Universitatea de Stat “Alecu Russo”

Facultatea de Științe ale educației, Psihologie și Arte

Catedra de Psihologie

Program psihocorecțional

Tema: Psihocorijarea relațiilor interpersonale

între profesori și elevi.

Elaborat: Buza Eufrosinia

gr. PS21Z
 Introducere
Fiind un act ce ţine de sfera relaţiilor interpersonale, actul educativ , eficienţa sa , se decide
pe terenul raporturilor concrete zilnice, dintre profesor şi elev . În problema relaţiei profesor-
elev, s-a constat că stupoare în această relaţie defectuoasă, la momentul de faţă predomină
arbitrarul sau comunicarea în contradictoriu, practici învechite, prejudecăţi şi principii pe care o
atitudine conservatoare le menţine şi le perpetuează de la o generaţie la alta fără a-şi da seama de
evoluţie, de personalitatea fiecărui individ în parte şi de necesităţile elevilor.

Relaţiile dintre profesor şi clasă se polarizează, în general în sentimente de simpatie,

încredere reciprocă, sau, dimpotrivă, de antipatie, neîncredere şi chiar ostilitate de cele mai multe
ori.  Iniţiativa trebuie să aparţină însă profesorului, care ţinând seama de legea esenţială a
relaţiilor afective interumane potrivit căreia simpatia şi bunăvoinţa nasc simpatie şi bunăvoinţă,
antipatia şi ostilitatea trezesc sentimente de aceiaşi calitate, trebuie să conducă, să dirijeze aceste
relaţii şi să le structureze pe colaborare şi cooperare reciprocă.

Relaţia dintre profesor şi elev trebuie să fie întemeiată pe faptul că profesorul are rolul de
îndrumător, de coordonator al activităţii elevului. În relaţia cu profesorul, elevul are nevoie de
aprecierea personalităţii sale în dezvoltare, de consolidarea stimei de sine, de răspuns afectiv din
partea profesorului şi a colegilor, nevoia de securitate pe termen îndelungat, precum şi nevoia de
apartenenţă la un grup şi de acceptare din partea acestora. 
Scopul programului – psihocorijarea relațiilor interpersonale dintre profesor și elev.

Obiectivele generale a programului:

1. Formarea și exersarea capacității de comunicare ca mijloc de interrelaționare;

2. Formarea capacității de a utiliza dialogul în diverse situații, adoptînd un comportament
adecvat;
3. Formarea capacităților de a exprima opiniile personale referitor la o situație, analizînd,
argumentînd și găsind soluții;

Obiective specifice a programului:

1. Să îmbunătățim climatul psihologin din clasă;

2. Să producem o schimbare comportamentală în relația dintre profesor și elev;
3. Apropierea între membrii colectivului din clasă;

Ședința 1

Obiectivele generale a ședinței:

1. Stabilirea primului contact;

2. Autocunoaşterea prin relaționarea cu semenii;
3. Apropierea între participanţi;

Activitatea nr. I ”Salutare”

Obiectivul: Stabilirea primului contact.

Durata: 15 min.

Mteriale necesare: fișa de salutare.

Fişa de Salutare

 Strângere – strânge mâna celuilalt.

 Scuturare – scutură uşor mâna în sus şi în jos.
 Îmbrăţişare – cuprinde persoana şi astfel vei trece de „spaţiul personal”.
 Atingere – doar vei atinge mâna.
 Strângerea degetelor – jumătate de salutare obişnuită, doar degetele se ating.
 Legănat – ia mâna cuiva în mâinile tale şi o clatino în dreapta şi în stânga.
  Alunecare – strânge mâna, apoi lunecă până ajungi la vârful degetelor.
 Salutare cu două mâini – salutare obişnuită, doar că a doua mână este pe umărul celuilalt.
 Pocnitură – loveşte palma ta de a celuilalt.

Desfășurarea: Scrie pe cartonaşe aparte diferite modalităţi de salutare din fişa Salutare şi
distribuie fiecărui participant câte un cartonaş. Sarcina lor este să se prezinte şi să strângă mâna
altor persoane. Ei vor atrage atenţia la persoanele care mai folosesc un asemenea tip de salutare
ca a lor. Participanţii se vor saluta până când vor întâlni toate modalităţile de salutare. Apoi,
roagă-i să utilizeze salutul lor preferat sau să inventeze alte modalităţi.

Activitatea nr.II “Bună ziua! Vă salut!“

Obiectivul: Autocunoașterea prin relaționarea cu semenii.

Durata: 10 min.

Desfășurarea: Participanţii stau în cerc. O persoană merge în jurul cercului şi loveşte uşor pe
umăr un alt participant. Persoana atinsă începe să se mişte în jurul cercului în sens invers, până
când cei doi se întâlnesc. Ei se salută de trei ori spunându-şi prenumele, apoi îşi continuă drumul
în sens invers în jurul cercului, alergând pentru a ajunge la locul liber. Cel care rămâne fără loc,
merge din nou în jurul cercului. Jocul continuă până când fi ecare persoană a participat cel puţin
o dată.

Activitatea nr.III “Prenume/adjectiv/animal”

Obiectivul: Apropierea între membrii colectivul.

Durata: 10 min.

Desfășurarea: Participanţii stau în cerc. Coordonatorul anunţă primul tur, în timpul căruia
fiecare îşi va spune prenumele. În al doilea tur, participanţii se gândesc la un adjectiv care i-ar
descrie. Adjectivul trebuie să înceapă cu aceeaşi literă ca şi prenumele lor, de exemplu „Eu sunt
Florin şi sunt fericit”. În timpul ultimului tur, participanţii numesc un animal (sunt acceptate şi
denumiri de păsări, insecte) care la fel începe cu aceeaşi literă ca şi prenumele lor.

Ședința 2

Obiectivele generale ale ședinței:

1. Să examineze cercul de prieteni şi relaţiile prezente în grup;

 2. Să valorifice calităţile pozitive ale grupului;
3. Să primi faptul unicității persoanelor din grup;

Activitatea nr.I “Îmi cer scuze,am greșit”

Obiectivul: Examinarea cercului de prieteni a elevului.

Durata: 10 min.

Desfășurarea: Participanţii se mişcă haotic prin sală şi fac cunoştinţă atunci când se întâlnesc
unii cu alţii, adresând întrebarea: „Îmi cer scuze, eşti Ion (Olga)?”. La care celălalt răspunde
„Nu, ai greşit. Eu sunt Alexandru (Valeria).Sunt voinic, prietenos, pozitiv,harnic etc.”. Peste
vreo 10 minute roagă participanţii să formeze un cerc şi fiecare îşi spune prenumele, iar ceilalţi
povestesc cum poate fi recunoscut (ochi căprui, părul blond, nas mare, pistrui).

Activitatea nr.II “ Îți plac vecinii?”

Obiectivul: Valorificarea callităților pozitive ale membrilor grpului.

Durata: 10 min.

Desfășurarea: Participanţii stau în cerc. Conducătorul merge în jurul cercului şi atribuie fiecărei
persoane câte o cifră: unu, doi, trei, patru etc. Un participant va ieşi în centrul cercului, iar
scaunul lui va fi îndepărtat. Persoana din centru se va adresa unuia dintre participanţi întrebându-
l „Îţi plac vecinii?”. Dacă acesta va răspunde „Da, îmi plac”, toţi se vor ridica şi se vor deplasa
către alte scaune. Astfel, o persoană va rămâne în centrul cercului şi va întreba pe altcineva: „Îţi
plac vecinii?”. Dacă persoana va răspunde „Nu-mi plac”, participantul din mijloc va întreba „Pe
cine vrei să ai alături?”, iar aceasta va spune două cifre. Persoanele ale căror cifre au fost numite
se vor ridica şi îşi vor schimba locurile cu ambii vecini ai participantului care a răspuns. În loc de
cifre, pot fi folosite prenumele participanţilor pentru a le reţine mai bine.

Activitatea nr.III ”Aplauze vă rog!”

Obiectivul: Ridicarea imaginei de sine la elevi.

Durata: 5 min.

Desfășurarea: Conducătorul spune: „Fiecare din noi este o persoană deosebită care merită să fie
stimată şi iubită. Acum fiecare îşi va spune prenumele, iar tot grupul îl va aplauda”. Această
activitate va permite elevilor să-și înțeleagă unicitatea lor.

Activitatea nr.IV “Stația Mîndrie!”

Obiectivul: Autoevaluarea pozitivă.

Durata: 15 min.

Desfășurarea: Propune participanţilor să se prezinte şi să numească calităţile lor pozitive, ce

poate face fi ecare din ei cel mai bine. Prezentarea calităţilor poate include atât descrieri verbale,
cât şi nonverbale. Cineva poate nota pe tablă sau pe o coală de hârtie toate calităţile personale
numite de participanţi.

Ședința 3

Obiectivele generale ale ședinței:

1. Apropierea profesorului de colectivul de elevi;

2. Crearea unei atmosfere psihologice favorabile între profesor și elevi;
3. Dezvoltarea capacităților de lucru în echipă;

Activitatea nr.I “Vino la tablă!”

Obiectivul: Apropierea profesorului față de colectivul de elevi.

Durata: 15 min.

Desfășurarea: Pentru această activitate avem nevoie de profesor, de 5 persoane și 5 pături mari.
Profesorul părăsește clasa. Coordonatorul selectează 5 persoane, dar voluntarii îi învelesc în așa
mod ca să nu să se cunoască cine este.. Acei cinci trec în fața clasei. Apoi vine profesorul.
Sarcina lui este de a ghici cine este ascuns sub o pătură. Profesorul vine la primul participant și
zice: "... .. ieși la tablă." La început, profesorul vorbește numele studentului. Ca recompensă,
profesorul primește bomboane în număr de cîți copii a ghicit.

Activitatea nr.II “Recreație!”

Obiectivul: Topirea gheții în relația profesor – elev.

Durata: 15 min.

Materiale necesare: un clopoțel.

Desfășurarea: Această activitate este deschisă tuturor participanților. În clasă cîntă o piesă, dar
atunci cîn coordonatorul va suna din clopoțel, care va indica că s-a început recreația, totă lumea
va fi nevoită să părăsească clasa. Acel care va ieși ultimul, a pierdut. Profesorul îi va da o sarcină
amuzantă care va trebui să o îndeplinească. Acesta poate fi, de exemplu: "sărută pe obraz pe acel
care stă în dreapta ta etc."

Activitatea nr.III “Fata viselor mele”

Obiectivul: Dezvoltarea capacităților de lucru în echipă.

Durata: 5 min.

Desfășurarea: Această activitate implică 2 băieți și 2 fete. Aceștea sunt împărțiți în 2 echipe, a
cîte un băiat și o fată. Băieților le sunt legați ochii și li se dă în mîină o cretă. Sarcina lor este de a
desena fata visurilor sale pe tablă. Sarcina fetelor este de a ajuta partenerul său, oferindu-i
sfaturi, dar nu pot ajuta cu mâinile sale, folosesc doar cuvinte. Cîștigătorul este determinat de
clasă împreună cu profesorul.

Sedința 4

Obiectivele generale ale ședinței:

1. Depășirea barierelor de comunicare cu profesorul;

2. Motivarea elevilor să solicite feedback din partea colegilor şi a profesorului;

Activitatea nr.I “Fiecare este lider”

Obiectivul: Dezvoltarea aptitudinlor de lider.

Durata: 10 min.

Desfășurarea: În cadrul acestei activități participă și profesorul. Anunţă elevii că la această

activitate fiecare este lider. Dacă atingi pe cineva, acesta trebuie să se aşeze în pirostrii. Dacă tu
eşti atins de o altă persoană, la fel trebuie să te aşezi. Dacă două persoane se ating în acelaşi
timp, vor face cunoştinţă şi vor continua jocul. Ultima persoană care rămâne în picioare este
învingătoare. De obicei, activitatea se încheie atunci când mai rămân câţiva participanţi în
picioare. Atunci coordonatorul spune „Fiecare este lider!” şi jocul se termină.

Activitatea nr.II ”Eu am secret”

Obiectivul: Descoperirea altor laturi a personalității profesorului și elevului.

Durata: 15 min.
Desfășurarea: Participanţii formează perechi cu o persoană pe care o cunoaşte mai puţin. Ei se
vor prezenta şi vor spune diferite lucruri despre sine, printre care şi 2-3 „secrete” – lucruri pe
care nimeni din grup nu le cunoaşte. Când sunt gata, roagă participanţii să- şi prezinte partenerul
şi unul din „secretele” sale. Fiecărui participant li se dă 60 de secunde pentru fiecare prezentare.
Asigură-te că nimeni nu se va simţi forţat în vreun fel să dezvăluie lucrurile pe care nu le doreşte.

Activitatea nr.III ”Mîinele vii”

Obiectivul: Dezvoltarea capacităților de a primi și de a primi feedback.

Durata: 10 min.

Desfășurarea: Aranjează scaunele în două rânduri unul în faţa celuilalt, la o distanţă de

aproximativ 50 cm. Roagă participanţii să-şi scoată de pe mâni ceasurile, inelele, brăţările şi
leagă-i la ochi sau spune-le să-şi ţină ochii închişi. Aşează participanţii unul în faţa altuia, în aşa
fel ca să nu ştie cine se află vizavi. Anunţă regulile: „Nu aveţi voie să vorbiţi. În continuare veţi
reda prin mâinile voastre toată amploarea sentimentelor pe care le aveţi”, iar apoi daţi
instrucţiuni de genul: faceţi cunoştinţă cu mâinile timp de 5 minute, luptaţi-vă cu mâinile,
împăcaţi-vă cu mâinile, iubiţi cu mâinile, luaţi-vă rămas bun cu mâinile. După ce dezleagă ochii,
discută senzaţiile pe care le-a avut fiecare pereche.

Activitatea nr.IV “La ce bun?!”

Obiectivul: Dezvoltarea capacităților la elev de a asculta și a fi ascultat.

Durata: 10 min.

Materiale necesare: o minge.

Desfășurarea: Roagă elevii împreună cu profesorul să stea în cerc. Aruncă o minge cuiva la
întâmplare. Persoana care o prinde, se ridică şi exprimă o preferinţă proprie, ceva despre
organizaţia sa (o activitate, un proiect). Ceilalţi întreabă „La ce bun?”. Atunci persoana
transformă lucrul exprimat într-un avantaj, un beneficiu. Apoi persoana aruncă mingea altcuiva.
Activitatea continuă pînă cînd fiecare membru nu va spune despre activitatea sa.

Ședința 5

Obiectivele generale ale ședinței:

1. Recunoașterea unora dintre trăsăturile relației reale între elevi și profesori;

2. Realizarea unora posibile căi de ieșire din situații critice în relația profesor-elev;
 Activitatea nr.I „Schimbarea rolurilor”

Obiectivul: Formarea relațiilor constructive dintre profesor și elev.

Durata: 50 min.

Desfășurarea: În timpul activității, se presupune că profesorul va juca rolul de elev, și copii –

rolul de profesor. De pe aceste poziții ei vor încerca să lucreze și împreună și individual, pentru a
găsi un mod constructiv de ieșire din diferite situații de conflict. Ca rezultat, participanții trebuie
să identifice cele mai importante calități atît pentru un elev,cît și pentru un bun profesor.

Ședința 6

Obiectivele generale ale ședinței:

1. Schimbarea imaginii de sine a profesorului percepută de elevi;

2. Schimbarea imaginii de sine a elevilor percepută de profesori;

Activitatea nr.I „Complimente”

Obiectivul: Ridicarea imaginii de sine a profesorului.

Durata: 10 min.

Desfășurarea: Spune participanţilor că este o bucurie când oferim cuiva complimente şi că este
plăcut şi pentru cel care le primeşte. Roagă-i să discute 5 minute în grup. După asta fiecare va
alcătui un compliment pentru a-l oferi profesorului.

Activitatea nr.II “Superlativele”

Obiectivul: Ridicarea imaginii de sine a elevilor.

Durata: 10 min.

Desfășurarea: Aceeași activitate o face și profesorul cu discipolii săi. El este rugat să examineze
fiecare elev și să se găndească la un adjectiv la gradul superlativ care i-ar descrie în relaţie cu
restul grupului, de exemplu cel mai tânăr, cea mai înaltă, ochii cei mai verzi etc. Apoi elevii
verifică veridicitatea acestui adjectiv.

Activitatea nr.III ”Lauda de un minut”

Durata: 10 min.
Desfășurarea: Roagă participanții să se pună în cerc. Propune-le să se întoarcă către persoana de
alături din partea dreaptă şi să se laude timp de 2 minut. Întrebaţi apoi participanţii cum se simt,
ce părere au despre zicala „Lauda de sine nu miroase-a bine”, când a fost ultima oară când cineva
v-a făcut un compliment sincer, când a fost ultima oară când ei au spus cuiva un cuvânt de
apreciere? Apoi roagă elevii să se schimbe cu rolurile, întrebîndu-i aceeași.

Activitatea nr.IV “Goana avionului de hîrtie”

Durata: 10 min.

Materiale necesare: foi A4 pentru toți participanții.

Desfășurare: Fiecare primeşte câte o foaie pe care elevul va scrie câte ceva despre sine
(ocupaţia, culoarea sau fructul preferat, componenţa familiei etc.). Participanţii continuă prin
confecţionarea unui avion din foaia primită, după care îl aruncă cât mai departe posibil. Fiecare
ridică un avion care se află cel mai aproape de el / ea şi încearcă să-i găsească proprietarul. După
ce l-a găsit, îl vor ajuta să găsească persoana care este descrisă pe avionul acestuia. În final toţi se
vor găsi unii pe alţii, ceea ce devine amuzant.

Ședința 7

Obiectivele generale ale ședinței:

1. Slabirea tensiunii psihice a interrelațiilor dintre profesor și elev;

2. Dezvoltarea aptitudinii de a înțelege sentimentele altor oameni;

Activitatea nr.I “ Curcubeul diversității”

Obiectivul: Slăbirea tensiunii psihice între profesori și elevi.

Durata: 15 min.

Desfășurarea: Roagă participanţii împreună cu profesorul să formeze două cercuri: unul se va

plasa în interiorul altuia. Participanţii se vor plasa cu faţa unii la alţii, formând perechi. La
semnalul coordonatorului, partenerii vor găsi repede un lucru (obicei, comportament, atitudine
etc.) pe care îl au în comun şi o modalitate de a-l exprima. Modalitatea de exprimare o poţi lăsa
la libera lor alegere sau poţi sugera de fiecare dată alta: „Cântă un cântec!”, „Mimează!”,
„Compune o poezie din doua versuri!”, „Exprimă un sentiment prin gălăgie!” etc. Când perechile
au terminat, participanţii din cercul exterior vor face doi paşi în dreapta şi fiecare pereche nou
formată iarăşi va găsi o asemănare şi o modalitate de exprimare a acesteia. Dacă observi că unor
participanţi le este greu să găsească ceva în comun, le poţi sugera: mâncarea preferată, ce nu le-a
plăcut la şcoală, familia, muzica, obiceiuri, atitudini, opinie politică, pătrunzând de fi ecare dată
tot mai adânc în interiorul „curcubeului”. Partenerii se pot schimba de câteva ori. O sarcină mai
complexă ar fi ca partenerii să caute diferenţele dintre ei, iar apoi să găsească o situaţie care să-i
integreze pe amândouă.

Activitatea nr.II “Suntem diferiți, dar ne asemănăm”

Obiectivul: Formarea capacității de a utiliza dialogul în diverse situații, adoptînd un

comportament adecvat.

Durata: 30 min.

Desfășurarea: Coordonatorul: “Avem cu toții ceva în comun, iar în unele privințe suntem
diferiți. Să vedem ce asemănări și ce diferențe avem și să încercăm să răspundem la aceste
întrebări: Naționalitatea afectează relația dintre oameni? Cum comunică între ele persoanele în
vârstă și tinerii? Cum afectează comunicarea cu alții prezența unor dificiențe fizice la oameni?

- Și acum – activitatea. Trebui să vă împărțiți în perechi și să distingeți cîte 2 asemănări și 2

deosebiri dintre voi. În 30 de secunde, trebuie să se alăture altor grupuri, în funcție de diferite
criterii: sex, culoarea parului, horoscop, inaltimea, culoarea ochilor, etc.

- Se întâmplă că opinia noastră și părerea oamenilor din jurul nostru să nu fie la fel. Uneori, ea
devine cauza unui conflict. Cum credeți, din ce cauză există conflicte?

 (Răspunsurile copiilor):

a. Nu se înțeleg reciproc;
b. Nu iau în considerație opiniile altor oameni;
c. Doresc să fie întotdeauna drepți;
d. Nu știu cum să-i asculte pe ceilalți;
e. Fac pentru ciudă, etc.

Concluzie: Cel mai important lucru atunci când comunici cu alte persoane - este autocontrolul în
comunicare, pentru auzi opinia unei alte persoane, să fii capabil să auzi pe celălalt. Aceste calități
te vor ajuta să eviți multe probleme.

Ședința 8

Obiectivele generale ale ședinței:

 1. Evaluarea gradului de toleranță a profesorului și elevilor;
2. Dezvoltarea coeziunii de grup;
3. Eliberare emoțională;

Activitatea nr.I ”Visurile noastre”

Obiectivul: Eliberarea emoțională.

Durata: 30 min.

Desfășurarea: Ajută participanţii să formeze grupuri a câte 5-6 persoane. Oferă-le câteva minute
să refl ecteze asupra viitorului lor, în termeni de familie, slujbă, interese, dezvoltare personală,
drepturi civile etc. Apoi roagă-i să-şi dezvăluie în grupuri aspiraţiile şi visurile. Distribuie-le
materiale şi propune-le să reprezinte visurile comune pe o coală de hârtie. Invită grupurile să-şi
prezinte pe rând posterele sau concluziile în grupul mare. Continuă, rugând participanţii să
menţioneze individual sau pe grupuri, câte 3 lucruri care îi împiedică să-şi realizeze aspiraţiile şi
3 lucruri concrete pe care ei, ca grup, le-ar putea face pentru a vedea o parte din visurile lor
împlinite. Întreabă participanţii cum s-au simţit în timpul activităţii şi ce le-a plăcut, ce i-a
surprins, dacă ei consideră că toată lumea are dreptul să-şi împlinească aspiraţiile, dacă unii au
mai multe şanse decât alţii, cine sunt aceştia şi de ce sunt favorizaţi, este corect aceasta, cum se
pot sprijini reciproc pentru a învinge piedicile şi pentru a-şi îndeplini visurile.

Ședința 9

Obiectivele generale ale ședinței:

1. Reducerea stresului datorat tranziţiei între ciclul primar şi cel gimnazial.

Activitatea nr.I ”Care este diferența”

Obiectivul: Să recunoască posibilele efecte pe care aceste schimbări le pot avea asupra lor;

Durata: 50 min.
Desfășurarea: Prima parte a activităţii se desfăşoară sub forma unui brainstorming : este
prezentată tema discuţiei (Ce va fi diferit în clasa a V-a faţă de clasa a IV-a ?) şi elevii sunt
întrebaţi care consideră ei că sunt principalele schimbări. Profesorul notează pe tablă toate
aspectele semnalate de elevi. După finalizarea acestei etape fiecare schimbare menţionată este
discutată cu clasa, explicată de către profesor sau corectată dacă este nevoie. De asemenea,
profesorul poate completa lista cu elemente care nu au fost menţionate de către elevi. Pentru
fiecare schimbare menţionată, se notează apoi într-un tabel posibilele efecte pe care aceasta la
poate avea asupra elevilor, precum şi modalităţile de rezolvare.

Schimbare Efecte Rezolvare

(Ce va fi diferit ?) (Ce se poate întâmpla ?) (Ce putem face ?)

Odată ce lista de pe tablă este finalizată şi înţeleasă de toţi elevii, se poate trece la etapa
următoare : elevii primesc sarcina de a realiza, pe grupe sau perechi, câte un poster (afiş), de
exemplu pe hârtie A3, prin care să explice colegilor lor din alte şcoli sau clase aceste schimbări.
Această modalitate contribuie la interiorizarea mult mai uşoară a informaţiilor.
 Bibliografie:

1. https://tatarualina.wordpress.com/2012/08/21/relatia-profesor-elev-2/
2. http://www.marinpredapitesti.ro/wp-content/uploads/2013/11/Cartea-mare-a-jocurilor.pdf
3. http://festival.1september.ru/articles/585237/
4. http://ped-kopilka.ru/psihologija/psihologicheskie-igry-dlja-uchaschihsja-5-6-klasa.html