierea

datelor (zilelor) și sumelor tuturor ratelor pe care clientul trebuie să le plătească când returnează
un credit.

12
 Scadență (maturitatea) ratei. Acesta este termenul în care rată scadență pentru fiecare
luna trebuie plătită. Scadență fiecărei rate este conținută în planul de plăti sau în contractul de
credit .

Maturitatea creditului (scadență finală). Această este dată la care creditul trebuie achi-
tat în întregime.

Termenul de acordare. Reprezintă perioada pe care este acordat împrumutul. După acest
criteriu, creditele se clasifică în credite pe termen scurt, mediu sau lung.

Destinația creditului. Obiectul utilizării creditului. În funcție de acest criteriu, creditele

sunt grupate în diverse categorii.

Valută creditului. Creditele pot fi acordate în lei sau în valută. În interdependență cu

valută creditului se află dobânda acetsuia.

Plafonul creditului. Valoarea maximă a creditului, stabilit în contractul de credit, în limita

căruia debitorul poate utiliza fondurile puse la dispoziția să de către banca.

Soldul creditului. Partea nerambursata din capitalul împrumutat inițial. Se disting

următoarele tipuri de șolduri :

• Sold curent – principalul creditului nerambursat

• Sold restant – partea nerambursata din ratele scadente

• Sold neutilizat – partea neutilizată din plafonul acordat de banca.

Rambursarea creditului. Modalitățile de rambursare a unui credit sunt următoarele :

• În fiecare luna, clientul rambursează o parte egală din capitalul împrumutat (principal) și
dobânda aferentă respectivei perioade. În acest caz, rată unui credit este diferită în fiecare luna
din moment ce rată dobânzii este aplicată sumei rămase de plătit din credit, a cărei valoare
scade lunar.

• Plan de rambursare cu rate lunare (anuale) egale, care include parte diferită din principal în
fiecare luna și dobânda scadență pentru perioada respectivă.

• Plan de rambursare flexibil / iregular - când clientul are un venit sezonier, un plan de plăti
poate fi acceptat cu rate mai mari în lunile "bune" și mai mici în perioadele mai slabe.

13
 Perioada de grație. Este perioada de la începutul creditului, în care debitorul va plăti doar
dobânda aferentă capitalului împrumutat. În anumite cazuri și această dobânda se poate acu-
mula devenind scadență după perioada de grație. Procedeul este de obicei folosit în cazul cred-
itelor pentru investiții, pentru a acordă un răgaz debitorului de a da în folosință obiectul in-
vestiției respective.

Perioada de utilizare. Reprezintă intervalul cuprins între dată primei trageri din credit și
termenul final de rambursare

Perioada de angajare. Perioada în care debitorul trebuie să angajeze creditul (trebuie să

efectueze cel puțîn o tragere din credit).

Perioada de tragere. Reprezintă intervalul de timp înscris în contractul de credit, în care

împrumutatul are dreptul de a face trageri, în limita plafonului aprobat, începând cu dată la care
s-au îndeplinit toate condițiile de tragere prevăzute in contractele încheiate (garanții, asigurări),
și încheind cu dată ultimei trageri.

Garanțiile creditului. Creditele se asigura cu garanții, pentru acoperirea la riscul de

credit. Tipologia garanțiilor va fi prezentată într-un capitol ulterior.

Serviciul datoriei. Numărul de zile restante ale creditului (se contorizeza de la dată trece-
rii la restanță a principalului sau dobânzii scadente).

Creditul bancar

Creditul bancar cuprinde o sferă largă de raporturi de credit, pe termen scurt, mediu sau
lung, privind operații bazate pe înscrisuri sau fără, garantate sau negarantate, pe obiect de credit
sau global. În raporturile de credit cu instituțiile de credit se pot angaja persoanele juridice (au
calitatea de agenți economici) și persoanele fizice. Raporturile de credit ale întreprinderilor cu
băncile sunt de regulă reciproce. Pe de o parte, întreprinderile formează depozite pe care băncile
le utilizează că resurse. Pe de altă parte, băncile acordă credite întreprinderilor pentru nevoile
lor de producție curentă sau cu recuperare ulterioară, pentru investiții.

Din analiză comparativă a celor 5 tipuri de credite, se poate sintetiza următoarea con-
cluzie : două categorii de credit, creditul comercial și creditul obligatar, presupun obligații di-
recte între debitor și creditor (posibile a fi desfășurate în sfera băncilor, de la început la sfârșit),
în timp ce celelalte categorii de credit, bancar, ipotecar, de consum, presupun existența unor
raporturi de credit complementare intermediate prin bănci (Figura 1).

14
 (Figura 1)

Raporturile de creditse desfășoară în mod necesar pe două planuri :

• Procesul de mobilizare a capitalurilor disponibile (creditorul este dețînătorul de disponibilități

iar depozitar este banca).

• Procesul de distribuire a capitalurilor disponibile (utilizatorii în calitate de debitori recurg la

bănci comerciale).

Clasificare

În funcție de tipul debitorului care contractează credite bancare, acestea se grupează

astfel :

• Credite persoane fizice

• Credite persoane juridice.

• Credite persoane fizice

În funcție de obiectul creditului și sfera de utilizare a acestuia, se disting următoarele

tipuri de credite acordate persoanelor fizice :

• Creditul nenominalizat

• Credtul auto

• Creditul imobiliar

• Creditul ipotecar

• Creditul pentru bunuri de folosință îndelungată

• Cardul de credit.
15
• Overdraft

• Creditul punte

Creditul nenominalizat - (pentru consum personal) se acordă pentru acoperirea nece-

sităților curente ale solicitantului și ale familiei sale, existând astfel libertate totală în ceea ce
privește sumele creditate. Creditele sunt acordate, în principal, în baza solvabilității debitorului.
În funcție de suma solicitată, banca poate impune garanții imobiliare sau de altă natură. Creditul
se poate acordă pe termen scurt, mediu și lung (în ultimul timp apărând pe piață chiar și credite
de consum pe perioade de 25 de ani).

Creditul auto. Destinația acestui credit o reprezintă achiziția de autoturisme noi de la

dealeri autorizați sau second hand, de la comercianți de autoturisme second-hand sau de la
persoane fizice.

Creditul imobiliar Credite garantate cu proprietatea care face obiectul achiziției sau cu
alte proprietăți. Acest tip de credite este potrivit pentru construirea sau achiziționarea unui imo-
bil, a unui teren sau pentru operațiuni de renovare, modernizare, extindere.

Creditul ipotecar. Credite garantate exclusiv cu proprietatea care face obiectul achiziției.
Acest tip de credite este potrivit pentru achiziționarea de proprietăți, care au fie destinația de
locuința, fie altă destinație (investiții). Astfel, creditul ipotecar se garantează cu ipotecă pe imo-
bil, în timp ce creditul imobiliar se poate garanta și cu alte tipuri de garanții (giranti, alte imo-
bile). Se consideră în general că prin credit imobiliar se pot finanța și construcțiile de imobile,
în timp ce prin credit ipotecar acest lucru nu este posibil, deoarece este imposibil să fie ipotecat
un imobil inexistent.

Creditul pentru bunuri de folosință îndelungată Acest tip de credit se acordă pentru
achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată (aparate electronice și electrocasnice, tehnică
de calcul, componente IT, mobilier), de la comercianții cu care banca are încheiate convenții
pentru achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată cu plata în rate.

Cardul de credit Cardul de credit este instrumentul de plata electronic care permite
dețînătorului (persoane fizice rezidențe și nerezidente și persoane juridice) să efectueze tran-
zacții în numerar de la bancomante (ATM) sau ghișeele băncii și tranzacții pentru
achiziționarea de bunuri și servicii de la acceptatorii de carduri, în limita plafonului de credit
pus la dispoziția dețînătorului. Caracterul revolving al creditului este dat de achitarea lunară a
sumei minime de plata și da dreptul utilizatorului de card la noi tranzacții în limita plafonului
aprobat rămas disponibil după achitarea acesteia. Suma minimă de plata se compune din
16
dobânzile calculate zilnic la soldul creditului utilizat in luna respectivă, comisoanele datorate
pentru operațiunile înregistrate in cursul lunii și suma (% din soldul cardului existent la dată
extrasului de cont) ce trebuie rambursată.

Overdraft Descoperitul de cont sau overdraftul reprezintă o linie de credit pe care banca o
acordă pe un card de debit. Astfel, posesorul are acces la un împrumut care se reînnoiește per-
manent, în limita unui plafon stabilit de banca. Pentru a beneficia de un descoperit de cont, este
însă nevoie de acceptul angajatorului. Acesta trebuie să încheie un protocol cu banca și să
vireze salariile angajaților pe cardurile de debit.

Creditul punte Creditul punte este un împrumut pe termen scurt ce poate fi acordat acelor
clienți eligibili pentru un credit ipotecar, care nu dispun în prezent de suma de bani necesară
pentru a constitui avansul la achiziționarea imobilului, dar au o proprietate imobiliară (aparta-
ment sau casă) pe care intenţionează să o vandă pentru a constitui avansul. Scopul acestui credit
este de a acordă finanțare pentru avans clienților, pe perioada cuprinsă între momentul semnării
contractului de credit ipotecar şi implicit al achiziției noului imobil până la vânzarea imobilului
pe care îl dețîn în prezent.

Credite persoane juridice

În funcție de durata pentru care se acordă creditul, obiectul creditului și sfera de utilizare, cred-
itele acordate persoanelor juridice se clasifică astfel :

• Credite pe termen scurt : o Linia de credit

o Creditul pentru finanțarea stocurilor

o Creditul de trezorerie - nevoi temporare

o Creditul de scont

o Creditul pe documente de plata

o Factoringul

o Creditul pentru facilități de cont

o Creditul pe descoperit de cont (overdraft)

o Scrisori de garanție bancară

• Credite pe termen mediu și lung : o Creditul pentru investiții (echipament)

o Creditul pentru cumpărarea de acțiuni și active

17
o Creditul promotor

o Creditele ipotecare

o Creditul pentru activitatea de leasing

o Creditul de forfetare

I.3. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni

O posibilă sursă de finanțare a societăților pe acțiuni este emisiunea de obligațiuni . Împru-

muturile din emisiune de obligațiuni se angajează (obțîn) pe durate relativ lungi de timp, prin
vânzarea către public a titlurilor de credit negociabile, numite obligațiuni. Ele sunt garantate,
cu activele pe care le deține entitatea, iar valoarea totală a lor nu poate depăși ¾ din capitalul
social vărsat și existent efectiv.

Împrumuturile din emisiunea de obligațiuni, denumite și credite obligatare, se caracterizează

astfel:

-sunt purtătoare de dobânzi anuale, care reprezintă veniturile cuvenite posesorilor (

cumpărătorilor) de obligațiuni;

-valoarea nominală a unei obligațiuni, nu poate fi mai mică de o anumită limita. În funcție de
această se calculează și dobânda;

-prețul de emisie, etse valoarea la care se face emisiunea și care este adesea inferioară valorii
nominale;

-valoarea aferentă obligațiunilor subscrise, se încasează integral în momentul subscrierii lor de

către solicitanți, denumiți și subscriptori sau obligatari;

-obligațiunile se răscumpăra, la termenle stabilite în momentul emisiunii lor, iar operațiunea în

sine poartă denumirea de rambursare;

-valoarea și prețul de rambursare, care poate fi egală sau superioară valorii nominale, este
stabilită prin prospectul de emisiune al titlurilor;

-diferența între valoarea de emisiune sau de vânzare (mai mică) și valoarea sau prețul de
rambursare ( mai mare), constituie prima de răscumpărare, de care beneficiază obligatarii.

Această prima, conține și diferența între, valoarea nominală ( mai mică) și prețul de
rambursare. În funcție de condițiile pieței, obligațiunile sunt emise cu un randament ( rată
18
dobânzii efective) egal sau superior, sau inferior ratei nominale a dobânzii. În cazul când, ob-
ligațiunile sunt emise sub valoarea nominală, diferența reprezintă prima de emisiune.

Alături de dobânda, prima de răscumpărare, reprezintă efortul pe care emitentul, trebuie

să-l facă pentru împrumutul obținut. Valoarea neamortizarii, a primei de răscumpărare, în
bilanț, ajustează valoarea împrumutului.

În contractul de emisiune, se poate prevedea, una din următoarele modalități de rambursare:

- ramburasarea totală a obligațiunilor la o singură dată și anume la expirarea perioadei

împrumutului, în fiecare an sunt plătite dobânzi constante;
- rambursarea (amortismentul) unui anumit număr de obligațiuni, în fiecare an , la o dată
prevăzută, numită scadență. În acest caz, printr-un „tablou de amortizare”, se fixează
scadențele, numărul de titluri de amortizat și cupoanele de dobânzi de plătit, pentru
obligațiunile amortizate la fiecare scadență.

Tabloul de amortisment al împrumutului, poate fi realizat după una din următoarele metode:

I .Metodă anuitatilor constante; prin care totalul sumelor conscarate în fiecare an pentru
rambursarea obligațiunilor și plata dobânzilor, să fie practic constant. Se aplică regulile
matematicilor finaciare. În fiecare an, se rambursează o suma costantă, formată din: rată

creditului și dobânda;Formulă de calcul a anuitatii se prezintă astfel:

Unde :
A = anuitatea de rambursat

V = valoarea actuală a împrumutului de rambursat

r = rată constanța a dobânzii anuale;

t = durata în ani, a împrumutului

ÎI. Metodă amortismentului constant ( formă anuitatilor variabile): potrivit căreia , societatea
comercială rambursează același număr de titluri , anuități degresive fiind compuse din : o parte
fixă care reprezintă rată de rambursare a împrumutului și de o parte variabilă, care descrește în
timp, ce reprezintă dobânda.

Împrumuturile din emisiuni de obligațiuni, sunt de două feluri:fără prime de rambursare, cu

prime de rambursare. Împrumuturile din emisiuni de obligațiuni, sunt de două feluri: fără prime
de rambursare; cu prime de rambursare.

19
 Împrumuturile fără prime de rambursare sunt acelea care se rambursează dețînătorilor
de obligațiuni,la valoarea de emisie ( nominală).

Împrumuturile cu prime la rambursare sunt cele la care valoarea de rambursare, este

mai mare decât valoarea de emisiune (nominală). Diferența o reprezintă prima de rambursare
ce se înregistrează separat. Primele de rambursare se amortizează prin trecerea lor asupra chel-
tuielilor financiare privind amortizările, provizionele și ajustările pentru deprecierea în toată
perioada de rambursare a împrumutului din emisiune de obligațiuni. Amortizarea, este propor-
țională cu numărul de obligațiuni rambursate în cursul exercițiului.

Contul care ține evidență acestei categorii de împrumuturi este contul de pasiv 161
„împrumuturi din emisiuni de obligațiuni”, iar contul care ține evidență primelor de rambursare
este 169 „prime privind rambursarea obligațiunilor”, cont cu funcție contabila de activ. În ce
privesc dobânzile aferente acestui tip de împrumut, evidență lor se realizează cu ajutorul
contului 168 „ dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate” la care planul de conturi
are precizat contul sintetic de gradul ÎI 1681 „dobânzi aferente împrumuturilor din emisiunea
de obligațiuni”. În planul de conturi pentru contul 161, sunt detaliate conturi sintetice de gradul
ÎI pe forme:

1614 „Împrumuturi externe din emisiunea de obligațiuni garantate de stat”;

1615 „Împrumuturi externe din emisiunea de obligațiuni garantate de bănci”;

1617 „împrumuturi interne din emisiunea de obligațiuni garantate de stat”;

1618 „Alte împrumuturi din emisiuni de obligațiuni”.

În cazul în care valoarea de emisiune a obligatinunilor este inferioară valorii de

răscumpărare sau de rambursare, se vor înregistra în mod distinct prime de rambursare a ob-
ligațiunilor în contul 169. Aceste prime se vor amortiza pe parcursul răscumpărării rambursării
contravalorii obligațiunilor în corespondență cu contul 6868 „cheltuieli financiare privind
amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor” (6868 = 169).

Deorece împrumuturile sunt purtătoare de dobânda , în contabilitatea se va înregistra în mod

distinct, datoria privind dobânda pentru împrumuturi din emisiunea de obligațiuni (1681
„dobânzi aferente împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni”) în corespondență cu contul
de cheltuieli privind dobânda (666).

Contul 161 “Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni” este un cont de pasiv.

20
Contul 161 “Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni” se creditează prin debitul conturilor:

169 “Prime privind rambursarea obligaţiunilor” - cu suma primelor de rambursare aferente

împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni.

461 “Debitori diverşi” - cu suma împrumuturilor de primit din emisiuni de obligaţiuni.

512 “Conturi curente la bănci” - cu suma împrumuturilor primite din emisiuni de obligaţiuni.

665 "Cheltuieli din diferenţe de curs valutar" - cu diferenţele nefavorabile de curs valutar re-
zultate din evaluarea datoriilor în valută la închiderea exerciţiului financiar.

Contul 161 “Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni” se debitează prin creditul conturilor:

505 "Obligaţiuni emise şi răscumpărate" - cu valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate,

anulate.

512 “Conturi curente la bănci” - cu suma împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni rambur-
sate.

739 “Alte venituri din activităţile fără scop patrimonial” - cu diferenţele favorabile favorabile
de curs valutar rezultate din evaluarea datoriilor în valută la închiderea exerciţiului financiar,
precum şi din decontarea datoriilor în valută.

21
 Capitolul II

Contabilitatea datoriilor financiare

II.1. Conturi specifice și funcționalitatea lor

Datoriile pe termen scurt (numite și datorii curente) reprezintă surse de finanțare externe
puse la dispoziția societății și care trebuiesc achitate într-un termen de maxim 12 luni.

Datoriile curente includ:

- împrumuturi din emisiunea de obligațiuni-161

- sume datorate instituțiilor de credit
- avansuri încasate în contul comenzilor-419

datorii comerciale (furnizori)-401

efecte de comerț de plătit (cambii, bilete la ordin, cecuri)-403

sume datorate entităților afiliate-2671

Datoriile pe termen lung sunt surse de finanțare externe atrase de societate prin emisi-
unea de obligațiuni, împrumuturi de la bănci și alte instituții financiare sau sume puse la dis-
poziția societății de entități afiliate și furnizori (datorii comerciale) și care trebuie restituite, de
regulă, într-un termen mai mare de 12 luni.

Potrivit reglementărilor contabile ( OMFP 1802/2014), o datorie este considerată că fiind

pe termen lung atunci când sumele trebuie plătite într-o perioada mai mare de un an.

Contabilitatea împrumuturilor și datoriilor asimilate acestora se ține pe următoarele categorii:

împrumuturi din emisiuni de obligațiuni și prime de rambursare a acestora;-169

credite bancare pe termen lung și mediu;-1621

sumele datorate entităților afiliate,entităților asociate și entităților controlate în comun;-

1661,1663

alte împrumuturi și datorii asimilate, precum și dobânzile aferente acestora.-167,168

22
 Societățile trebuie să mențînă clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobânda
în această categorie chiar și atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la dată bilanțului,
dacă:

termenul inițial a fost pentru o perioada mai mare de 12 luni;

există un acord de refinanțare sau de reeșalonare a plăților, care este încheiat înainte de dată
bilanțului.

Pornind de la această clasificare, există două reguli de baza ale finanțării :

a) activele pe termen scurt să fie finanțate prin datorii pe termen scurt

b) activele pe termen lung să fie finanțate prin datorii pe termen lung.

În cazul în care se constată dezechilibre, acestea pot fi rezolvate prin restructurări bilanțiere.

II.2. Documente privind datoriile financiare

Contractul de credit (anexa 1)

Contractul de credit trebuie să conțină, de asemenea, informații similare într-un format similar
celui furnizat în faza precontractuală.

Împrumutătorii trebuie:

• să le ofere consumatorilor explicații adecvate, astfel încât aceștia să poată alege un

contract corespunzător nevoilor și situației lor financiare;
• să evalueze bonitatea clienților înainte de a semna un acord și să informeze consuma-
torul, în cazul în care cererea de credit este respinsă, cu privire la rezultatul și la detaliile
bazei de date de credit utilizate.

Consumatorii:

• au dreptul de a renunța la contractul de credit în termen de 14 zile, fără obligația de

a preciza motivul;
• au dreptul de a rambursa anticipat creditul în orice moment, cu condiția ca creditorul
să primească o compensare corectă și justificată în mod obiectiv.

23
II.3. Înregistrări contabile

Contractare credit

Datoriile pe termen lung primite de la banca și alte persoane juridice se contabilizează cu

ajutorul conturilor de pasiv 162 “Credite bancare pe termen lung” și 1682 “Dobânzi aferente
creditelor bancare pe termen lung”. În creditul conturilor se înregistrează datoriile creditelor
primite, respectiv dobânzile aferente, iar în debitul lor, rambursările de credite și plățile de
dobânzi. Soldul creditor al conturilor reprezintă datoriile din credite pe termen lung și mediu,
respectiv din dobânzi neexpirate până la închiderea exercițiului financiar.

Monografie: Societatea primește un credit bancar, în suma de 80.000 lei pentru o perioada de
15 ani. Dobânda anuală este de 25% și se plătește lunar. Creditul este rambursat integral la
scadență.

• Înregistrare credit:

5121 “Conturi la bănci în lei” = 1621 “Credite bancare pe termen lung” 80.000 lei

• Plata dobânzii lunare:

666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 1.666 lei/luna

Calcul: 80.000 lei * 25% / 12 luni = 1.666 lei/luna

• Rambursarea creditului la scadență

1621 “Credite bancare pe termen lung” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 80.000 lei

Înregistrare dobândă

Societatea comercială decide să ia un credit de 10 000 euro .

credit contractat pe o perioadă de 3 ani, dobândă anuală 20%;
10 000 Eur x 4,10 lei = 410 000 lei
Înregistrare dobândă
* Dobândă – 20%
Dobândă lunară = 410 000 * 0,2 / 12 luni = 6833 lei

24
666 = 1682 6833 lei
” Cheltuieli privind dobânzile” ” Dobânzi aferente creditelor bancare pe ter-
men lung”
Înregistrare plată dobândă
1682 = 5121 6833 lei
” Dobânzi aferente creditelor bancare ” Conturi la bănci in lei”
pe termen lung ”

Înregistrare rată restantă

1621 = 1622
”Credite bancare pe termen lung” ” Credite bancare pe termen lung nerambursate
la scadenţă”

**Înregistrare plată rată restantă

1622 = 5121
” Credite bancare pe termen lung ” Conturi la bănci în lei”
nerambursate la scadenţă”

25
 Capitolul III

Înregistrări contabile privind datoriile financiare la S.C. NARSS

S.R.L.

Prezentarea societății comerciale

Societatea Comercială S.C. NARSS S.R.L. este o societate relativ tânara apărută pe
piață locală și zonală a prestatorilor de servicii din domeniul lucrărilor de construcții, anul
înfiintarii acesteia fiind 2004.
Societatea și-a început activitatea cu lucrări de mai mică amploare, dar care prin calitatea
execuției și seriozitatea cu care au fost abordate angajamentele contractuale cu clienții, au adus
cel puțîn capitalul de încredere care să o recomande pentru noi colaborări.
Capacitatea organizației de a se adapta cu rapiditate cerințelor în continuă schimbare
ale clienților și, în general, ale pieței serviciilor din domeniul construcțiilor, a dat posibilitatea
contractării de lucrări care au presupus un grad sporit de dificultate sau care a presupus
utilizarea de materiale și tehnologii noi.
Acest lucru a fost posibil în condițiile în care managementul firmei a înteles din primul moment
că unul din elementele cheie ale funcționarii proceselor este capabilitatea personalului și că
trebuie să întreprinda acțiuni care să garanteze permanentă ei concordanță cu cerințele.
S.C. NARSS S.R.L. este o firma dinamică, dornică să-și consolideze poziția pe
segmentul de piață pe care acționează prin execuții de lucrări al căror element de referință să
fie CALITATEA.
Faptul că în prezent firma are în execuție lucrări cu beneficiari reprezentativi pe plan național
demonstrează că direcția către care se îndreapta dezvoltarea firmei este cea bună.
Activitatea S.C. NARSS S.R.L. se desfășoară în condițiile unei permanente preocupări pentru
protecția mediului înconjurator și mai ales pentru a asigura siguranță deplină a oamenilor în
acțiunile acestora.
Sediul de activitate este localizat în București , stradă Electricienilor .
Domeniu de activitate:
Potrivit datelor conținute în Certificatul de înregistrare a firmei S.C. NARSS S.R.L., obiectul
principal de activitate al societății este:
Construcții de clădiri și lucrări de geniu, cod CAEN 4521
S.C.NARSS S.R.L. efectuează lucrări de construcții-montaj din domeniul construcții civile,
industriale și agrozootehnice, inclusiv instalațiile aferente (electrice, sanitare și termice).
Producție industrială - producere elemente prefabricate, confecții metalice, confecții armătură,
confecții din lemn.

26
 1. Înregistrarea transferului la credite restante a creditelor pe termen lung nerambursate la
scadență și rambursarea ratei restante se face astfel:
Transferul creditului curent la credite nerambursate la scadență:
1621 =1622 250
lei
Credite bancare pe termen lung Credite bancare pe termen lung nerambur-
sate la scadență
Rambursarea creditului restant:
1622 =5121 250
lei
Credite bancare pe term lung nerambursate Conturi la bănci în lei
la scadență

2. Societatea comerciala primește un credit bancar în valută pe 2 ani în valoare de 20000

euro la cursul de 4,8 lei/euro. Dobânda este de 5% și se achită la sfârșitul fiecărui an.
Creditul se restituie în 2 tranșe egale la sfârșitul fiecărui an. La sfârșitul primului an
cursul era de 4,7 lei/euro, iar la sfârșitul anului doi cursul era de 4,9 lei/euro.
Primirea creditului: 20000 x 4,8 = 96000 lei
5124 =1621 96000
lei
Conturi la bănci în valută Credite bancare pe termen lung
înregistrarea și achitarea dobânzii în primul an (20000 x 4,7x 5%):
666 =5124 4700 lei
Cheltuieli privind dobânzile Conturi la bănci în lei
Rambursarea creditului la sfârșitul primului an :
1621 =% 48000
lei
Credite bancare pe termne lung (10000x 4,8) 765 1000 lei
Venituri din diferențe de curs valutar
5124 47000
lei
Conturi la bănci în valuta
(10000x4,7)

27
Diferențele de curs valutar la 31 decembrie aferente creditului nerambursat:
1621 =765 1000 lei
Credite bancare pe termen lung (4,8-4,7) Venituri din diferențe de curs valutar
x10000
înregistrarea și achitarea dobânzii din al doilea an (10000 x 4,9 x 5%):
666 =5124 2450 lei
Cheltuieli privind dobânzile Conturi la bănci în valută
Rambursarea creditului la sfarșitul anului doi:
% =5124 49000
lei
1621 Conturi la bănci în valută (10000x4,9)47000
lei
Credite bancare pe termen lung (10000x 4,7)
665 2000 lei
Cheltuieli din diferențe de curs valutar

3. Societate primeşte la începutul lunii feb un credit bancar pe 2 luni în sumă de 1000
USD la cursul de 4,20. Dobânda este de 1% pe lună și se achită în valută la sfârşitul
fiecărei luni, când se restituie şi cele două rate egale. Cursul la 28 feb este 3,9
USD/RON, iar la 31 mar este 4,3 USD/RON.
Primirea creditului pe 2 luni în sumă de 10000 lei:
5121 = 5191 10000 lei
Conturi la bănci în lei Credite bancare pe termen scurt
Achitarea primei rate a creditului și a dobânzii în prima lună: 10000 x 10%: 12 luni = 83.33
lei.
666 = 5121 83.33 lei
Cheltuieli privind dobânzile Conturi la bănci în lei
5191 = 5121 5000 lei
Credite bancare pe termen scurt Conturi la bănci în lei
În a doua lună, datorită întârzâierii, se înregistrează dobânda neachitată la scadenţă aferente
ultimei luni: 5000 x 10%: 12 luni= 41,66 lei și înregistrarea creditului restant: 10000 : 2 =
5000 lei .
666 = 5198 41.66 lei

28
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor bancare pe
termen scurt
5191 = 5192 5000 lei
Credite bancare pe termen scurt Credite bancare pe termen scurt nerambur-
sate la scadenţă

Achitarea în luna următoare a dobânzii și a ratei restante:

5198 = 5121 41.66 lei

Dobânzi aferente creditelor bancare pe ter- Conturi la bănci în lei

men scurt

5192 = 5121 5000 lei

Credite bancare pe term scurt nerambur- Conturi la bănci în lei

sate la scadenţă

4. societate primeşte la începutul lunii feb un credit bancar pe 2 luni în sumă de 1000
USD la cursul de 4,20. Dobânda este de 1% pe lună și se achită în valută la sfârşitul
fiecărei luni, când se restituie şi cele două rate egale. Cursul la 28 feb este 3,9
USD/RON, iar la 31 mar este 4,3 USD/RON.
Primirea creditului în valută: 1000 x 4.2 USD/RON = 4200 lei
5124 =5191 4200 lei
Conturi la bănci în valută Credite bancare pe termen scurt
Achitarea ratei și dobânzii în prima lună: 1000 x 1% x 3.9 USD/RON = 39 lei.
666 =5124 39 lei
Cheltuieli privind dobânzile Conturi la bănci în valută
5191 =% 2100 lei
Credite bancare pe termen scurt 765 150 lei
(500 x 4.2 x(500 x 4.2 USD/RON))
Venituri din diferenţe de curs val-
utar
5124 1950 lei
Conturi la bănci în valută
(500 x 3.9 (500 x 4.2 USD/RON))
Achitarea ratei și a dobânzii în a doua lună: 500 x 1% x 4,3 USD/RON= 21,5 lei.
666 =5124 21.5 lei
Cheltuieli privind dobânzile Conturi la bănci în valut
% =5124 2150 lei

29
5191 Conturi la bănci în valută 2100 lei
(500 x 4.3 USD/RON)
Credite bancare pe termen scurt
(500 x 4.2 USD/RON)
665 50 lei
Cheltuieli din diferenţe de curs val-
utar

Concluzii

Într-o economie de piață, scopul principal al oricărei întreprinderi este de a primi

profit din activitatea sa economică. Echilibrul financiar se poate menține numai dacă
întreprinderea dispune la fiecare termen de scadență, de disponibilitățile suficiente pentru
stingerea datoriilor .

Principala caracteristică a datoriei constituie faptul că întreprinderea este obligată să

acționeze în modul stabilit. Datoriile pot intra în vigoare urmare a cerințelor contractului sau
statului. Aceasta se întâmplă, de obicei, cu sumele de pentru mărfurile primite și serviciile
prestate. Datoriile apar de asemenea în procesul activității ordinare în conformitate cu tradițiile
și dorința de a stabili relații de afaceri normale.
Este necesar a face distincție între datoriile curente și viitoare. decizia privind
achiziționarea activelor în viitor adoptat de conducerea întreprinderii nu cauzează apariția da-
toriei. Datoria, de obicei, apare atunci când activul este primit sau întreprindere antrenantă în
procesul ireversibil de achiziționare a activului. În ultimul caz ireversibilitatea semnifică că
consecințele economice de renunțare , de a îndeplini datoriile, de exemplu, de exemplu din
cauza existenței unei despăgubiri mari, poate să lipsească efectiv întreprinderea de posibilitatea
de a se opune retragerii resurselor către terți.
Datoria poate fi stinsă în cazul renunțării creditorului la drepturile sale stau în cazul
privării creditorului de aceste drepturi. Însuși datoriile financiare reprezintă angajamente față
de capitalul atras. Ele pot fi de mai multe categorii:
- credite bancare
- împrumuturi

30
 Bibliografie

Cărți :
Bojian O.- Contabilitatea întreprinderilor, editura economică,1999

Catedra de contabilitate a Facultății de științe economice, Cluj Napoca- contabilitatea finan-

ciară, editura Intelcredo,Deva ,1995

Feleagă N.- sisteme contabile comparate, volumul I, editura economică, București 1999

Feleagă N.- dincolo de frontierele vagabondajului contabil, editura economică,

București,1997

Moroșan I.- contabilitatea generală a firmei, vol.I și II , editura evcont Consulting,

Suceava,2005

Oprea C.,Ristea M.- bazele contabilității, editura Național,2000

Ristea M.- contabilitatea societăților comerciale, vol.I, editura CECCAR, București,1995

Ministerul Finanțelor- sistemul contabil al agenților economici, editura economică,1994

- revista contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor, colecție.

Site-uri :
1. https://conspecte.com/contabilitate-financiara/componenta-caracteristica-clasificarea-
evidenta-datoriilor-financiare-si-comerciale.html
2. https://www.suport.nexuserp.ro/index.php?id=1461
3. https://blog.smartbill.ro/datorii-pe-termen-scurt-vs-pe-termen-lung/
4. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A02014L0017-
20180101

31
Anexe

CONTRACT DE CREDIT
Incheiat astazi ................

la ....................................

I. PARTILE CONTRACTANTE
1.1. Banca ...................................... S.A., sucursala (filiala, agentia) ..................................... cu
sediul social in ............................ str. ...................................... nr. ........., sector/judet
..........................., in baza imputernicirii Consiliului de administratie nr. ......................... din
...................................., reprezentata prin ............................. avand functia de
................................. si ............................. avand functia de ..................................., denumita in
cuprinsul prezentului contract si „banca”, in calitate de imprumutator, pe de o parte, si
1.2. S.C. ......................................................................................................
S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) .........................., str.
...................................... nr. ........................, bloc ............, scara ..........., etaj ........, apartament
......., judet/sector ......................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului
..................................., sub nr. ................ din ..........................., cod fiscal nr.
.............................. din ........................., avand contul nr. ......................................, deschis la
..........................., reprezentata de ................................., cu functia de ....................., in calitate
de imprumutat, pe de alta parte,
sau
1.2. Asociatia/Fundatia
......................................................................................................................., cu sediul in (local-
itatea) ......................................................, str. ........................ nr. .................., bloc ..............,
scara ..........., etaj ..........., apartament ..........., sector/judet ........................................, inregis-
trata in registrul persoanelor juridice prin Sentinta civila nr. ...................... din ................ a Tri-
bunalului .........................., codul fiscal nr. ........................... din .............................., avand
contul nr. ......................, deschis la ............................, reprezentata de .....................................
cu functia de .................................., in calitate de imprumutat, pe de alta parte,
sau
32
1.2. Intreprinderea/Asociatia
.............................................................................................................., cu sediul in (localitatea)
............................................, str. ...................................... nr. .............., bloc ........., scara ........,
etaj ........, apartament ..........., sector/judet ..............................., posesoarea autorizatiei nr.
....................... din ...................., eliberata de Primaria ......................................., codul fiscal nr.
............................... din .........................., avand contul nr. ................................. deschis la
........................., reprezentata de .................................., cu functia de ...................... in calitate
de imprumutat, pe de alta parte,
au convenit sa incheie prezentul contract de credit, cu respectarea urmatoarelor clauze:
II. OBIECTUL CONTRACTULUI
2.1. Banca acorda imprumutatului un credit in valoare de .................... lei pe termen de
...................... in scopul .............................. sub forma .................................... .

2.2. Creditul aprobat de Consiliul de administratie se afla la dispozitia imprumutatului, integral,

la data semnarii prezentului contract.

sau
2.2. Creditul aprobat de Consiliul de administratie se pune la dispozitia imprumutatului, sub
forma de limita de creditare trimestriala/semestriala, astfel:

a) Trimestrul/Semestrul I ....................................................................................................
lei;

b) Trimestrul/Semestrul II ................................................................................................... lei;

c) Trimestrul III ...................................................................................................................

lei;

d) Trimestrul IV ................................................................................................................... lei.

III. DURATA CONTRACTULUI

3.1. Creditul se acorda pe o perioada de ........................... incepand cu data de .........................
si pana la data de ........................... .

3.2. Durata contractului poate fi prelungita prin act aditional.

Acesta este un extras din Contract de credit. Pentru a descarca intregul document, urmati pasii
descrisi mai jos. Va multumim.

33