UNIVERSUL

 Totalitatea corpurilor cosmice ṣi spaṭiul infinit dintre acestea, veșnic

în timp, în continuă evoluție și expansiune accelerată.

 Universul observabil-(Metagalaxia) partea din Univers pe care o
putem vedea de pe Terra cu ajutorul instrumentelor
 Universul fizic-partea din Univers ce încă nu a fost descoperită

 alcătuit în proporţie de 97 % din hidrogen şi heliu, la care se adaugă

oxigenul, carbonul, fierul, etc. 
 spaţiul metagalactic este ocupat, în principal, din materie cosmică
rarefiată şi în secundar din nebuloase şi corpuri cosmice.
 formele de organizare sunt variate în funcţie de stadiul de evoluţie.
 materia întunecată este o formă de materie prezentă peste tot în
Univers, dar mai ales în jurul galaxiilor, prin forţa gravitaţională
influenţează modul în care se mişcă galaxiile sau stele în cadrul
galaxiilor.
 materia obişnuită şi materia întunecată formează doar 27,6 la sută
din Universul actual.
 trei sferturi este reprezentat de o formă misterioasă de energie
(energie neagră)-forţă antigravitaţională care face ca Universul să se
extindă din ce în ce mai repede 

 Timp de secole, oamenii au privit stelele și s-au întrebat cum s-a dezvoltat
universul în ceea ce este el astăzi. 
 Universul a fost obiectul unor discuții religioase, filozofice și științifice, printre
oamenii care au încercat să descopere misterele dezvoltării universului se
numără oameni de știință de renume, precum Albert Einstein, Edwin Hubble și
Stephen Hawking. 
 Una dintre cele mai renumite și larg acceptate modele de dezvoltare a
universului este teoria Big Bang.

ISTORIA UNIVERSULUI
1. Materia era concentrate într-un corp mic, extrem de dens ṣi foarte
fierbinte numit „singularitate”. -acum 13,7 mld ani
2. În urma exploziei a avut loc o expansiune foarte rapidă.
3. Dilatarea Universului reduce temperaturile, presiunile,
densitatea acestuia.
4. Are loc individualizarea particulelor elementare-, sinteza nucleelor si
suprematia substantei în raport cu radiatia.(de la quarci la nucleoni,
nuclee si electroni, se formează atomi de H si He.)
5. O data cu manifestarea gravitatiei ca forta dominanta, dupa
un miliard de ani de la Marea Explozie, norii gigantici de H și He au
condensat si  s-au încălzit 
6. Creṣterea temperaturii din nori a condus la formarea stelelor;
7. Stelele s-au organizat în galaxii si grupuri galactice.
8. Stelele au atras în jurul lor materia răcită, rezultând formarea
celorlalte corpuri cereṣti (planete, sateliṭi, meteoriṭi, asteroizi,
comete);

ORGANIZAREA MATERIEI ÎN UNIVERS

STELELE
DEFINIȚIE
–


o corpuri sferice alcătuite din materie gazoasă incandescentă(hidrogen,
heliu)

STADII DE EVOLUȚIE
–


o Locul de naştere al unei stele este un nor imens, rece format din gaz și praf:
nebuloasa stelară.
o Nebuloasele stelare se comprimă ca o consecinţă a gravitaţiei
proprii,temperatura crește , se  declanşarea reacțiilor de fiziune nucleară.
o Când temperatura din interiorul lor ajunge la aproximativ 10 milioane de grade
Celsius,se transformă într-o protostea. 
o Dacă temperatura din centrul protostelelor nu atinge valoarea critică pentru
declanşarea reacțiilor nucleare, atunci acestea sfârşesc sub forma unor stele pitice
brune
o devine o stea când 4 atomii de hidrogen fuzionează şi rezultă 1 atom de heliu. 
o când hidrogenul se termină stelele vor transforma heliul în carbon
o steaua colapsează în interior iar exteriorul se dilată; devine  o gigantă roșie.
 Când heliul din mijlocul stelei se transformă în carbon, steaua se contractă din nou, dar
nu mai devine suficient de caldă pentru a declanșa noi reacții nucleare; devine o pitică
albă (o stea mică, de mărime comparabilă cu Pământul, dar unde o cantitate de materie
de mărimea unui ou cântărește câteva tone). 
 Stelele cele mai masive produc elemente chimice mai grele, cum ar fi fierul. Ele cresc și
devin supragigante, cu o rază chiar și de mii de ori mai mare decât cea a Soarelui. .
 Brusc, ele explodează și materia lor se împrăștie în spațiu. În mod violent, steaua devine
de 10 miliarde de ori mai luminoasă decât Soarele. Este stadiul de supernovă. 
 După explozie, nu mai rămâne din ea decât miezul. 
 În funcție de masa pe care o are, acesta devine fie o stea de neutronică, fie o așa-
numită "gaură neagră".
o Stea neutronica emit radiații sub forma unor scurte impulsuri periodice.diametrul
de aproximativ numai 20 de kilometri, cântărind până la 500 de milioane de tone
pe centimetru cub. 
 gaură neagră,  diametru de numai câțiva kilometri, dar de o densitate aproape
inimaginabilă. are o asemenea forță de atracție, încât "înghite" tot ceea ce trece pe
lângă el, reținând chiar și propria sa lumină. Găurile negre sunt invizibile, dar astronomii
le pot totuși detecta din cauza perturbațiilor pe care le produc în jurul lor. 
 culoarea roșie-cele mai reci,
 culoarea albastră, cele mai fierbinți
 culoare galbenă, care are temperatura la suprafață de aprox. 6.000
°C
 culoare albă-o temperatură de aproximativ 10.000 °C.