Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea ,, Alexandru Ioan Cuza”

Iași, FEFS

Tratamentul
balneofiziokinetoterapeutic în
paralizia de nerv sciatic popliteu
extern.

Chisin Alexei
Student la Facultatea de Educație Fizică și Sport
Specializarea: Kinetoterapie și Motricitate Specială
Anul II, subgrupa I.

1
Cuprins
Generalități despre nervul SPE ................................................. 3

Paralizia de nerv SPE, etiologie, examen neurologic .................4

Obiectivele tratamentului .......................................................... 5

Tratamentul propriu-zis ............................................................ 5

2
1. Nervul sciatic popliteu extern.
Nervul sciatic popliteu extern sau nervul peronier
comun face parte din complexul nervos al
membrului inferior. Acest nerv rezultă din
bifurcația nervului sciatic la nivelul regiunii
poplitee. De la origine, nervul sciatic popliteu
extern are un traiect descendent spre partea
antero-laterală a gambei, înconjurând capul
fibulei.

Nervul SPE se împarte la rândul său în 2 ramuri :


nervul musculo-cutanat și nervul tibial anterior
care continua până pe partea dorsală a piciorului. Prin ramificațiile sale asigură inervația pentru
mușchii dorsali ai piciorului și pentru mușchii anteriori ai gambei : tibialul anterior, extensorul lung
al degetelor, peronier lung și scurt, extensor lung al halucelui. Astfel prin intermediul nervului SPE
se realizează următoarele mișcări : extensia degetelor, eversia și flexia dorsală a piciorului. În caz de
paralizie a acestui nerv, aceste mișcări sunt imposibil de executat.

3
1.1 Paralizia nervului sciatic popliteu extern.
Având un traiect pe capul peronier, nervul sciatic popliteu extern este ușor expus la compresii în
această zonă. Compresia nervoasă se manifestă prin lezarea unui nerv periferic, care începe cu o
senzație de amorțire sau durere, și se poate resimți oriunde pe traiectul nervului.
În funcție de momentul în care se intervine tratamentul, această compresie nervoasă poate avea
efecte grave cum ar fi atrofia musculară și paralizia nervului.

Etiologia paraliziei nervului SPE este variată, având la bază următoarele cauze:

 Din cauza unei tendinite, deoarece pe capul peronier se inseră bicepsul femural,
peronierul lung și tricepsul sural. Inflamația acestor structuri ar putea declanșa o
compresie asupra nervului SPE.
 Din cauza unei artrite a articulației genunchiului, prin inflamarea structurilor
capsuloligamentare.
 Din cauza imobilizării gipsate a membrului inferior, aparatul gipsat fiind mulat prea
strâns.
 Din cauza luxației capului peroneului sau a unei entorse la nivelul gleznei, ce poate
genera o întindere musculară cu efect de compresie a nervului SPE.
 Din cauza unor poziții vicioase ale membrelor inferioare, cum ar fi postura picior peste
picior.

Examenul neurologic.
În examenul neurologic al unui pacient cu paralizia de nerv SPE, vom determina că pacientul are o
postură anormală a membrului inferior afectat. Piciorul pacientului va fi căzut într-o flexie plantară
datorită paraliziei musculaturii antero-laterale a gambei, fiind imposibilă mișcarea de flexie dorsală
și eversie a piciorului.
De aceea în timpul mersului apar compensări cum ar fi flexia exagerată a coapsei și a gambei.
Pe fața antero-laterală a gambei apare o hipotonie însoțită de tulburări trofice și senzitive.

4
2. Obiectivele tratamentului.
Obiectivele principale pe care le vom urmări în timpul desfășurării tratamentului sunt următoarele :

 Menținerea mobilității articulare a gleznei și a articulațiilor degetelor.


 Tonifierea musculaturii ce realizează extensia degetelor, flexia dorsală și eversia piciorului.
 Reeducarea mersului.

3. Tratamentul Balneofiziokinetoterapeutic.
În prima etapă a tratamentului vom utiliza tehnici kinetice cum ar fi mobilizările pasive.
Mobilizările pasive au un cumul de beneficii asupra aparatului locomotor. Prin aceste mobilizări
putem menține amplitudinea normală a articulației gleznei, troficitatea structurilor articulare prin
stimularea circulației lichidului sinovial. La fel avem și o acțiune asupra mușchilor din loja antero-
laterală a gambei, deoarece prin mobilizări vom crește excitabilitatea musculară.
La nivelul gleznei putem efectua mobilizări pasive pentru mișcarea de flexie dorsală, flexie plantară,
eversie, inversie și circumducție.
Toate aceste mobilizări se pot efectua cu pacientul în poziția de decubit dorsal.

5
La această etapă vom urmări partea de stretching pentru mușchii din regiunea posterioară a gambei
ce execută flexia plantară (gastrocnemian și solear). Paralizia nervului sciatic popliteu extern va
determina ca piciorul să se află într-o flexie plantară ceea ce poate genera o contractură musculară a
tricepsului sural. Stretching-ul poate fi efectuat atât de kinetoterapeut(pasiv) cât și de pacient(auto-
pasiv).

Stretching-ul pasiv se va realiza cu pacientul în decubit dorsal, cu membrul infeior în flexie de 90 de


grade la nivelul coapsei și a gambei. Priza kinetoterapeutului va fi pe calcaneu iar cu antebrațul va
presa pe partea plantară a pacientului, efectuând și o triplă flexie a membrului inferior.

Stretching-ul auto-pasiv se va
efectua de către pacient în poziția așezat. Pacientul va folosi o banda elastică care va fi poziționată la
nivelul metatarsienelor, de care va trage pentru a realiza flexia dorsală cu menținerea poziției.

6
În paralizia nervului SPE este recomandată și utilizarea unei
orteze de picior care să mențină articulația gleznei într-un unghi
de 90 de grade. Însă purtarea ortezei de picior trebuie să fie
însoțită de exerciții care să tonifieze musculatura din loja antero-
laterală a gambei.
În etapă în care există travaliu muscular și pacientul reușește să
inițieze mișcarea de flexie dorsală

7
Prin fizioterapie putem urmări creșterea excitabilității musculare și stimularea nervoasă prin curentul
TENS.

Curentul TENS reprezintă o stimulare nervoasă trenscutanată și este un curent de joasă frecvență de
formă dreptunghiulară. Este indicat pentru nevralgii, inflamații periartritice, sindroame de
compresie, atrofie și denervare parțială. Acest curent îl putem utiliza în tratamentul fizioterapeutic în
paraliziei nervului SPE. Aplicația electrozilor va fi una longitudională pe traiectul nervului, cu
plasarea electrodului negativ pe zona mai dureroasă.
Frecvența curentului electric va fi de 50-100 Hz, cu impulsuri de scurtă durată (30 ms) și cu o
intensitatea de 10-40 mA, care se stabilește la o senzație de furnicătură confortabilă .
Prima ședință trebuie să fie scurtă, pentru ai permite pacientului să se obișnuiască cu senzația și
pentru a determina dacă pacientul
prezintă reacții adverse la
aplicarea curentului.
Prin curentull TENS se va facilita
transmiterea impulsurilor
nervoase de-a lungul fibrelor
aferente și se va efectua o
stimulare nervoasă cu inhibiția
durerii.

Curentul interferențial este un curent de joasă frecvență, ce are efect excitomotor cu stimularea
musculaturii. Aplicația electrozilor se face la nivelul inserţiilor musculare sau pe zonele de trecere
mușchi-tendon. În cazul paraliziei nervului SPE electrozii se vor plasa pe inserția terminală și de
origine a tibialului anterior pentru a stimula mișcarea de flexia dorsală a piciorului. Intensitatea
curentului trebuie aleasă astfel încât să producă o contracție normală și eficientă fără să
suprasolicite mușchiul.

8
9
Bilbiografie

10