Sunteți pe pagina 1din 6

02.10.

2019

Precizări privind referatele


la cursul de protocol şi organizare de evenimente

La cursul de protocol şi organizare de evenimente se va întocmi, de către fiecare student,


un referat, pe un subiect ales din lista orientativă de la sfârșitul prezentului document. Lucrarea
are menirea de a familiariza autorul cu principalele reguli de redactare a unei lucrări științifice,
de licenţă, sau de disertaţie. Aceasta va fi trimisă, în formă electronică, până la 15.01.2020, orele
24.00, la adresa: referate.protocol@gmail.com .
O formă tiparită/printată a referatului, împreună cu un CD/DVD, pe care se găsește forma
electronică a acestuia, se predau în ziua examenului. CD/DVD-ul poate cuprinde şi fișiere
suplimentare de tip text (în format MS Word, pdf, djvu, epub etc.), video, audio utilizate în
documentare sau redactare. Se înscrie, pe partea metalică, cu marker permanent, numele,
prenumele, titlul prescurtat al referatului şi data elaborării.
În mesajul (electronic se vor menționa, la rubrica SUBIECT: numele (inclusiv cel de
dinainte de căsătorie – dacă e cazul – în paranteză), prenumele şi titlul referatului. Exemplu:
Ionescu (Banu) Iulia, Referat: Ordinea de precădere în protocolul unor state europene.
În corpul mesajului se vor menționa: numele, prenumele, datele de contact (telefon, e-
mail), localitatea.
Un exemplu posibil de mesaj:
Stimate domnule profesor,
Conform precizărilor dumneavoastră pentru cursul de protocol și organizare de evenimente, trimit, în
fişier ataşat, referatul meu cu tema ....
De asemenea, adaug și alte materiale (neprelucrate) conținând informații care mi s-au părut relevante
pentru tema aleasă și care ar putea fi utilizate în documentarea altor studenți.
Cu respect,
Studenta Ionescu (Banu) Iulia, anul I, licenţă (învăţământ cu/fără frecvenţă), UEB București
Telefon: ...
E-mail: ...

În forma sa electronică (dar și în cea printată), referatul va conține, pe prima pagină,


denumirile universității, facultății, cursului, formei de învăţământ (IF sau IFR) o imagine
fotografică tip act de identitate, de 3/4 cm a studentului, titlul lucrării, numele și prenumele, luna
şi anul elaborării, adresa de e-mail.
Referatul poate fi elaborat într-una din limbile română, engleză, franceză, conform
regulilor academice de redactare din România sau din străinătate.
Lucrarea va cuprinde cel puțin cinci pagini (fără a se socoti cele conținând titlul,
cuprinsul, bibliografia sau anexele). Bibliografia nu va depăși două pagini, iar anexele nu vor fi
mai multe de cinci, fiecare de cel mult 1-2 pagini.
Tipul fontului: Times New Roman, marimea 12 pentru textul propriu-zis şi 10 pentru
notele de subsol.
Spaţierea: 1.5 lines pentru textul propriu-zis şi single pentru notele de subsol.
Mărimea paginii (Page Layout, Size): A4.

1
Se vor întocmi note de subsol din cel puțin cinci surse bibliografice diferite. Redactarea
lor se va face utilizând facilitatea MS Office (de exemplu, pt. MS Word 2010 se vor folosi
comenzile References – Insert Footnote).
Lucrarea va cuprinde elemente intuitive – grafice, scheme, hărţi, tabele, imagini etc. cu
menţionarea titlurilor şi surselor acestora. Pot exista anexe (extrase succinte din prevederi legale
sau din alte documente; tabele; scheme; grafice etc.). Anexele vor cuprinde numărul (Anexa
nr....), titlulul şi sursa bibliografică specifică.

Un posibil model de redactare a textului referatului

Într-o viziune oficială românească, ”securitatea naţională reprezintă condiţia


fundamentală a existenţei naţiunii şi a statului român şi un obiectiv fundamental al guvernării;
ea are ca domeniu de referinţă valorile, interesele şi obiectivele naţionale“1.
Idei interesante pot rezulta din raportarea teoriei securităţii naţionale la modelul
raţionalist-critic ori metodologist al lui Karl R. Popper, model care, prin caracterul său logicist,
nu se desprinde de modelul standard sau tradiţional2. O categorie preţioasă extrasă din acest
model, benefică pentru teoria securităţii naţionale, este aceea de problemă. “Problema este
aceea care ne provoacă să învăţăm, să împingem mai departe cunoaşterea noastră, să
experimentăm şi să observăm”3. Or, problemele pe care trebuie să le soluţioneze teoria securităţii
naţionale sunt cele mai importante pe care le poate avea un stat, căci se referă la valorile
naţionale supreme: independenţă, suveranitate, bunăstare, ordine publică, siguranţă naţională,
protecţia sănătăţii populaţiei, protecţia mediului etc.
Conceptul de paradigmă utilizat în modelul istorico-sociologic al lui Thomas Kuhn4 este
deja utilizat în mod curent în teoria securităţii naţionale, unii teoreticieni români scriind despre
schimbarea şi limitele unor astfel de paradigme5.
Un alt aspect interesant de analizat este cel al relaţiei dintre caracterul analitic şi cel holist
(integralist) al teoriei securităţii naţionale6.

1
http://www.presidency.ro/static/ordine/SSNR/SSNR.pdf (Accesat: 16.10.2012).
2
Ştefan Georgescu, Direcţii şi preocupări actuale în epistemologie, în “Probleme filosofice ale ştiinţei militare”,
vol. 4, Editura Militară, Bucureşti, 1987, p.29.
3
Karl R. Popper, Adevăr, raţionalitate şi progresul cunoaşterii ştiinţifice, în “Logica Ştiinţei”, Bucureşti, Editura
Politică, 1970, p.111.
4
Thomas S. Kuhn, Structura revoluţiilor ştiinţifice, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976, p.17.
5
Simion Boncu, Securitatea europeană în schimbare. Provocări şi soluţii, Editura Amco Press, București, 1995,
p.176-230.
6
Teodor Repciuc, Conceptele securității, Editura Axioma Print, București, 2008, p.23.

2
Se va întocmi, la sfărșitul referatului, o listă bibliografică, în ordinea alfabetică a
numelor de familie ale autorilor, ori a denumirii documentelor, publicațiilor și site-urilor
utilizate, după modelul:

BIBLIOGRAFIE

*** Legea nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale, Monitorul Oficial al României, partea I, nr.
915 din 14.11.2016.
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_215_2016_ceremoniile_oficiale.php
*** Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, cu
modificările ulterioare https://lege5.ro/Gratuit/gq2tomrt/legea-nr-379-2003-privind-regimul-mormintelor-
si-operelor-comemorative-de-razboi
*** Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea
sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice
https://lege5.ro/Gratuit/heydonjw/legea-nr-75-1994-privind-arborarea-drapelului-romaniei-intonarea-
imnului-national-si-folosirea-sigiliilor-cu-stema-romaniei-de-catre-autoritatile-si-institutiile-publice
*** Eticheta în prezența Familiei Regale a României http://www.familiaregala.ro/eticheta
*** Ghid de protocol pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare şi reprezentanţele
organizaţiilor internaţionale acreditate în România, Ministerrul Afacerilor Externe, 2010.
https://www.mae.ro/sites/default/files/file/pdf/Indrumar_protocol_2010.pdf

 Baldrige, Letitia, Codul bunelor maniere in afaceri, Business Tech International și


Amerocart SRL, Editia a V-a, București, 1997.
 Boncu, Simion, Securitatea europeană în schimbare. Provocări şi soluţii, Editura
Amco Press, București, 1995, p.176-230.
 Chatelet, Sylvie-Anne, Ghidul bunelor maniere, Editura Niculescu, București,2007.
 Dragostin, Mioara, Ghid practic de vestimentație pentru profesioniști, Editura
Polirom, 2005.
 Dussault, Louis, Protocolul, instrument de comunicare, Editura Galaxia,
Bucuresti,1996.
 Frâncu, Nicolaie, Codul bunelor maniere, reguli de protocol, Editura Garamond,
Bucuresti, 2002.
 Georgescu, Toma; Caraiani, Gheorghe, Uzante diplomatice si protocol in relatiile
internationale, Editura Sylvi, Bucuresti, 2002.
 Manciur, Emilian, Protocol institiţional, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2002
 Manciur, Emilian, Protocol institutional, Editura SNSPA, București, 2008.
 Marinescu, Aurelia, Codul bunelor maniere astăzi, Editura Humanitas, București,
2002.
 McCullough, Donald, Politețea de zi cu zi, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2002
 Mitchell, Mary, Ghidul manierelor elegante pentru secolul al XXI-lea, Editura
Paralela 45, Pitești, 2005.
 Murray-Bosrock, Mary, Maniere şi obiceiuri europene de business, Editura Meteor
Press, Bucureşti, 2009.

3
 Oprea, Dumitru, Meșniță Gabriela, Alexa, Marius, Managementul evenimentelor,
Editura Polirom, Iași, 2016.
 Pârvu, Vasile; Parvu, Cristian Dan, Diplomație, protocol, negocieri internaționale,
Editura Universitaria, Craiova, 2001.
 Pietkiewicz, Eduard, Eticheta managerului, Editura ALL, Bucuresti, 1999.
 Pistol, Luminita; Pistol Gheorghe, Negocieri comerciale – uzanțe si protocol, Tribuna
Economica, Bucuresti, 2000.
 Post, Peggy, Codul universal al bunelor maniere, Editura Antet, 2004.
 Repciuc, Teodor, Conceptele securității, Editura Axioma Print, București, 2008.
 Sabath, Ann Marie, Codul bunelor maniere în afaceri, Editura „Vremea”, București,
2000.
 Serres, Jean, Le protocole et les usages, Editions Presses Universitaires de France,
 Tanasie, Petre; George, Marin; Dan Dumitru, Uzante diplomatice si de protocol,
Editura Independența Economică, Pitești, 2000.
 Văcărescu, Theodor, Ceremonialul Curții Regale a Romaniei, Tipografia Curtii
Regale, București, 1882.
 Vâlci, Grazia, Bunele maniere in Europa, Editura Corint, București, 2005.
 Vedinaș, Verginia, Elemente de protocol, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002.

 Savoir vivre www.Savoirvivre.ro


 Etiquette Scholar
www.etiquettescholar.com

În evaluarea referatelor se va tine cont de:


- Respectarea întocmai a precizărilor privind redactarea referatelor, inclusiv privind
respectarea termenului de trimitere/predare;
- valoarea ştiinţifică a informațiilor, noutatea sau caracterul inedit, structurarea şi
ordonarea logică a acestora;
- caracterul actual (recent) al surselor utilizate (rezultat din anul sau luna de apariție a
publicațiilor menționate în notele de subsol sau în lista bibliografică);
- cuprinderea obligatorie (în conţinutul propriu-zis al referatului sau în anexe) a cel
puțin patru elemente cu caracter intuitiv (grafice, scheme, schițe, hărți, tabele,
imagini, formule, calcule, statistici, diagrame, organigrame, histograme etc.),
cu menționarea sursei.
- originalitatea prezentarii, aprecierile personale ale studentului;
- caracterul variat si multitudinea surselor bibliografice întrebuințate și corectitudinea
redactării lor.

Subiecte posibile pentru referate

 Cadrul juridic al protocolului de stat (în România sau în alte țări)


 Abordări teoretice privind protocol, eticheta, uzanțele
 Obiceiuri și tradiții protocolare la români

4
 Obiceiuri și tradiții protocolare specifice altor țări sau popoare
 Particularități ale protocolului și etichetei în cadrul diferitelor tipuri de
ceremonialuri (se abordează un anumit tip de ceremonial, românesc sau străin,
din vechime sau din actualitate)
 Curtoazia și rolul ei în relațiile internaționale
 Comunicarea protocolară scrisă
 Formule uzuale de adresare protocolară în diverse medii (politic, diplomatic,
academic, militar, religios, de afaceri etc.)
 Corespondența diplomatică
 Comunicarea nonverbală în cadrul ceremoniilor şi activităţile protocolare
 Gafe de protocol
 Redactarea unor invitații la evenimente protocolare
 Mesaje protocolare oficiale şi particulare
 Reguli ale unui discurs (speech) protocolar
 Eticheta corespondenței electronice
 Ținuta vestimentară protocolară
 Acțiunile protocolare intra-muros
 Elemente ale protocolului de stat
 Insemne sau simboluri de stat (românești sau străine)
 Reguli ale protocolului diplomatic
 Precăderea și rolul ei în activitățile protocolare
 Ordinea de precădere a demnităților și funcțiilor publice în diverse state, culturi
 Protocolul specific unor organizații sau asociații nonstatale
 Sisteme de decoraţii şi implicaţii asupra
 Organizarea și desfășurarea ceremoniilor oficiale
 Elemente de protocol pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare şi reprezentanţele
organizaţiilor internaţionale acreditate (în România sau în alte state)
 Rolul plasamentelor în organizarea unor evenimentelor protocolare (dejunuri/dineuri,
coloane oficiale, ceremonii etc.)
 Aranjarea mesei protocolare
 Eticheta servitului mesei
 Vizitele oficiale
 Aspecte protocolare ale utilizării însemnelor de stat ale României
 Reguli de comportament cu ocazia unor acțiuni protocolare (mese, recepții, cocktailuri)
 Comunicarea specifică pregătirii unui seminar internațional
 Gestionarea comunicării în situații de criză generate de încălcarea normelor și uzanțelor
protocolare
 Aspecte ale protocolului şi etichetei în mediile regale
 Simboluri și insemne regale
 Ericheta în prezența Familiei Regale a României
 Elemente de organizare aunor protocolare (vizite oficiale, reuniuni, întâlniri, comemorări
etc.)
 Reguli şi uzanţe pentru servitul mesei într-o anumită ţară sau cultură
 Restricții de dietă și culturale în servitul mesei protocolare

5
 Vestimentația specifică unui anumit tip de eveniment prorocolar (în ţară sau în
străinătate)
 Descrierea unui element de management al evenimentelor
 Documente pentru planificarea, organizarea, coordonarea și controlul evenimentelor
protocolare
 Organizarea unor evenimente protocolare în cadrul unor organizațiilor internaționale –
ONU, UE, NATO, OSCE etc. (se particularizează pentru o singură organizație)
 Aspecte ale managementul evenimentelor de amploare națională sau internațională
 Etapele pregătirii unui seminar internațional
 Întocmirea planului unei activități protocolare oficiale sau private
 Documente și acțiuni de conducere, planificare, organizare, coordonare, control pentru
pregătirea unei reuniuni științifice internaționale
 Prezentarea unei lucrări de specialitate (care nu este publicată în limba română) în
domeniul protocolului și organizării de evenimente
 Comunicarea prin cărţi de vizită (în Europa, SUA, Asia etc.)

Notă:
Pot fi alese și alte titluri, relevante pentru domeniul protocolului şi organizării de
evenimente.

S-ar putea să vă placă și