· Curatirii
suprafetei cavitatii
· De marit
aderenta compozitului la tesuturile dentare dure
Procesul de gravarea se va incepe cu smaltul si va dura 30 de secunde(15 secunde de sinestatator si 15
secunde cu dentina).Pe smalt se va aplica acid ortofosforic de 37% apoi se aplica gravantul si pe dentina 15
secunde.
Ulterior acidul aplicat va fi spalat cu un jet abundent de apa pe parcursul a 30 de secunde.Dupa aceasta
smaltul si dentina vor fi uscate usor cu un jet de aer indreptat spre smalt.Dentina se va usca cu jetul de aer
reflectat de la smalt.Suprauscarea dentinei,va provoca colapsul fibrelor de colagen si prin urmare
adeziunea cu dentina va suferi.Dentina nu va avea pe suprafata picaturi libere de apa,ci va ramine putin
umeda-culoare stralucinda
Metode
1)Gravarea acida a smaltului-gravarea creaza in smalt prin dizolvarea hidroxiapatitei o multitudine de
retentii,sub forma unor cripte,fie intre prisme(macrodigitatii),fie in interiorul lor(microdigitatii),in care
dupa lavaj si uscare riguroasa,rasina hidrofoba patrunde prin capilaritate si este retinuta prin polimerizare
2)Gravarea acida a dentinei-plaga dentinara ofera conditii mai putin favorabile decit smaltul pentru
succesul tehnicilor adezive din cauza compozitiei sale chimice
heterogene(colagen+hidroxiapatita),hidrofilei(limfa dentinara) si prezentei DDR(detritus dentinar
remanent).Cu toate acestea,gravarea acida a dentinei constituie in cadrul tehnicilor adezive moderne
bazate pe hibridizare o etapa preliminara obligatorie care creaza in dentina intercanaliculara porozitatea
necesara impregnarii sale cu monomerul adeziv.
3)Gravarea globala a smaltului si dentinei-spre deosebire de primele sisteme adezive care urmareau
gravarea selectiva a smaltului,majoritatea sistemelor moderne se bazeaza pe inlaturarea DDR dupa
principiul gravarii globale.Aceasta permite captarea rasinii adezive de catre doua suprafete microretentive
diferite,prin modalitati specifice
9.Materiale compomere.
Cerintele esentiale pe care trebuiesa le intruneasca un adeziv dentinar efficient si factorii de care
depend eadeziunea dentinara.
-Adeziune puternica cu dentina,smalt.
-Sa fie bine tolerat de complex pulpo/dentinar.
-Inchidere perfecta a canaliculilor dentinari.
-Priza prin autopolimerizare/sistem dual.
-Adeziune/timp scurt manipulare si realizare cat mai usoara.
-Sa permita adeziunea in mod egal la mai multe substraturi.
Indicatiile adeziunii
• Restauratii
directe cu rasini compozite
• Cimentarea
adeziva a restauratiilor integral ceramice, sau metalo-ceramice
• Restauratii cu
amalgam
• Sigilarea
santurilor si fisurilor
• Reconstituiri
de bonturi
• Tratamentul
hipersensibilitatii dentinare
• Cimentarea
bracket –urilor
• Repararea
lucrarilor protetice din portelan sau compozit
11.Zona hibridă.
Hibridizarea plagii dentinare,a smaltului sau a cementului este definita ca un proces care creaza la nivelul
molecular in tesutul respectiv un hibrid,adica o zona cu proprietati fizico-chimice complet diferite de
structura locala originara,ca urmare a demineralizarii sale partiale si impregnarii fibrelor de colagen
eliberate din masa de tesut dur cu polimeri din rasini adezive.
Plaga dentinara hibridizata este o aplicatie a ingineriei tisulare la nivelul dintelui.Ea constituie de fapt un
material dentar multifunctional,cu calitati novatoare,caracterizat prin :
· Generare
rapida(citeva minute)
· Grosime
redusa
· Grosime
maxima in cavitati profunde,bazata pe gravarea si impregnarea mai adinca,respectiv expansiunea mai
puternica a stratului hibrd prin contractia de polimerizare,fiind ancorat de fibrele de colagen
· Insolubilitate
in mediul bucal
· Mare
rezistenta la atacurile acide gratie rotejarii cristalelor periferice de hidroxiapatita prin inglobarea lor in
rasina adeziva