Universitatea de Stat Din Pitești

Facultatea de Științe Economice

Specializarea Management

STUDIU DE CAZ MANAGEMENT COMPARAT

Analiza comparativa a managementului între Noua Zeelanda și Australia utilizând cele

5 dimensiuni propuse de G.Hofstede

1.Scurt istoric
Există mai multe accepţiuni cu privire la definirea şi conţinutul managementului
comparat ca domeniu de sine stătător al ştiinţei managementului. Astfel, între diverse
abordăriîntâlnite pe plan mondial/naţional amintim următoarele definiţii:
•În anii ’80, William NEWMAN considera că “managementul comparat îşi propune
săstudieze similarităţile şi diferenţele din practica managerială autohtonă a diferitelor ţări”;
•În anii ’90, Raghu NATH extinde concepţia anterioară; el consideră
că“managementul comparat vizează a studia similarităţile şi diferenţele întâlnite în
sistemeleeconomice aparţinând unor contexte diferite”;•
Mai recent (1984), Edwin MILLER propune o definiţie mai largă
asupramanagementului comparat; el consideră că managementul comparat studiază
procesele demanagement ce au o bază multinaţională, respectiv el introduce în ecuaţie
factorul culturalnaţional diferit în care se aplică anumite metode/tehnici de management;•
Profesorul Ovidiu NICOLESCU,consideră că managementul comparat studiază procesele
şi relaţiile de management din firme/organizaţiiaparţinând unor contexte culturale
naţionale diferite; această disciplină vizează a stabiliasemănările şi deosebirile din
practica managerială pentru a permite transferul internaţional deknow-how, adică importul de
cunoştinţe de management; pe baza acestui import firmele şi ţărileimportatoare ar trebui să-şi
îmbunătăţească practica afacerilor şi să obţină succes în competiţia globală. Agreăm această
interpretare, inclusiv atunci când considerăm că definiţia surprindepatru aspecte:
a)analizele comparative de acest tip vizează elemente/aspecte de management;
totuşi,considerăm că în mod implicit astfel de studii includ obligatoriu şi aspecte juridice,
sociale,economice, tehnologice, psihologice etc.;
b)specificul managementului comparat este dat de viziunea culturală multinaţională,adică se
abordează realităţi ale managementului din două sau mai multe ţări;
c)studiile de management comparat încearcă să prezinte similarităţi şi diferenţe întâlniteîn
practicile/conceptele de management ce conduc la performanţă în afaceri; se vizează a
explicasuccesul în competiţia economică globală;
d)managementul comparat are un obiectiv pragmatic: să favorizeze
transferulinternaţional de know-how managerial; adică un posibil import de cunoştinţă de
managementcare să fie apoi aplicată de cei interesaţi (firme şi ţări/naţiuni).
1.1 Noua Zeelanda vs Australia
Săpăturile arheologice indică faptul că Noua Zeelandă a început să fie colonizată de populaţii
din Polinezia pe la 800 e.n. Populaţia Maori a fost prima care s-a stabilit pe teritoriul actual al
ţării. Conduse de exploratorul Kupe, triburile Maori au părăsit Polinezia la anul 800 e.n.
pentru a se stabili definitiv în Noua Zeelandă. Primul european care a sosit aici a fost
1
Universitatea de Stat Din Pitești
Facultatea de Științe Economice
Specializarea Management

exploratorul olandez Abel Tasman,  în anul 1642. Ulterior, în anul 1769, Noua Zeelandă a fost
declarată teritoriu britanic de către James Cook.
 Noua Zeelandă are 53rd cea mai mare economie la nivel global în ceea ce privește PIB-ul
nominal. Noua Zeelandă are o economie de piață, iar sectorul serviciilor reprezintă o mare
parte din PIB. Cele mai mari industrii din Noua Zeelandă includ sectorul agricol și horticol,
industria minieră și pescuitul.

 În 1770, căpitanul James Cook a declarat continentul australian posesiune britanică. La 26
ianuarie 1788 (zi care se celebrează astăzi ca Ziua Australiei), a sosit la Sydney prima flotă
britanică, condusă de Căpitanul Arthur Phillip. La 7 februarie 1788, a fost proclamată crearea
Coloniei New South Wales. Coloniile& ce reprezintă statele australiene de astăzi sunt: New
South Wales (1788), Tasmania (1825), Western Australia (1830), South Australia (1836) şi
Victoria (1851). 
Australia a devenit independentă la 1 ianuarie 1901. Lucrările primului Parlament Federal al
Australiei (la Melbourne) au fost deschise în mai 1901, de către Ducele de York (devenit
ulterior Regele George V). În mai 1927, sediul guvernului federal a fost mutat la Canberra. La
9 octombrie 1942, prin aprobarea Legii de Adopţie a Statutului Westminster, Australia a
dobândit autonomie în afacerile interne şi externe. Legea Australiei din 1986 a eliminat
ultimele reminiscenţe ale autorităţii britanice. În 1978, Northern Territory devine teritoriu al
federaţiei australiene, urmat, în 1989, de Australian Capital Territory.
 Australia a fost a doua țară din lume care a acordat femeilor dreptul de vot (după Noua
Zeelandă în 1893) și prima care a acordat femeilor dreptul de a fi alese într-un parlament
național. [1] Statul australian Australia de Sud , pe atunci o colonie britanică, a fost primul
parlament din lume care a acordat femeilor drepturi de vot depline

Australia este a doua cea mai mare economie din întreaga lume în ceea ce privește averea
deținută de fiecare adult după Elveția. Industria serviciilor cuprinde peste 70% din PIB.
Acesta domină economia, care are peste 79% din forța de muncă. Un indicator al gradului de
ocupare a diversității în acest sector variază de la salarii mari la salarii mici; cu jumătate de
normă cu normă întreagă și abilitate redusă, semi-calificare și abilități scăzute și dețin, de
asemenea, una dintre forțele de muncă cele mai educate, multilingve și multi-culturale la nivel
global. Industria, de asemenea, se angajează în sectoarele turismului, media și divertisment,
sănătate, logistică, educație și finanțe.

2
Universitatea de Stat Din Pitești
Facultatea de Științe Economice
Specializarea Management

Fig 1. Sursă: googlemap

2.Distanța față de putere

În Noua Zeelandă distanța față de putere este definită ca masură unde subordonați accepta
inegalitățile. Noua Zeelandă are un scor relativ scăzut la această dimensiune, de numai 22.
Scorul relativ scăzut al Noii Zeelande indică faptul că într-o organizație ierarhia este doar o
formalitate, superiorii nu sunt accesibili. Atât managerii cât și angajații nu se așteaptă să fie
consultați pe diferite subiecte, iar informația este împărtășită într-un mod indirect
În Australia,scorul este de 36. Subordonatii evită contactul direct cu șeful pentru a putea
îndeplini munca, seful este un democrat iar subordonatii asteapta sa fie consultați -
Națiunile de tip masculin precum Australia  pun accentul pe dobândirea banilor și bunurilor m
ateriale, managerii iau decizii si sunt autoritari.
3.Individualism vs Colectivism
Problema abordată de această dimensiune este gradul de independență ce este menținut între
membrii unei societăți. Are de a face cu faptul că oamenii asociază imaginea de sine cu ei
însuși sau cu termenul de „noi”. În societățile caracterizate de individualism ridicat oamenii ar
trebui să aibă grijă de ei înșiși și direct de familiile lor. În societățile colectiviste oamenii
aparțin unor grupuri în care se are grijă de binele tuturor membrilor grupului în schimbul
loialității. Noua Zeelandă are un scor relativ ridicat, de 79, la această dimensiune. Datorită
scorului obținut de Noua Zeelandă la această dimensiune se poate afirma că ea este o cultură
individualistă. Acest lucru se înțelege printr-o societate vag unită în care așteptările sunt ca
oamenii sa aibe grijă de ei înșiși și de familiile lor apropiate. În lumea de afaceri, de la
angajați se așteaptă ca ei să fie de sine stătători și să dea dovadă de inițiativă. Deasemenea,
atunci când se angajează sau se promovează un angajat se ține cont de merit sau de ceea ce a
facut sau poate face respectiva persoană.

3
Universitatea de Stat Din Pitești
Facultatea de Științe Economice
Specializarea Management

În societatile caracterizate prin individualism precum Australia oamenii se definesc ca

indivizi, aici libertatea se împletește cu dimensiunile mediului social managementul este
autocrat. Australia, cu un scor de 90 pe această dimensiune, este o cultură extrem de
individualistă. Acest lucru se traduce ca fiind o societate slab unită în care se așteaptă ca
oamenii să se îngrijească de ei înșiși și de familiile lor imediat. În lumea afacerilor, se așteaptă
ca angajații să se bazeze pe sine și să manifeste inițiativă. De asemenea, în lumea muncii
bazată pe schimburi, deciziile de angajare și promovare se bazează pe merit sau dovezi ale a
ceea ce s-a făcut sau se poate face.
4.Masculinitate vs feminitate
În Australia,masculinitatea deține un scor mare pe această dimensiune(78) indicând faptul că
societatea este condusă de competiție, realizare și succes. Succesul este definit de către
„câștigător” sau „cel mai bun în câmp”. Acest sistem de valori începe în școală și continuă de-
a lungul vieții - atât în activități profesionale, cât și în timpul liber. Înregistrează un scor
scăzut feminin pe această dimensiune și valorile în societate sunt grija de ceilalți și calitatea
vieții. O societate feminină este una în care calitatea vieții este semnul succesului și afirmarea
în lumea afacerilor nu este admirabilă,deoarece femeia este pusă în umbra barbatului.
Problema fundamentală aici este ceea ce îi motivează pe oameni, dorind să fie cei mai buni
(masculini) sau să îți placă ceea ce faci (feminin) în domenii total diferite unde nu este
necesară prezența unui bărbat.
Noua Zeelandă înregistrează un scor de 68 pe această dimensiune și este considerată o
societate „masculină”. Comportamentul în școală, muncă și joc se bazează pe valorile
împărtășite pe care oamenii ar trebui să „se străduiască să fie cât mai buni” și că „câștigătorul
ia totul”. Nou-zeelandezii sunt mândri de succesele și realizările lor din viață și oferă o bază
pentru deciziile de angajare și promovare la locul de muncă. Conflictele sunt rezolvate la
nivel individual și scopul este să câștigi. Feminitatea în Noua Zeelandă deține un scor scazut
întrucât femeile nu sunt apreciate la valorea lor adevarată.

Fig 2. Sursă: google

5.Evitarea incertitudinii

4
Universitatea de Stat Din Pitești
Facultatea de Științe Economice
Specializarea Management

Dimensiunea Evitarea incertitudinii are legătură cu modul în care o societate se ocupă de

faptul că viitorul nu poate fi niciodată cunoscut: ar trebui să încercăm să controlăm viitorul
sau să lăsăm să se întâmple? Această ambiguitate aduce cu sine anxietate și diferite culturi au
învățat să facă față acestei anxietăți în moduri diferite. Măsura în care membrii unei culturi se
simt amenințați de situații ambigue sau necunoscute au creat credințe și instituții care
încearcă să le evite se reflectă în scorul de la Evitarea incertitudinii. Elementele ce pot
influența sunt: tehnologia,religia și legislatura.
Noua Zeelandă are 49 de puncte intermediare pe această dimensiune. Acest scor nu arată o
preferință.Datele indică o preocupare a crizelor economice,sanitare și politice dar sunt luate în
considerare cele pe termen scurt.
Australia înregistrează un punctaj intermediar de 51 pe această dimensiune.Dezvoltarea
strategiilor pe termen lung nu reprezintă o prioritate deoarece nu se simt amenințați de
schimbare.
6.Orientarea pe termen lung
Australia are 21 de puncte pe această dimensiune și, prin urmare, are o cultură normativă.
Oamenii din astfel de societăți au o preocupare puternică cu stabilirea Adevărului absolut; Au
un mare respect pentru tradiții, o tendință relativ mică de a economisi pentru viitor și pun
accent pe obținerea de rezultate rapide.
Cu un scor scăzut de doar 33 în această dimensiune, Noua Zeelandă este țară unde tradițiile
se adaptează la condițiile schimbătoare, cumpătare și perseverență în atingerea rezultatului,
sentimentul de rușine.

Concluzii:
Distanța mică față de putere este specifică țărilor cu șanse egale unde toți pleacă de la același
start,o linie egală pentru toți.Țările sunt deschise iar resursele umane dornice de a se
dezvolta,acceptă provocările și competiția.Managerii în Noua Zeelandă permit dialogul cu
subordonații,formând astfel un dialog permisiv și un feedback continuu.
În Australia acest lucru este total diferint ceea ce indică un nivel scazut de comunicare între
nivelele ierarhice superioare și subordonați,fiind un regim autoritar și impunător. Noua
Zeelandă și Australia sunt țari colectiviste,unde predomină propria inițiativă.
Ambele țări prezintă un scor ridicat de masculinitate ceea ce înseamnă că tind să creeze
afaceri cu valori ,câștiguri punând accent pe puterea și provocările aduse. Feminitatea nu este
apreciată la adevarata valoare iar femeile tind sa puna accent pe grija celorlalți,altruismul sau
realizări personale.

5
Universitatea de Stat Din Pitești
Facultatea de Științe Economice
Specializarea Management

Ambele țări au o viziune fatalistă asupra evitării incertitudinii,ceea ce însemnă că puține

acțiuni pot influența schimbarea acesteia.
Cât despre orientarea pe termen lung putem spune că scorurile sunt relative ceea ce înseamnă
că tradiția și schimbarea sunt în continuă contradictorie,ceea ce le face foarte asemănătoare
din acest punct de vedere.