MINISTERUL AGRICULTURII, DEZVOLTĂRII

REGIONALE ȘI MEDIULUI

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

Catedra „Electrificarea Agriculturii și Bazele Proiectării”

METODOLOGIA ȘI ETICA
CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
îndrumări metodice cu privire la îndeplinirea lucrărilor de laborator pentru
masteranzii specialităților „Agroinginerie”, „Electrotehnologii în mediul rural”, „Sis-
teme şi tehnologii avansate în ingineria și Tehnologia Transportului Auto”,
„Mentenanța şi fiabilitatea autovehiculelor”, „Hidroameliorație”, „Evaluarea și ma-
nagementul imobilului”

CHIŞINĂU - 2020

3
Autori: Popescul Angela, doctor în științe pedagogice, conferențiar universitar
Iu. Melnic, doctor în științe tehnice, conferențiar universitar
Malai Leonid, doctor în științe tehnice, conferențiar universitar

Se editează conform hotărârii Comisiei

metodico - didactice a Universității Agrare
de Stat din Moldova, proces verbal nr. din

4
 CUPRINS
Prefaţă..............................................................................................................4
Delimitarea problemei și temei de cercetare...................................................5
Elaborarea unui proiect de cercetare................................................................8
Metodele de cercetare în inginerie.................................................................11
Metodica elaborării tezei de master...............................................................15
Etica cercetării științifice...............................................................................18
Bibliografie....................................................................................................62
Anexe.............................................................................................................63

5
 PREFAŢĂ

Cursul „Metodologia și etica cercetării științifice” este unul de bază în programul de

formare a specialiștilor în domeniul ingineriei, care contribuie la dezvoltarea cunoștințelor teo-
retice şi practice ale masteranzilor în perceperea metodelor de cercetare, precum şi la delimita-
rea unei concepții de ansamblu asupra logicii cercetării științifice, profilării activităţii de cerce-
tare, eticii cercetării ştiinţifice. Cursul are drept obiectiv formarea la masteranzi a unei atitudini
conștiente faţă de munca intelectuală, însușirea de către aceștia a metodologiei cercetării ştiinţi-
fice în domeniul ingineriei. Modul de abordare a conținutului cursului este axat şi pe metodele
de prelucrare statistică a datelor, analiza şi interpretarea rezultatelor cercetării științifice. Este
remarcabil să-i ajutăm pe masteranzi să-şi realizeze demersul investigaţional într-un stil corect,
conform cerințelor universitare pentru cercetările ştiinţifice.
Componenţa teoretică se desfășoară în cadrul cursului și se va concentra pe asigurarea
cunoștințelor necesare al masteranzilor interdisciplinar, cu privire la cunoașterea teoretică și
practică în domeniul metodelor și metodologiilor de cercetare, atât în sistemul de cercetare
clasică, cât și în ceea ce privește metodele considerate creative în cercetare. De asemenea,
această componentă a cercetării este necesar a fi prezentată și în raport cu științele conexe do-
meniului masterului. Scopul practic fiind înțelegerea, descrierea, aplicarea, utilizarea, analiza,
sintetizarea, aplicarea și propunerea de metode și tehnici de cercetare durabile. La finalizarea
cu succes a acestei discipline, masteranzii vor fi capabili să: aplice terminologia, conceptele,
teoriile și modelele specifice în inginerie.
Lucrările de laborator se îndeplinesc în conformitate cu sarcinile individuale conform
cerințelor prezentate în acest îndrumar metodic.
Îndrumările metodice sunt în deplină concordanță cu cumulusul programa analitică și
cu cerințele actuale ale învățământului universitar agrar.
 Tema 1. DELIMITAREA PROBLEMEI ȘI TEMEI DE CERCETARE
Obiectivele lucrării: Dezvoltarea competenței și respectarea criteriilor cercetătoru-
lui în alegerea domeniului și a temei.
Sarcinile lucrării:
1.1. Domeniul și alegerea temei de cercetare;
1.2. Noutatea și originalitatea temei;
1.3. Importanța și utilitatea temei.
Date inițiale pentru îndeplinirea lucrării:
Pentru îndeplinirea lucrării de laborator este necesar de a utiliza ordinea și modul
de îndeplinire a lucrării prezentat mai jos. Lucrarea v-a fi prezentată în formă de referat.
Ordinea de îndeplinire a lucrării:
1.1. Domeniul și alegerea temei de cercetare
a) Criterii in alegerea domeniului și a temei.
b) Domeniul să inspire interes cercetătorului;
c) Dacă o temă, în cadrul domeniului, prezintă interes pentru cercetător;
d) Prezența competenței cercetătorului in acel domeniu/tema;
e) Tema să fie cercetabilă/viabilă: să aibă la bază criterii bine definite în concordan-
ță cu tipul și scopul cercetării. Să aibă soluții, daca există resurse de timp (volumul temei),
personal de cercetare (ex. documentarist, statistician, laborant) și resurse financiare;
f) Noutatea/originalitatea, importanța și utilitatea temei trebuie neapărat respectate.
De evitat:
 Teme frecvent întâlnite unde nu se poate aduce nimic nou;
 Teme foarte controversate, care pot conduce la abordări riscante și cu riscul ne-
acceptării rezultatelor;
 Formularea foarte evazivă și amplă a temei.
Dimensiunea temei
De la interes pentru domeniu la o tema largă care provoacă curiozitate. Observarea
unui fapt, a unei situații, care necesită analize specifice.
Surse și modalități de alegere a temei de cercetare
 Consultare cu profesorul din domeniul respectiv, specialiști, cercetători;

5
  Lectura in domeniul respectiv (cârti, articole in reviste de profil etc.);
 Activitate proprie într-un anumit domeniu - important și din perspectiva utilității.
1.2. Noutatea și originalitatea temei
Daca a mai fost cercetată și care este stadiul, respectiv care sunt rezultatele, la ce
constatări s-a ajuns. Gradul de noutate a lucrării, originalitatea tratării problematicii abor-
date.
1.3. Importanța și utilitatea temei
Noutatea, importanța și utilitatea temei este indispensabilă. Oportunitatea temei din
considerente teoretice și practice exprimă contribuția la progresul domeniului ingineresc
respectiv și formarea profesională. Determină mersul cercetării practice și teoretice din
domeniu, reeșind din veridicitatea contemporană. Actualitatea cercetării exprimă o analiză
profundă a problemei investigate, care ulterior vor fi confirmate în cadrul unei cercetări
experimentale.
Întrebări pentru autocontrol:
1. Care sunt cerințele față de tema de cercetare?
2. Ce trebuie de evitat la alegerea temei?
3. Care poate fi dimensiunea temei de cercetare?
4. Care sunt sursele și modalitățile de alegere a temei de cercetare?
5. Ce înțelegem prin noutatea și originalitatea temei?
6. Care este importanța și utilitatea temei de cercetare?

Tema 2. ELABORAREA UNUI PROIECT DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

Obiectivele lucrării: Sunt principiile generale ale programului de cercetare, pre-
zentarea scopului, obiectivelor şi a domeniilor de interes științific.
Sarcinile lucrării:
2.1. Obiectul cercetarii;
2.2. Scopul cercetării;
2.3. Obiectivele cercetării în ştiinţele inginereşti. Modalităţi de formulare a
obiectivelor;

6
 2.4. Ipotezele cercetării;
2.5. Valoarea teoretică şi practică a investigaţiei.
2.6. Concluzii generale și recomandări.
Date inițiale pentru îndeplinirea lucrării:
Pentru îndeplinirea lucrării de laborator este necesar de a utiliza ordinea și modul
de îndeplinire a lucrării prezentat mai jos. Lucrarea v-a fi prezentată în formă de referat.
Ordinea de îndeplinire a lucrării:
2.1. Obiectul cercetarii: se referă la aspectul teoretico-practic‚ selectat pentru un
studiu mai detaliat‚ care constituie un fenomen sau o acțiune‚ o categorie sau un concept
etc;
2.2. Scopul cercetării ştiinţifice: oglindește elucidarea anumitor particularități ale
obiectului investigației‚ elaborarea unui program de activitate sau cercetare‚ expunerea
unor concluzii relevante studiului. Se descrie actualitatea temei, scopul de bază al cercetă-
rii și obiectivele specifice pe care și le-a propus candidatul.
2.3. Obiectivele investigației: se divizează în teoretice şi practice şi presupun un
plan sumar al desfășurării investigației în scopul explicării problemei alese pentru cercetare
– studiul aspectelor teoretice‚ precizarea prin analiză teoretică şi practică a unor noțiuni‚
elucidarea unor particularități‚ identificarea factorilor‚ construirea modelelor‚ elaborarea
aparatului de cercetare‚ accentuarea unor rezultate specifice domeniului ingineresc etc.
Modalităţi de formulare a obiectivelor: finalitățile sunt considerate ca tendințe,
intenții înalte, pe termen lung, pe când scopurile fiind aspiraţii pe termen mediu şi grad de
generalitate mediu, Iar obiectivele ca reprezentări şi orientări valorice ale activităților or-
ganizate în acest cadru, la nivel general, specific, concret. În formula obiectivului operațio-
nal nu se utilizează verbele a înțelege, a ști, a citi, a aprecia, a spune, a cunoaște, a sesiza,
a se familiariza, a asimila, a dobândi deoarece sunt generale şi determină ambiguitate în
privința acțiunii care ar trebui realizată.
2.4. Ipotezele cercetării: Ipoteza este o supoziție, o presupunere, o conjectură sau
o explicație provizorie enunțată pe baza unei fapte, conexiuni și legi cunoscute cu privire la
anumite legături dintre probleme. In sens logic înseamnă o supoziție, o premisă sau un
punct de plecare a unui argument. Ipoteza presupune construcții ale gândirii inventive pen-

7
tru a modela ceea ce nu se cunoaște încă dar se bănuiește datorită prefigurării. A creea ipo-
teze constă în a imagina necunoscutul pe baza cunoscutului adică a raționa prin analogie in
prefigurarea cunoscutului. Ipoteza este o conjuctură, o presupunere făcută în scopul de a
explica un proces, o problemă. Este o explicație provizorie și este exprimată de regulă
prin raționamente logice. Nu există metodă superioară alteia, bună sau rea, ci doar folosită
corect sau incorect (manipularea datelor, a informaţiilor), potrivită sau nepotrivită dome-
niului, intențiilor cercetării, supozițiilor/ ipotezelor de verificat, întrebărilor la care se caută
răspuns (metoda decurge din întrebările la care se caută răspuns)
2.5. Valoarea teoretică şi practică a investigaţiei: rezultatele unei analize‚ sinte-
ze‚ clasificări ale succesiunii teoretico - conceptuale‚ expunerea propriilor concluzii‚ mo-
dele; precizarea şi descrierea unor aspecte‚ concepte‚ modele‚ rezultată din cercetarea ex-
perimentală.
2.6. Concluzii generale și recomandări: Se refera la cele rezultate din cercetare,
se raportează la obiectivele lucrării, la verificarea ipotezelor; Formulează contribuțiile per-
sonale, teoretice si practice, in funcție de temă. Face pe baza acestora, propuneri de utili-
zări practice ale rezultatelor, pentru măsuri (dacă este cazul), Reiterează direcțiile de conti-
nuarea a cercetării în domeniu. Ce nu trebuie sa apară in concluzii: repetări aidoma ale
unor idei din lucrare trimiteri bibliografice noi date, deja analizate sau neanalizate. Anexa
3.
Întrebări pentru autocontrol:
1. Explicați termenul obiectul cercetării?
2. Ce oglindește scopul cercetării științifice?
3. Caracterizați obiectivele investigației?
4. Care sunt modalităţile de formulare a obiectivelor?
5. Caracterizați ipotezele cercetării?
6. Care este importanța teoretică a lucrării?
7. Care este importanța practică a lucrării?

Tema 3. METODELE DE CERCETARE ÎN INGINERIE

Obiectivele lucrării: Înțelegerea, descrierea, aplicarea, utilizarea, analiza, sinteti-

8
zarea, aplicarea și propunerea de metode și tehnici de cercetare durabile, sustenabile în
cadrul studiilor și proceselor de cercetare în inginerie.
Sarcinile lucrării:
3.1. Metode de cercetare științifică;
3.2. Metoda inductivă și deductivă;
3.3. Metoda analogică;
3.4. Etapele experimentului;
3.5. Analiza, sinteza și compararea;
3.6. Lucrul cu sursele ştiinţifice în cercetarea ştiinţifică. Date inițiale pentru înde-
plinirea lucrării.
Pentru îndeplinirea lucrării de laborator este necesar de a utiliza ordinea și modul
de îndeplinire a lucrării prezentat mai jos. Lucrarea v-a fi prezentată în formă de referat.
Ordinea de îndeplinire a lucrării:
3.1. Metodele teoretice de cercetare: Metoda științifică – este o bază mentală pen-
tru cercetare sau acționare planificată sau felul și modul de desfășurare. Prin metodă se
înțelege un procedeu, cale, mod, sistem rațional folosit pentru realizarea unui lucru sau
atingerea unui scop. Metoda este legată de explicație și reprezintă un mijloc de descoperire
a unui aspect al adevărului și caută să răspundă la întrebări de tipul „cum?”
3.2. Metoda inductivă: Are la bază fapte care se pot demonstra experimental. Este
un tip de raționament/explicație in care generalul este dedus (inferat) din particular. Meto-
da inductivă este una din metodele principale în inginerie, deseori aplicată informarea unei
concluzii reieșind din mai multe observații. Inducția este deseori utilizată în inginerie cu
scopul de a legifera, de a stabili unele legități reieșind din observații sistematice în cadrul
unor experimente repetate pentru a majora gradul de probabilitate a regulilor identificate.
În practica apelării la metoda inductivă se întâlnește şi necesitatea aplicării argumentului
inductiv prin simpla enumerare care conduce la generalizare prin acumularea de afirmații
care constată faptul că o anumită proprietate caracterizează un număr de elemente în creș-
tere, aparținând unei mulțimi.
Metoda deductivă: Deducere (Lat Deductio - excreție) - Metoda de gândire, în ca-
re poziția unui traseu logic special, este de ieșire din comună producția de norme logice;

9
circuit de inferență (argument) ale cărui legături (enunțuri) sunt legate printr-o succesiune
logică. Metoda inductivă de regulă este completată de metoda deductivă. Raționamentul
deductiv pornește de la una sau mai multe ipoteze (premise) şi deduce din acestea, fără
echivoc, o concluzie. Dacă se pornește de la o singură ipoteză atunci deducția este imedia-
tă, iar dacă raționamentul deductiv se fundamentează pe mai multe ipoteze avem de-a face
cu deducția mediată.
Deducția este un proces interpretat de mesaj, care extrage toate sau majoritatea in-
formațiilor conținute în mesaj. Procedura deductivă se poate aplica mesajelor asamblate în
limbaje fenomenale, naturale, în limbaje specializate de tip matematic, sau în limbaje crip-
tice, codificante de conținut. Spre exemplu cineva poate deduce o schimbare climatică ob-
servând și interpretând diferiți parametri naturali sau observând și interpretând comporta-
mentul diferitelor viețuitoare. Cineva poate deduce o anumită informație primind și identi-
ficând un anume marcaj-simbol criptic, care celor neavizați, nu comunică ceva determinat
și relevant. Fenomenele sunt explicate demonstrând ca pot fi deduse dintr-o lege universa-
la. Daca premisele (afirmații care specifica apartenenta la domeniul de aplicabilitate a le-
gii) sunt îndeplinite atunci concluzia are loc in mod necesar. Ex: legea gravitației etc.
3.3. Metoda analogică: Analogie - Asemănare (parțială) între două sau mai multe
noțiuni, obiecte, situații, fenomene etc. Fenomen care constă în modificarea formei sau
uneori a sensului unui cuvânt sub influența alteia dintre formele sale sau sub influența altui
cuvânt.
3.4. Etapele experimentului: Experimentul este metoda de cercetare prin care se
verifică o relație presupusă (dată în ipoteză) dintre două fenomene prin provocarea şi con-
trolul acestora de către experimentator. Experimentul reprezintă o stare activă a subiectu-
lui, implică o activitate metodică, orientată în scopul precis de verificare a unei ipoteze
(presupuneri). Aceasta necesită activitate intelectuală, complexă a omului de știință,
a cercetătorului, care provoacă, organizează, interpretează şi înțelege.
 Alegerea problemei;
 Trecerea în revistă a lucrărilor de referință;
 Obiectivul cercetării;
 Identificarea constructelor ipotetice;

10
  Stabilirea variabililor;
 Crearea definițiilor operaționale,
 Stabilirea și formularea ipotezei;
 Alegerea metodei;
 Planuri de cercetare;
 Experimentul-pilot;
 Prelucrarea rezultatelor,
 Evaluarea critică a studiului;
 Tipuri de experimente.
Experimentul.
Fundamentarea teoretică a experimentului ca metodă științifică a fost făcută de cer-
cetătorul Claude Bernard în lucrarea „Introducere în studiul medicinii experimentale” încă
din anul 1865.Dezvoltarea amplă a științelor actuale, varietatea care există chiar în interio-
rul unei științe, a determinat o adaptare cu totul specifică a metodicii experimentale. Impu-
să științelor particulare, metoda experimentală a determinat apariția unor ramuri experi-
mentale ale științelor respective.
Experimentul este metoda de cercetare prin care se verifică o relație presupusă
(dată în ipoteza) dintre două fenomene prin provocarea şi controlul acestora de către ex-
perimentator.
Experimentul reprezintă o stare activă a subiectului, implică o activitate metodică,
orientată în:
 scopul precis de verificare a unei ipoteze (presupuneri). Aceasta necesită activi-
tate intelectuală,
 complexă a omului de știință, a cercetătorului, care provoacă, organizează, inter-
pretează şi înțelege.
Tipuri de experimente:
 Experiment de laborator - îndeplinește condițiile cele mai bune de manevrare a
variabilelor şi controlul acestora;

11
  Experiment de verificare sau confirmare - este tipul fundamental, având ca scop
verificarea unei ipoteze formulate în prealabil. Ipoteza este rezultatul unei experiențe de
explorare sau este dedusă dintr-o teorie;
 Experiment pilot - este un experiment preliminar, prin care cercetătorul își veri-
fică tehnicile de lucru;
 Experiment invocat - în care variabila independentă este activă fără intervenția
cercetătorului (exemplu) instalarea unor modificări tehnologice prin intermediul tehnicii
agricole, auto);
 Experiment comparativ - când subiecții sunt grupați în grupa experimentală şi
grupa martor (de referință), iar rezultatele se compară între cele două grupe;
 Experiment constatativ - când rezultatele se compară între testarea inițială şi cea
finală doar la o singură grupă;
3.5. Analiza, sinteza și compararea:
Analiza calitativa poate fi: Analiza tematică: se stabileşte o anumită temă impor-
tantă şi actuală ex: evaluarea globală a bunurilor imobile privind valorile de piață - orienta-
tive din județul Brașov în scopul stabilirii taxelor notariale.
Analiza comparativă: (este o urmare a analizei tematice, prin care se compară in-
formații/date obţinute de la diferite persoane, entități/firme etc. Analiza conținutu-
lui/textului, a răspunsurilor la chestionare cu întrebări deschise conduce la codificarea ca-
racteristicilor (categorii predeterminate sau apărute din text). Analiza de dis-
curs/conversație/interviu, pentru a constata frecventa utilizării unor cuvinte, metafore, for-
me de exprimare etc. Pot fi utilizate prelucrări computerizate pentru a cataloga, grupa, nu-
mără cuvinte, dar interpretarea este a cercetătorului. Se colectează date, care apoi se codifi-
ca și se prelucrează. Foarte importantă este capacitatea cercetătorului de a teoretiza-de a
găsi explicații/factori generali care explică studiul; de a furniza o concepție teoretică pentru
viitoare cercetări. Analiza depinde de complexitatea ipotezelor și a cercetării. Interpretarea
datelor analizate înseamnă: a trage concluzii, a arăta care sunt relațiile și procesele care
susțin constatările, a căuta înțelesuri mai largi ale celor găsite; a formula concepte teoreti-
ce, a pregăti eventuala trecere de la cercetarea exploratorie, care este una calitativă, la una
experimentală. Atenție: Interpretările sa nu fie eronate, exagerate sau subapreciate, să fie

12
imparțiale, să nu fie in afara contextului, Propune forme de utilizare practica, de schimbări
ale unor situaţii, recomandări noi politici. Anexa 11.
Sinteză - Metodă științifică de cercetare a fenomenelor, bazată pe trecerea de la
particular la general, de la simplu la compus, pentru a se ajunge la generalizare; îmbinare a
două sau a mai multor elemente care pot forma un tot.
Comparare – Confruntarea a două sau a mai multor lucruri, ființe sau fenomene
pentru a stabili asemănările și deosebirile dintre ele.
Comparația - este un procedeu artistic care constă în alăturarea a doi termeni (ob-
iecte, persoane, idei, fenomene, acțiuni etc.) cu însușiri asemănătoare, urmărindu-se evi-
dențierea anumitor caracteristici ale primului (de comparat), prin intermediul celui de-al
doilea (cu care se compară). Relația de asemănare este pusă în evidență prin folosirea unor
grupuri de cuvinte sau a unor cuvinte cum ar fi: ca, precum, asemenea, la fel ca etc.
3.6. Lucrul cu sursele ştiinţifice în cercetarea ştiinţifică.
Tipurile de informații:
 După tipul surselor – funcțiune/non funcțiune, tipărite/media,
cărți/reviste/media;
 După proveniență – primare (originale), secundare (interpretate);
 După adresabilitate – populare, științifice, comerciale;
 După format – tipărite, digitale, audio/video, multimedia, microformate, umane
(orale sau scrise).
Tipurile surselor de informare:
 Surse primare: monografii, articole reviste, brevete, teze doctorat, rapoarte, stan-
darde;
 Surse secundare: sinteze documentare, bibliografii, buletine și repertorii biblio-
grafice, rezumate, adnotări.
Surse de informare primare: documente legislative, brevetele, tezele de doctorat,
rapoartele de cercetare, monografie, culegerile și analogiile.
Întrebări pentru autocontrol:
1. Care sunt metodele de cercetare aplicate în inginerie?
2. Explicați metoda inductivă?

13
 3. Explicați metoda deductivă?
4. Explicați metoda analogică?
5. Enumerați tipurile de experimente.
6. Care sunt tipurile de informație?
7. Care sunt tipurile de informare?
8. Care sunt etapele experimentului?

Tema 4 METODICA ELABORĂRII TEZEI DE MASTER

Obiectivele lucrării: Stabilirea regulilor generale privind organizarea, elaborarea,
cercetarea şi analiza pluridisciplinară a unei probleme, rezultatele căreia vor putea fi utili-
zate în domeniu de activitate caracteristice domeniului ingineresc.
Sarcinile lucrării:
4.1. Argumentarea temei. Elaborarea planurilor individuale şi de lucru.
4.2. Studiul de fezabilitate.
4.3. Structura tezei elaborate. Redactarea textului.
4.4. Modul de expunere a materialelor ştiinţifice. Limba şi stilul tezei de master.
Pentru îndeplinirea lucrării de laborator este necesar de a utiliza ordinea și modul
de îndeplinire a lucrării prezentat mai jos. Lucrarea v-a fi prezentată în formă de referat.
4.1. Argumentarea temei. Argumentarea tematică a tezelor de master trebuie să
cuprindă complet domeniul general de studiu, să aspire domenii interdisciplinare cu un
grad avansat de noutate, să conțină probleme de cercetare la nivel instituțional.
Elaborarea planurilor individuale şi de lucru. Conform planului de învățământ
elaborarea tezei de master este succedat de un stagiu de practică, care are ca obiectiv con-
solidarea competențelor obţinute pe parcursul studiilor de master şi selectarea bazei infor-
maţionale, experimentarea ipotezelor ştiinţifice necesare pentru elaborarea tezei de master.
4.2. Studiul de fezabilitate. Ce este un studiu de fezabilitate ? Conceptul de studiu
de fezabilitate presupune efectuarea unei analize complexe în tehnică, management și fi-
nanciare a unui obiectiv de investiții, privit ca un sistem dinamic și deschis de producție. În
cadrul studiului sunt analizate toate informațiile disponibile pentru a vedea dacă „pârțile
componente” pot funcționa astfel încât, atât din punct de vedere tehnic, cât şi economic

14
încât să rezulte un concept viabil pe parcursul cercetării și efectuării unei teze de master.
Demersul logic pe care se bazează existența studiului de fezabilitate este prezentat la punc-
tul raționament al acestei secțiuni.
4.3. Structura tezei elaborate. Redactarea textului.
Structura lucrării trebuie să aibă o un volum optim, astfel încât să se evite, segmen-
tarea excesivă a materialului elaborat, iar pe de altă parte, realizarea unor capitole volumi-
noase. Un număr de 2-3 capitole poate fi apreciat ca fiind optim. Pentru fiecare capitol
masteranzii vor propune un titlu propriu care să reflecte specificul lucrării.
Teza de master conţine următoarele compartimente:
CUPRINS
Adnotare (română, engleză)
Lista abrevierilor
Lista tabelelor și lista figurilor
Introducere
1 TITLUL CAPITOLULUI
1.1 Titlul subcapitolului
1.2 Titlul subcapitolului
1.3 Titlul subcapitolului
1.4 Titlul subcapitolului
2 TITLUL CAPITOLULUI
2.1 Titlul subcapitolului
2.2 Titlul subcapitolului
2.3 Titlul subcapitolului
3 TITLUL CAPITOLULUI
3.1 Titlul subcapitolului
3.2 Titlul subcapitolului
3.3 Titlul subcapitolului
Concluzii şi recomandări
Bibliografie
Anexe

15
 Declarația privind propria răspundere
Teza de master conţine următoarele elemente:
Denumirea elementului Volum, pagini,
format A4, font 12,
interval 1,5

a. 1. Foaie de titlu (Anexa 1) 1 pag.

b. 2. Cuprins (Anexa 2) 1-2 pag.
c. 3. Lista abrevierilor 1 pag.
d. Adnotare (în română şi ru- 2 pag.
să/engleză/franceză)
e. 4. Introducere 2-5 pag.
a. actualitatea şi importanța temei;
b. scopul şi obiectivele propuse în
teză;
c. suportul metodologic şi teoretico-
științific al lucrării (metode de
cercetare)
d. noutatea temei investigate
e. cuvintele-cheie ale tezei;
f. 5. Conținutul propriu-zis al lucrării (teza
conţine 3 capitole)
g. 6. I. Titlul (analiza situaţiei în domeniul 14 -20 pag.
tezei.)
1.1
1.2
1.3

16
 II. Titlul (fundamentare teoretică, 14 -21 pag.
analiză, sinteze, etc.)
2.1.
2.2
2.3
h. 7. II. Titlul (aplicare, rezultate cercetări, 14 -21 pag.
studii de caz, etc.)
3.1
3.2
3.3
i. 8. Concluzii şi recomandări 1-3pag.
j. 9. Total pagini 50-75 pag.
k. 10. Bibliografie până la 5 pagini
l. 11. Anexe nu mai mult de 2/3
din conținutul lucră-
rii
m. 12. declarația privind asumarea răs- 1 pag.
punderii (Anexa 3.)
1. Foaia de titlu
Foaia de titlu se perfectează conform Anexei 1. În caz dacă teza este scrisă în altă
limbă decât limba română, se vor perfecta două foi de titlu, prima fiind în limba română.
2. Rezumat
În adnotare se prezintă numele de familie, prenumele autorului, titlul tezei, localita-
tea, anul perfectării tezei, structura tezei (de exemplu, introducere, trei capitole, concluzii
generale şi recomandări, bibliografie din 55 titluri, 4 anexe, 75 pagini de text de bază (până
la Bibliografie), 7 figuri, 1 tabel), cuvintele-cheie (până la 10 cuvinte, într-un rând separat).
Se descriu următoarele compartimente: scopul şi obiectivele cercetării, valoarea teoretică şi
valoarea aplicativă a cercetării. Adnotarea se prezintă în 2 limbi: una română şi cealaltă în
una din limbile de circulație internațională (rusă/engleză/franceză) fiecare fiind prezentată
pe o singură pagină a foii.

17
 3. Introducere
Se descrie actualitatea şi importanța problemei abordate, se argumentează motivul
alegerii temei de cercetare (ca premise obiective si/sau subiective prin care studentul justi-
fică tema aleasă); se indică scopul, ipoteza şi obiectivele cercetării, metodele de cercetare,
se definesc conceptele esențiale şi mai puțin uzuale, se menționează importanța teoretică şi
valoarea aplicativă a cercetării, baza experimentală a cercetării, noutatea științifică (pentru
teza de master) şi se realizează un sumar al compartimentelor tezei. Anexa 4
Compartimentele de bază ale tezei
În compartimentul I Analiza situaţiei în domeniul tezei (Istoriografia problemei
cercetate) se analizează lucrările ştiinţifice la tema tezei: articole, monografii, etc., publica-
te în țară şi peste hotare. O atenție deosebită se acordă publicațiilor din ultimii ani. În baza
studierii literaturii de specialitate, se analizează comparativ situația existentă în domeniu,
se formulează problema de cercetare şi direcțiile de soluționare a ei. Se vor identifica clar
contribuțiile proprii, care includ atât analiza şi interpretarea literaturii de specialitate con-
sultate, cât şi elementele de noutate.
În compartimentele II şi III se cercetează/investighează/analizează ipoteza/ipotezele
propriu-zise formulate, se argumentează elaborările noi propuse de către autor (algoritmi,
metode, dispozitive, sisteme, paradigme, modele etc.), precum şi rezultatele obţinute.
Concluzii
În compartimentul se prezintă rezumatul rezultatelor obţinute şi valoarea elaborări-
lor propuse, se menționează modalitățile de realizare a obiectivelor formulate în introduce-
re şi se expun opiniile şi contribuția personală în studierea şi elucidarea problemei aborda-
te. Anexa
Bibliografie
Bibliografia este un compartiment obligatoriu al tezei şi se perfectează în conformi-
tate cu standardele în vigoare. În lista bibliografică se inserează doar lucrările consultate.
Nu se admite indicarea titlurilor care nu au fost consultate. De asemenea, toate sursele cita-
te în textul lucrării trebuie să se regăsească în lista bibliografiei. Bibliografia trebuie să
conțină între 30-55 (pentru o teză de master). Bibliografia se redactează în ordinea alfabe-
tică a numelor autorilor, iar în lipsa menționării lor, în ordinea alfabetică a titlurilor. Surse-

18
le bibliografice se divizează conform limbii în care a fost redactată lucrarea (română, rusă,
engleză etc.), cu păstrarea numerotării unice. Perfectarea bibliografiei se realizează con-
form standardelor acceptate (Anexa 4)
Referințe bibliografice
Autorul tezei este obligat să facă în textul lucrării referințe la sursele utilizate în
elaborarea lucrării. Referințele se numerotează prin cifre şi se prezintă fie în subsolul fiecă-
rei pagini, fie se indică numărul de ordine al lucrării din bibliografie şi pagina respectivă
(conform standardului, în paranteze pătrate).
În cazul în care referinţele se prezintă în subsolul fiecărei pagini, se redactează du-
pă cum urmează:
Courtois S. Cartea neagra a comunismului. Bucureşti: Humanitas, 1998, p. 81-82.
Dacă se repetă imediat: Ibidem, p.85.
Dacă se repetă pe altă pagină din lucrare: Courtois S. Cartea neagra…, p.81.
În cazul în care referinţele se prezintă în corpul textului în paranteze pătrate se re-
dactează după cum urmează: [54, p. 235] - în care prima cifra, în exemplul dat 54, indică
numărul sursei la care se face referinţă din lista bibliografică, iar a doua (p. 235) – indică
pagina. Anexa
b. Anexe.
În funcție de specific o teză de licență/master poate conţine anexe, în care se cu-
prind probele aplicate, tabele cu date individuale, diagrame, hărţi, planşe, figuri, liste, de-
sene, fotografii care nu sunt obligatorii în text şi care depăşesc jumătate din pagină. În tex-
tul tezei se vor face în mod obligatoriu referinţe la anexele incluse. Anexele se perfectează
în corespundere cu rigorile. (Anexa 5).Anexele nu se includ în volumul lucrării.
d. Exigenţe privind tehnoredactarea tezei de licenţă/master
Redactarea tezei de licenţă/master trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
Teza se editează computerizat pe hârtie albă, format A4, pe o singură parte a foii.
Teza de licenţă se perfectează folosindu-se fontul Times New Roman cu dimensi-
unea de 12 pt. Spațiul între rânduri este de 1,5 intervale. Textul se nivelează după ambele
câmpuri laterale.
Paginile tezei au următorul câmp: în stânga - 30 mm, sus - 25 mm, în dreapta – 15

19
mm, jos - 25 mm.
Titlul capitolelor sunt scrise cu litere majuscule (font 12 pt., bold, centrat), a para-
grafelor - cu litere mici, în afară de prima literă (font 14 pt., bold, centrat). După denumirea
capitolului sau a paragrafului nu se pune punct. Capitolele se numerotează prin cifre roma-
ne, iar paragrafele cu cele arabe.
Fiecare capitol începe din pagină nouă, paragrafele urmează succesiv. Sublinierea
titlurilor nu se admite.
Toate tabelele, formulele, figurile (desene, diagrame etc.) se numerotează,
indicându-se numărul capitolului şi numărul de ordine a acestuia. De exemplu, Tabelul 1.2
(tabelul doi din capitolul întâi). Denumirea tabelului se amplasează de asupra tabelului, iar
a figurii - sub figură.
Toate paginile tezei se numerotează, începând cu pagina de titlu şi terminând cu ul-
tima pagina, fără a admite lipsa acestora sau repetarea lor. Pe pagina de titlu nu se pune
numărul paginii. Numărul paginii se indică pe câmpul din dreapta paginii jos.
În mod obligatoriu, se utilizează literele cu diacritice specifice limbii romane (ă, â,
î, ș, ț şi majusculele lor).
Semnele de punctuație (".", "?", "!") sunt urmate în mod obligatoriu de un spațiu.
Nu sunt acceptate prescurtări ale cuvintelor.
În teză nu se admit însemnări, corecții, conturări de litere, ștersături, pete, adăugări
la pagină etc.
Se pot utiliza note de subsol pentru a oferi explicații pentru diferiți termeni, figuri,
clasificări, anexe care nu apar în textul lucrării.
Caracterul literelor: cursivul/italic se folosește pentru cuvintele de origine străină,
titluri de cărți sau periodice, un cuvânt sau un pasaj care merită a fi pus în evidentă, aldi-
nul/bold se folosește pentru titlurile capitolelor şi subcapitolelor, evidențierea propozițiilor
sau frazelor ce trebuiesc memorate.
Imprimarea tezei pe hârtie trebuie să fie calitativă. Literele, semnele, formulele, fi-
gurile trebuie să aibă aceeași intensitate pe parcursul rândului, paginii, lucrării în ansam-
blu, iar indicii formulelor trebuie să fie lizibili. Se recomanda a tipări teza la imprimantă
laser.

20
 Teza se leagă prin copertare (copertă euro) şi se prezintă la catedra de profil.
Admiterea tezei de master spre susținere
Procedura de admitere la susținerea publică
Presusţinerea tezelor. În termenele indicate în calendarul academic al UASM şi
conform orarului elaborat de catedra de profil, studentul prezintă teza de licenţă/master,
finisată în proporţie de minimum 70 la sută pentru presusţinere. Dacă proiectul tezei pre-
zentat de student la presusţinere corespunde rigorilor, Catedra de profil recomandă teza şi
admite studentul la susținerea publică, ţinând cont de obiecţiile şi recomandările specialiş-
tilor în domeniu.
În cazul în care proiectul de teză nu corespunde rigorilor, Catedra stabileşte un ter-
men nou pentru presusţinere repetată. Dacă studentul nu definitivat proiectul de teză de
licenţă/master nici pentru a doua presusţinere, teza nu este admisă spre susținerea publică.
Teza în formă definitivă, semnată de student, cu avizul pozitiv al conducătorului
ştiinţific şi al șefului de catedră se prezintă la catedra pentru admiterea la examenul de li-
cenţă cu cel puţin o lună înainte de începerea examenului de licenţă/susținerea publică a
tezei de master.
Pentru susținerea publică la teza de licenţă/master se anexează avizul conducătoru-
lui tezei (Anexa 6), iar teza de master este însoțită şi de o recenzie a unui specialist notoriu
în domeniul respectiv. Recenzenții se aprobă la şedinţa catedrei dintre specialiştii care ac-
tivează în cadrul altor catedre sau în cadrul altor instituții de învățământ şi de cercetări şti-
inţifice.
a. Recomandări privind susținerea tezei
Tezele admise spre susținere se susțin public în fața Comisiei pentru examenul de
licenţă, aprobată prin ordinul rectorului UASM, a conducătorului științific, colegilor şi a
altor persoane. Orarul susţinerii tezelor se va da publicităţii pe paginile WEB ale cate-
drei/UASM.
Studentului i se oferă 10 - 15 min. pentru prezentarea tezei (se pot utiliza şi mijloa-
ce tehnice). Pentru eficientizarea procedurii de susţinere a tezei, studentului se recomandă
să elaboreze un raport care să conţină date cu privire la:
• tema tezei şi actualitatea ei;

21
 • scopul şi obiectivele;
• baza ştiinţifico-metodologică;
• rezultatele cercetării (date concrete);
• contribuţia proprie;
• încheiere.
După prezentarea raportului, studentul răspunde la întrebările membrilor Comisiei
pentru examenul de licenţă/de susţinere a tezei de master şi a altor asistenţi. Procedura de
susţinere include, de asemenea, luările de cuvânt ale conducătorului ştiinţific, ale recenzen-
tului (în lipsa acestora, se admite citirea avizelor respective de către un membru al Comisi-
ei pentru examenul de licenţă/de susţinere a tezei de master), întrebări către autor, discuţie,
la care pot participa toţi cei prezenţi.
Rezultatele susţinerii lucrării se comunică studenţilor în aceeaşi zi, după şedinţa
Comisiei pentru examenul de licenţă/de susţinere a tezei de master.
Decizia asupra notei de la susţinerea tezei de licenţă/master se ia la şedinţa închisă
a Comisiei pentru examenul de licenţă//de susţinere a tezei de master prin vot deschis sau
secret, cu o simplă majoritate de voturi. În cazurile când voturile se împart egal, votul Pre-
şedintelui Comisiei este decisiv.
Hotărârea Comisiei pentru examenul de licenţă/de susţinere a tezei de master este
definitivă şi nu poate fi revăzută.
Comisia pentru examenul de licenţă/de susţinere a tezei de master are dreptul de a
recomanda pentru publicare cele mai valoroase lucrări, în primul rând, cele originale, baza-
te pe un material experimental şi surse inedite, care conţin recomandări şi propuneri impor-
tante de ordin teoretic şi practic.
b. Evaluarea tezei
Teza de licenţă/master evaluează competențele absolvenților de a efectua cercetări,
de a aplica cunoștințele teoretice în procesul de elaborare a unor soluții practice specifice
domeniului de formare profesională sau de realizare a studiilor de caz.
În procesul evaluării şi susţinerii, tezele de licenţă/master vor fi apreciate după ur-
mătoarele criterii:
1. Gradul corespunderii tezei specialității solicitate

22
 2. Corespunderea temei tezei esenței materialului lucrării
3. Actualitatea temei
4. Proporționarea conținuturilor tezei
5. Metodologia cercetării
6. Argumentarea şi demonstrarea ipotezei/ipotezelor
7. Procesarea şi analiza teoretică, implicarea critică, interpretativă a autorului
8. Noutatea teoretică (doar pentru tezele de master)
9. Expunerea şi argumentarea concluziilor
10. Completitudinea surselor şi a referințelor bibliografice
11. Corectitudinea stilistică şi gramaticală a textului
12. Corectitudinea tehnoredactării
13. Perfectarea generală a tezei
14. Alte criterii stabilite de catedra de profil.
Ponderea fiecărui criteriu în calcularea notei finale va fi stabilită de catedra de pro-
fil, ţinând cont de Grila de evaluare a tezei de licenţă/master (Anexa 7)
Nota finală se calculează ca medie aritmetică a notelor atribuite de către fiecare din-
tre membrii comisiei. Rezultatele evaluării tezei se exprimă prin note de la „1” la „10”,
conform scalei de notare, calificativul de promovare fiind nota „5”. (Anexa 8)
Studentul are dreptul să conteste rezultatele evaluării tezei. Eventualele contestații
se depun, în scris, la secretariatul facultății, în termen de maximum 24 ore de la comunica-
rea/afișarea rezultatelor. Contestațiile se rezolvă, în termen de 24 de ore de la depunere, de
către comisiile de evaluare a tezelor de licenţă/master.
În cazul în care studentul nu a susţinut teza de licenţă/master în sesiunea stabilită
sau nu s-a prezentat la susţinerea tezei, acesta are dreptul să o susţină repetat, de cel mult
două ori în următorii ani, cu suportarea de către candidat a cheltuielilor de examinare, sta-
bilite de instituţie. La a doua susţinere, studentul va solicita reconfirmarea sau modificarea
temei tezei de licenţă/master.

23
 TEMA 5. ETICA CERCETĂRILOR ŞTIINŢIFICE

Obiectivele lucrării: Respectarea unui set de reguli etice şi profesionale în scopul

realizării unei teze de master.
Sarcinile lucrării:
5.1. Etica științei, responsabilitatea şi libertatea cercetării. Tipuri de etică.
5.2. Denaturarea datelor ştiinţifice: greșeli şi falsificări.
5.3. De ce să respectăm etica în cercetarea științifică? Cadru legal.
5.1. Etica științei, responsabilitatea şi libertatea cercetării. Tipuri de etică.
Etica este o știință filozofică ce studiază morala ca pe una din cele mai importante
laturi ale existenței umane şi sociale. În acelaşi timp etica este şi o disciplină științifică,
deoarece în cadrul ei sunt elucidate două grupe de probleme:
 probleme teoretice propriu-zise ce se referă la natura şi esența moralei,
 probleme ce țin de modul în care ar trebui să procedeze omul, după ce principii
şi norme să se conducă în viață.
În majoritatea codurilor etice referitoare la cercetare şi inovare sunt formulate o se-
rie de principii cu valoare universală, care ar trebui să stea la baza oricărui proiect de cer-
cetare, atât în faza sa de elaborare, cât şi în cea de derulare şi de comunicare a rezultatelor
Referitor la etica științei, responsabilitatea şi libertatea cercetării prezentăm un set
de principii etice ale cercetării științifice:
 Onestitatea -abținerea de la fabricarea sau falsificarea datelor şi de la prezenta-
rea insuficientă a acestora sau a unora dintre ele, lipsa unui comportament înșelător la
adresa colegilor, finanțatorilor şi sponsorilor, participanților la cercetare cu excepția cazu-
lui când acest comportament este necesar în scopul cercetării, caz în care este
necesar un aviz din partea unei comisii de etică a cercetării şi a publicului;
 Obiectivitatea, care se obține prin evitarea erorilor – intenționate în designul
cercetării, analiza şi/sau interpretarea datelor, planificarea si elaborarea proiectului de cer-
cetare, peer review, evitarea situațiilor de auto dezamăgire în procesul de cercetare, sinceri-
tate în analiza şi divulgarea eventualelor interese particulare inclusive de natură financiară
ce ar putea afecta cercetarea; o altă încălcare, de cele mai multe ori involuntară, a obiecti-

24
vității este partizanatul ideologic, religios, politic sau de orice natură, în cadrul cercetării; o
serie de cercetători debutanți formulează, de pildă, obiective de genul: doresc să demon-
strez importanța unei anume practici sociale, spre exemplu, în creșterea calității vieții unei
categorii de subiecți, când indicat ar fi prin cercetare să urmărim să evaluăm importanța
respectivei practice; diferența este că atunci când îți propui să demonstrezi ceva, nu te ori-
entezi cu;
 Integritatea academică, exercitată prin sinceritate şi consecvență în bunele prac-
tici, respectarea promisiuni lor şi a angajamentelor luate, inclusiv a termenelor şi a proiec-
tului de derularea cercetării, abținerea de la comportamente neoneste chiar şi atunci când
acestea ar putea aduce beneficii de natură materială socială sau profesională;
 Exigența în cercetare se manifestă prin atenția la propriile erori, examinarea cri-
tică a propriilor lucrări, precum şi celor ale colegilor; tot în această cerință a unei bune cer-
cetări se înscrie necesitatea unui bun management al cercetării, evidențierea şi înregistrarea
atentă a activităților de cercetare, a datelor culese, a corespondenței cu finanțatorul, cu edi-
torii etc.;
 Deschiderea, pentru împărtășirea ideilor şi rezultatelor, inclusiv prin acceptarea
publicării în sistem open acces, acceptarea criticilor şi a opiniilor diferite;
 Respectul pentru proprietatea intelectuală, incluzând aici, dar fără a se limita la
acestea, abținerea de la plagiat sau autoplagiat, utilizarea unui autor fantomă care să elabo-
reze lucrarea în locul autorilor declarați (ghost writing), eliminarea sau includerea nejusti-
ficată a unui autor din lista de autori, abținerea de la utilizarea unor surse nepublicate sau
măcar citarea acestora în limitele posibilităților abținerea de la utilizarea unor date sau me-
tode ale altor cercetători, nepublicate, care ar duce la confuzia cu privire la prioritatea știin-
țifică asupra respectivelor date şi metode, includerea în acknow legământ a contribuitorilor
care nu se califică pentru a fi autori;
 Menținerea confidențialității asupra datelor cercetării, până la momentul pu-
blicării, cu privire la identitatea participanților sau a instituțiilor; confidențialitatea ar trebui
să fie menținută într-o manieră care să nu contravină ordinii publice;

25
  Respectarea drepturilor participanților la cercetare, inclusiv cel de a se retrage
din cercetare în orice moment, şi obligația cercetătorului de a obține consimțământul in-
format de la toţi participanții la cercetare;
 Publicarea responsabilă, prin evitarea publicării multiple nejustificate, a auto-
plagiatului şi a publicării exclusive în scopul obținerii de către autor de credit academic, a
unor lucrări care nu contribuie prin nimic la avansul cunoașterii în domeniu;
 Mentoratul responsabil al studenţilor şi tinerilor cercetători, incluzând aici ghi-
darea acestora pentru a-şi dezvolta propria creativitate științifică; coordonatorul, în calita-
tea sa de mentor, are obligația de a explica tinerilor cercetători şi de a le insuflă respectul
faţă de principiile eticii cercetării şi faţă de cerinţele epistemologice ale domeniului.
Tipuri de etici:
 Etica normativă are în vedere prescrierea de norme pentru comportamentul in-
dividual al omului, dar și pentru organizarea morala a vieții sociale;
 Etica descriptivă prezintă modul în care oamenii se comporta și/sau ce fel de
standarde morale adoptă;
 Etica explicativă
 Etica aplicată sau etica profesională studiază aspecte particulare ale problema-
tizării etice din perspectiva unor anumite profesii.
5.2. Denaturarea datelor ştiinţifice: greșeli şi falsificări.
Cercetarea științifică are la bază efectuarea de observații asupra fenomenelor natu-
rale sau sociale, observații care pot fi repetate, reproduse de către alți cercetători. De aceea,
fabricarea sau falsificarea datelor este inacceptabilă în comunitatea științifică. Normele
stipulează că autorii trebuie să păstreze datele brute ale cercetării cel puțin cinci ani după
momentul publicării tezei de master. Același interval de timp se impune să fie respectat și
în cazul celorlalte materiale folosite pe parcursul cercetării, cum ar fi instrucțiunile de ad-
ministrare, programele dezvoltate, procedurile experimentale etc.
Preluarea în nume propriu a ideilor sau cuvintelor unei alte persoane, exprimate an-
terior public sau privat poartă numele de plagiat. Dacă asemenea elemente se vor folosi,
ele vor trebui în mod obligatoriu citate. Citarea se face folosindu-se ghilimele, între care se
vor include cuvintele exacte ale autorului citat. Dacă nu se dorește folosirea exactă a cuvin-

26
telor unui autor, ci se parafrazează acel autor, folosindu-se cuvinte proprii, va trebui men-
ționată în text sursa ideilor. În ambele cazuri se menționează autorul, lucrarea, anul apariți-
ei și paginile de unde s-a extras citatul.
Falsificare de rezultate sau date - raportarea selectivă sau respingerea datelor ori a
rezultatelor nedorite; manipularea reprezentărilor sau a ilustrațiilor; defectarea aparatului
experimental ori numeric pentru a obține datele dorite fără a raporta despre defectările
efectuate;
5.3. De ce să respectăm etica în cercetarea științifică? Cadru legal.
Ghidul practic privind etica în cercetarea științifică la probleme etice generale ale
cercetării spune că, conducerea științei se bizuie pe principii de bază valabile în toate țările
şi în toate disciplinele ştiinţifice. Primul dintre aceste principii îl constituie cinstea faţă de
sine şi faţă de ceilalți. Cinstea este atât un principiu etic cât şi baza tuturor regulilor ale
căror detalii diferă în funcție de disciplină, de comportamentul profesional în știință şi
anume de buna practică științifică. Trasarea unei limite între conduita incorectă şi fraudă
este greu de făcut şi aici intervine rolul comunității ştiinţifice de a stabili coduri de condui-
tă potrivite cât şi reguli de procedură pentru a preveni greșelile profesionale. Comunitatea
științifică trebuie să se preocupe de reaua conduită, inclusiv de fraudă, deoarece ele corup
știința şi induc o neîncredere a publicului care prin taxe şi impozite susține cercetarea știin-
țifică.
Pentru ca cercetarea științifică să fie etic acceptabilă şi sigură iar hotărârile ei credi-
bile, comportarea în cercetare trebuie să fie conformă unei bune practici ştiinţifice. Buna
practică științifică atrage cercetătorii şi experții în știință:
 să urmeze moduri de acţiune aprobate de comunitatea științifică, adică integrita-
te, meticulozitate şi acuratețe în conduita în cercetare şi prezentarea rezultatelor cât şi în
judecarea cercetării şi a rezultatelor ei;
 să folosească colecții de date etic confirmate, metode de cercetare şi de evaluare
conforme cu criteriile ştiinţifice şi să practice o deschidere proprie cunoașterii ştiinţifice la
publicarea rezultatelor;
 să ia în considerare munca şi realizările altor cercetători, respectându-le munca
şi acordându-le creditul şi greutatea cuvenite realizărilor lor în ducerea la bun sfârșit a cer-

27
cetărilor proprii şi în publicarea rezultatelor;
Conduita incorectă este definită ca neglijență şi iresponsabilitate în realizarea cerce-
tării. Alte exemple de proastă conduită în știință includ:
-ascunderea la publicare a contribuției altor cercetători;
-neglijența în referirea la descoperiri anterioare;
-neatenție, şi prin urmare, inducerea în eroare în raportarea rezultatelor şi a metode-
lor folosite;
-neglijență în înregistrarea şi conservarea datelor;
-publicarea de mai multe ori a acelorași rezultate prezentate de fiecare dată ca fiind
noutăți;
-inducerea în eroare a comunității cercetătorilor asupra propriei cercetări.
Conduita științifică incorectă include acțiuni sau omisiuni în cercetare, cum ar fi
falsificarea sau deformarea mesajului ştiinţific sau inducerea grosolană în eroare privind
informații sau acțiuni referitoare la eforturile unei persoane în cadrul cercetării şi include,
de exemplu:
• construcția de date;
• respingerea selectivă şi pe ascuns a rezultatelor nedorite;
• înlocuirea cu date fictive;
• aplicarea deliberat eronată a metodelor statistice;
• interpretarea deliberat deformată a rezultatelor şi deformarea concluziilor;
• plagierea rezultatelor sau publicațiilor altora;
• prezentarea deliberat deformată a rezultatelor altora;
• atribuirea nepotrivită a autorului;
• informații incorecte în solicitări.
Întrebări pentru autocontrol:
1. Care este noțiunea de etică?
2. Care sunt principiile etice ale cercetării științifice?
3. Care sunt tipurile de etici?
4. Ce greșeli și falsificări pot fi comise în teza de master?
5. De ce să respectăm etica în cercetarea științifică?

28
6. Ce exemple de proastă conduită în știință cunoașteți?
7. Ce include conduita științifică incorectă.
8. Rolul AGEPI în protecția dreptului de proprietate.

29
BIBLIOGRAFIE

30
 ANEXA 1

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT

DIN MOLDOVA

Catedra Cadastru şi Geodezie

Șerban Alexandru Gheorghe

EVALUAREA GLOBALĂ A BUNURILOR IMOBILE

PRIVIND VALORILE DE PIAȚĂ - ORIENTATIVE DIN
JUDEȚUL BRAȘOV ÎN SCOPUL STABILIRII TAXELOR
NOTARIALE

Teză de master
Domeniul general de studii 58 „Arhitectură și construcții”
Programul de masterat 58. MC.08 - Evaluarea şi managementul imobilu-
lui
„Se admite spre susţinere” Autor: _____________(semnătura)
Şef catedră:
Turculeț Mihail, dr., conf. univ. Conducător:
_____________(semnătura) Baltag Grigore, dr., conf. univ.
______________(data) _____________(semnătura)
Controlul normativ:
Nunu Silvia, lector univ. Turculeț Mihail, dr., conf. univ.
_____________(semnătura) _____________(semnătura)
______________(data)

Chișinău 2018

31
 ANEXA 2
CUPRINS
LISTA ABREVIERILOR
ADNOTARE (română, engleză)
CUPRINS
INTRODUCERE
1 INFORMAŢII GENERALE
1.1 Obiectul evaluării
1.2 Scopul evaluării
1.3 Cea mai bună utilizare
1.4 Analiza pieţei imobiliare locale
1.4.1 Considerente privind piaţa imobiliară şi caracteristicile sale
1.4.2 Definirea pieţei
1.4.3 Prognoza evoluției pieței imobiliare 2018 - 2019. Analiza STEEP
1.5 Premisele evaluării ipoteze şi condiţii limitative
1.6 Tipul valorii exprimate. Data evaluării
1.7 Analiza multicriteriala
1.8 Metodologia evaluării
1.9 Baze de evaluare
1.9.1 Deprecierea din cauze ale neadecvării funcționale
1.9.2 Deprecierea economică
1.9.3 Stabilirea uzurii fizice
2 METODOLOGIA DE CALCUL - STABILIREA VALORII DE PIAŢĂ -
ORIENTATIVE
2.1 Principiile de bază ale evaluarii
2.2 Reconcilierea rezultatelor
2.3 Apartamentele situate în blocuri de locuinţe
2.2.1 Clasificarea apartamentelor
2.2.2 Valoarea minimă a unui apartament
2.2.3 Modul de folosire a studiului de piață:

32
 2.2.4 Valoarea minimă estimată pentru cota de teren
2.3 Imobilele compuse din clădiri de locuit (cu unul sau mai multe apartamen-
te), anexe şi terenuri
2.4 Spaţiile cu altă destinaţie
2.5 Terenurile agricole din extravilan
3 CAZ DE STUDIU
3.1 Exemplu de calcul nr. 1: Orașul Predeal, zona "B"
3.2 Exemplu de calcul nr. 2: Municipiul Codlea, zona "B"
3.3 Exemplu de calcul nr. 3: Municipiul Făgăraș, zona "D"
3.4 Exemplu de calcul nr. 4: oraș Ghimbav, zona "C"
3.5 Exemplu de calcul nr. 5: oraș Brașov, zona "A"
3.6 Exemplu de calcul nr. 6: Poiana Brașov
3.7 Exemplu de calcul nr. 7: comună din județul Brașov
3.8 Exemplu de calcul nr. 8: imobil din municipiul Brașov
Exemplu de calcul nr.9: oraș Rașnov, zona "B".
3.9 Raport de evaluare 1/22.11.2018 a proprietăţii imobiliare tip apartament
cu 3 camere şi dependinţe
3.9.1 Termenii de referință ai evaluării
3.9.2 Identificarea activului supus evaluării și a drepturilor de proprietate
evaluate
3.9.3 Abordarea în evaluare și raționamentul
3.9.4 Date și informații despre amplasament
3.9.5 Analiza pieței imobiliare
3.9.6 Metoda comparației directe
3.9.7 Metoda abordarii prin venit
3.9.9 Analiza rezultatelor și concluzia asupra valorii
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

33
 ANEXA 3
ADNOTARE

Șerban Alexandru, „Evaluarea globală a bunurilor imobile privind valorile de pia-

ță - orientative din județul Brașov în scopul stabilirii taxelor notariale’’, domeniul general
de studii 58 „Arhitectură și construcții”, programul de masterat 58. MC.08 - Evaluarea şi
managementul imobilului, perfectată în cadrul Universității Agrare de Stat din Moldova,
Chișinău, 2018.
Structura tezei include: lista abrevierilor (română, engleză), introducere cu iniție-
re în studiu, trei capitole, concluzii și recomandări, bibliografie din douăzeci și trei titluri,
rezumat (română, engleză), nouă anexe, patruzeci și trei pagini text de bază, o figură.
Cuvinte - cheie: evaluator, raport de evaluare, bunuri imobile, piață - orientative,
taxe notariale, valoarea de piață, birou notarial, piața imobiliară, Standard Internațional de
Evaluare.
Domeniu de studiu îl constituie: evaluarea globală a bunurilor imobile privind va-
lorile de piață - orientative din județul Brașov în scopul stabilirii taxelor notariale.
Scopul cercetării rezidă în cercetarea aprofundată a condițiilor și particularităților
metodologice ale evaluării globale a bunurilor imobile privind valorile de piață - orientati-
ve din județul Brașov în scopul stabilirii taxelor notariale.
Obiectivele cercetării: analiza abordărilor științifice și conceptului în domeniul
evaluării bunurilor imobile.
Noutatea și originalitatea științifică rezidă în: descrierea metodologică evaluării
utilizate în România, stabilirea factorilor și condițiilor de funcționare a evaluării și elabora-
rea conceptului național în domeniu.
Problema științifică soluționată constă în fundamentarea teoretico - aplicativă a
funcționalității evaluării în hotărârea problemelor legate de piața imobiliară.
Semnificația teoretică a cercetării: Rezultatele lucrării au fost utilizate în elabora-
rea evaluării globale a bunurilor imobile privind valorile de piață - orientative din județul
Brașov în scopul stabilirii taxelor notariale.
Valoarea aplicativă a lucrării constă în elaborarea modelului metodologic de apli-
care a evaluării în diferite scopuri și îndeosebi în scopul stabilirii taxelor notariale în Bra-

34
șov.
ANEXA 4
INTRODUCERE

În vederea aplicării dispozițiilor Legii nr. 571/2003, privind Codul Fiscal cu modi-
ficările ulterioare, Camera Notarilor Publici Brașov a solicitat realizarea unui studiu de
piață, fond imobiliar, pentru determinarea unor valori orientative minimale de tarifare a
tranzacțiilor imobiliare pentru anul 2019, pentru uzul exclusiv al birourilor notariale în
activitatea notarială, în temeiul art. 51, lit. n, din Legea nr. 36/1995 republicată, art. 148
din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995 republicată și art. 33 din Statu-
tul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.
Studiul de piață pentru determinarea unor valori orientative minimale de tarifare a
tranzacțiilor imobiliare pentru anul 2019, nu mai reprezintă expertize sau rapoarte de eva-
luare, nu mai necesită calcule, ci înseamnă, așa cum le spune numele, studii de piață care
să conțină “valorile minime consemnate pe piața imobiliară în anul precedent”.
Scopul prezentului studiu de piață, este estimarea unei valori de piață orientativă
minimală pentru fiecare tip de proprietate imobiliară, pentru stabilirea valorii de bază a
proprietății imobiliare de către Camera Notarilor Publici Brașov în vederea calculării veni-
tului impozabil rezultat din transferul proprietății imobiliare din patrimoniul personal, pen-
tru calculul tarifului ANCPI și a onorariului notarilor.
Studiul de piață cuprinde analiza pieței pentru fiecare tip de proprietate: apartamen-
te (cu 1-5 camere), case cu gospodărie și teren aferente, spații comerciale, inclusiv spații
pentru birouri, spații cu destinație industrială, hale, construcții agricole, grajduri, terenuri
intravilane pentru construcții și agricole, terenuri extravilane, terenuri agricole și neagrico-
le, păduri, vii și livezi.
Pentru toate proprietățile cu sau fără caracter special, care nu se regăsesc descrise în
acest studiu de piață, anume acele tipuri de proprietăți care nu au fost tranzacționate cu
regularitate pe parcursul anului 2018, sau se află într-o stare fizică avansată de degradare,
cu finisaje diferite de cele descrise în ghid, inclusiv în acele cazuri în care nu se cunoaște
vârsta clădirii, trebuie să se întocmească un Raport de Evaluare, personalizat pe caracteris-

35
ticile proprietății în cauză.
Nerespectarea standardelor și aplicarea metodologiei după voința diverșilor factori
decizionali, a dus la o suită de atitudini, astfel că aceste rapoarte fiind valori orientative de
impunere și nu valori recomandate de declarare a tranzacțiilor imobiliare, sau ghid al pieței
imobiliare, a dus la atitudini rezultate și forme din cele mai diverse și inovative ale acestor
expertize. Cu toate că aceste expertize nu ar trebui să creeze inechități am constatat abateri
flagrante de la acest principiu, Un exemplu extras: o valoare unică foarte orientativă pentru
terenurile intra/extravilane în jurul unui oraș care se întinde pe 10 km lungime și 5 km lă-
țime. Este însă și mai grav, dar și incorect că aceste grile sunt folosite pentru exproprierea
pentru utilitate publică ca și ghiduri, furnizarea unor valori favorabile celui ce este impozi-
tat, îl dezavantajează pe cel ce este despăgubit.
În cazul în care părțile aflate într-o tranzacție reclamă diferența majoră a valorii
proprietății de tranzacție versus cea rezultată din studiul de piață, autorul recomandă efec-
tuarea unui raport de evaluare al proprietății imobiliare de către un evaluator membru titu-
lar ANEVAR, iar impozitul pe tranzacția imobiliară să fie calculat la prețul evaluat, chiar
dacă este sub valorile minime din grila notarială, iar notarii să transmită fiscului datele
despre persoanele care au vândut sub nivelul din grilă.
Studiul de piață ar trebui întocmit și după discuții cu reprezentanții băncilor deoare-
ce aproximativ 50% din imobile (în Brașov din totalul de 23201 de imobile tranzacționate
în perioada ianuarie - octombrie 2018, 12467 sau tranzacționat cu credit bancar, iar la nivel
național din totalul de 480798 de imobile 237825 s-au tranzacționat la fel prin credite ban-
care) se achiziționează cu credite bancare și orice imobil achiziționat în acest mod este
evaluat (Anexa A).
Metoda abordării prin venit la imobilele din mediul rural(din cadrul comunelor) nu
este folosită deoarece tranzacțiile de acest fel sunt în alt mod înțelese, prin contracte de
arendare înregistrate la nivelul primăriilor în scopul primirii subvențiilor de la APIA, dar ar
fi bine să nu se folosească exclusiv metoda comparației directe și metoda costurilor, deoa-
rece, cel puțin atunci când discutăm de terenuri agricole și metoda abordării prin venit ne
poate da o imagine clară asupra valorii imobiliare.
De asemenea evaluatorii ar trebui să aibă acces la toate aceste evaluări efectuate și

36
astfel studiile de piață ar putea fi întocmite mult mai conforme cu realitatea.
Raportul de evaluare respectă Standardele, Recomandările și Notele Corpului Ex-
perților Tehnici din România și ale Asociației Naționale a Evaluatorilor din România, pre-
cum și materialul bibliografic de specialitate, dar nu poate fi considerat un raport de evalu-
are, sau un raport de expertiză tehnică judiciară evaluatorii.
În aceste condiții, subsemnatul, Inginer ȘERBAN ALEXANDRU, în calitate de au-
tor al prezentei lucrări, îmi asum responsabilitatea pentru datele şi concluziile prezentate în
raportul de evaluare.

37
 ANEXA 5
BIBLIOGRAFIE

1. Ghid pentru anul 2018. Valori orientative ale bunurilor imobiliare din jud. Bra-
șov, pus la dispoziție de Camera Notarilor Publici Brașov.
2. Hotărârile Consiliilor Locale privind delimitarea zonelor.
3. Indicii de actualizare întocmiți de INCERC și aprobați prin Ordin MCTL, publi-
cați în Buletinele de Expertiză Tehnică editate de Corpul Experților Tehnici din România.
4. Legea nr. 114/1996 - Legea locuinței, modificată de legea nr. 143/2018.
5. Legea nr. 165/2013.
6. Legea nr. 18/1991 - modifică Legea 186/2018.
7. Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal.
8. Legea nr. 36/1995.
9. Legea nr. 571/2003.
10. Legea nr. 61/1990.
11. Metodologia pentru Evaluarea Clădirilor și Construcțiilor, aprobată cu Ordinul
M. L. P. A. T. nr. 32/N/1995.
12. Normativul P - 135/1999, aprobat prin Ordin MLPAT, cuprinzând coeficienții
de uzură fizică pentru clădiri și construcții speciale.
13. Serviciile Publice de Impozite și Taxe Locale - Jud. Brașov.
14. STAS.4908 - 85. Arii și volume convenționale.
15. Studiu de piață privind valorile proprietăților imobiliare din județul Brașov,
2018, Camera Notarilor Publici.
16. BANACU, C. Evaluarea investiţiilor imobiliare. București: Tribuna Economi-
că, 2011. 284 p. ISBN 9789736882067.
17. BANACU, C. Ghid practic de evaluare imobiliară. București: Tribuna Econo-
mică, 2006. 509 p. ISBN 9736880478.
18. BUZU, O. Organizarea activităţii de evaluare. Chișinău: Centrală, 2002. 426 p.
ISBN 9975 - 78 - 214 - 0.
19. DÎRJA, M., PALAMARIU, M. Evaluarea bunurilor imobile. Cluj: Todesco,
2008. 315 p. ISBN 978 - 973 - 755 - 577.
20. STAN, S. Ghid practic de evaluare. Bucureşti: Iroval, Colecţia Biblioteca
ANEVAR, 2003. 165 p. ISBN 973 - 85825 - 3 - 9.
21. ŞCHIOPU, C. Inspecția proprietăților în scopul evaluării. Bucureşti: Iroval,
2008. 184 p. ISBN 978 - 973 - 87944 - 5 - 0.
22. www.ancpi.ro [accesat 20 noiembrie 2018].
23. www. judBrașov. ro [accesat 19 noiembrie 2018].

38
 ANEXA 6
1.1 Obiectul evaluării

Prezentul raport de evaluare are că obiect determinarea valorilor de piaţă - orienta-

tive, ale următoarelor obiective, situate administrativ în județul Brașov:
a) Apartamente în blocuri de locuință, cămine de nefamiliști, garaje (construcții de-
finitive);
b) Case, alte construcții - cu teren aferent;
c) Spații comerciale, hale industriale, depozite - cu teren aferent;
d) Terenuri;
1) Intravilan, de construcții (fără construcții);
2) Intravilan agricole (arabil, păşuni şi fânețe);
3) extravilan arabil;
4) extravilan păşuni şi fânețe;
5) extravilan vii şi plantații;
6) extravilan păduri;
7) vegetație forestieră;
8) păşuni alpine.

39
 ANEXA 7
1.1 Scopul evaluării

În conformitate cu prevederile Codului Fiscal şi modificărilor ulterioare în care se

stipulează că expertizele întocmite vor avea în vedere stabilirea unei valori unice, fără a
mai stabili valori minime şi maxime, precum şi a unor criterii tehnice prin care să se poată
stabili, în mod obiectiv, alte tipuri de valoare (circulaţie, patrimonială, etc.), evaluatorul a
estimat, o valoare de piaţă - orientativă, pentru fiecare tip de proprietate imobiliară, ce este
supusă evaluării, în cadrul acestui raport de evaluare. Conceptul de valoare de piaţă reflec-
tă percepţiile şi acțiunile colective de pe piaţă şi este baza pentru evaluarea majorităţii re-
surselor în economiile de piaţă. (Banacu, C. 2011).
Valoarea de piaţă se definește ca: suma estimată pentru care o proprietate ar putea
fi schimbată, la data evaluării, între un cumpărător decis şi un vânzător hotărât, într-o
tranzacţie cu preţ determinat obiectiv, după o activitate de marketing adecvată, în care am-
bele părţi au acţionat în cunoştinţă de cauză, prudent şi fără constrângere (Banacu, C.
2006).
Este important de subliniat că estimarea profesionistă a valorii de piaţă este o eva-
luare obiectivă a drepturilor de proprietate asupra unor anumite bunuri, la o anumită dată.
În această definiţie apare implicit conceptul de piaţă în ansamblu, care reflectă mai degrabă
activitatea şi motivaţia mai multor participanţi decât imaginea sau interesul preconceput
ale unui anumit participant. Valoarea de piaţă este o estimare fundamentată de piaţă, efec-
tuată în conformitate cu aceste standarde.
In concluzie, raportul de evaluare constituit, determină valorile de piaţă - orientati-
ve, ale obiectivelor mai sus amintite şi a fost realizat în baza cererii Camerei Notarilor Pu-
blici Brașov, în vederea stabilirii taxelor notariale, pentru anul 2019.

40
 ANEXA 8

Figura 1.1 - Prezentarea județului Brașov

Sursa: elaborat elaborat în baza www.judbrasov.ro (2018)
Administrativ: din punct de vedere administrativ - teritorial, în judeţul Braşov exis-
tă 58 de administrații publice. Astfel, judeţul Braşov cuprinde:
a. municipii: Braşov, Făgăraş, Codlea şi Săcele;
b. orașe: Zărnești, Râșnov, Rupea, Victoria, Predeal şi Ghimbav;
c. 48 de comune şi 149 de sate.
Autoritățile administrației publice locale a județului sunt Instituția Prefectului Bra-
şov, subordonată direct Guvernului României, Consiliul Județean Braşov, primăriile muni-
cipale, primăriile orășenești şi primăriile comunale. Între acestea există rapoarte de colabo-
rare şi cooperare.

41
 ANEXA 9
Tabelul 3.1 - Valori minime ale apartamentelor - Orașul Predeal, zona "B"
Valori minime ale apartamentelor situate în blocuri de locuințe
Valori în lei pentru apartamente confort I Orașul Predeal, zona "B"

Clasificarea apartamentului în funcție de ve- Valoarea minimă apartamente

chimea în ani în conformitate cu Codul Fiscal 1 cam 2 cam 3 cam 4 cam
în vigoare (nov. 2018)
0 1 2 3 4
lei lei lei lei
Apartamente cu vechime până la 29 ani, in- 130.000 202.000 266.000 328.000
clusiv;
Apartamente cu vechime cuprinsă între 30 ani 117.000 182.000 240.000 296.000
și 49 ani;
Apartamente cu vechime cuprinsă între 50 ani 91.000 142.000 187.000 230.000
și 99 ani;
Sursa: elaborat elaborat în baza Studiu (2018)

42
 ANEXA 10

Sursa: elaborat în baza www.ancpi.ro (2018)

43
 ANEXA 11
1.1.1 Metoda comparației directe

Utilizează procesul de lucru în care estimarea valorii de piață se face prin analizarea
pieței pentru a găsi proprietăți similare, comparându-le apoi cu cea de evaluat. Premiza
majoră a metodei comparației directe este aceea că valoarea de piață a unei proprietăți
imobiliare este într-o relație directă cu prețurile unor proprietăți competitive și comparabi-
le.
Analiza comparativă este termenul general folosit pentru a identifica procesul ce
utilizează fie analiza pe perechi de date, fie analiza comparațiilor relative.
Analiza comparativă se axează pe asemănările și diferențele dintre proprietăți, care
afectează, într-un fel sau altul, valoarea acestora. Diferențele și asemănările ar putea apărea
în ceea ce privește dreptul de proprietate evaluat, motivația cumpărătorului și a vânzătoru-
lui, condițiile de finanțare, situația pieței imobiliare, dimensiunile, locația, precum și carac-
teristicile fizice și economice ale proprietăților.
În realizarea prezentului raport de evaluare, s-au folosit că surse de informații, ofer-
tele de vânzare de apartamente similare din zona studiată existente în ziarele/revistele de
specialitate, din paginile de web ale diferitelor companii imobiliare precum și din baza de
date proprie aferentă departamentelor de evaluare.
Trebuie precizat faptul că, pentru toate comparabilele, s-a considerat că dreptul de
proprietate transmis este integral, iar condițiile de vânzare - plata cash.
Grila de comparație este prezentata în Tabelul 3.8. Din analiza efectuată a rezultat
că cea mai apropiată comparabilă de subiect este comparabila 2 (are cea mică corecție tota-
lă brută) Având în vedere și celelalte corecții, opinăm că valoarea de piață a apartamentului
supus evaluării este de:
172.000 lei echivalent rotund 37.000 EUR (Anexa F).
Explicarea ajustărilor:
Corecția pentru suprafața apartamentului se face după formula: suprafața subiectu-
lui x prețul comparabilei/suprafața comparabilei.
Pentru număr camere și tipul apartamentului față de C1, cu 2 balcoane dar camere

44
semidecomandate (cu trecere prin camera de zi) nu s-au aplicat ajustări considerând că
balconul suplimentar se compensează cu tipul apartamentului (semidecomandat). Față de
C3, cu 2 băi (din care wc-ul de serviciul desființat de asemenea) și două balcoane s-a apli-
cat o ajustare negativă de 500 EUR pentru balconul suplimentar, pe baza analizei datelor
secundare de pe piață, recunoașterea pieței pentru balconul suplimentar. Față de C4, apar-
tament cu 3 camere decomandate, cu un balcon și o baie s-a aplicat o ajustare negativă de
500 EUR pentru wc-ul suplimentar (deși desființat dar cu instalațiile existente) al aparta-
mentului subiect.
Pentru corecția ofertei, C2 și C4 fiind oferte curente s-a aplicat câte o ajustare nega-
tivă de 2000 EUR, marja de negociere uzuală practicată pe piața specifică, reprezentând
cca 4 - 5% din preț. De menționat este efectul vizibil al creșterii prețurilor pe segmentul
rezidențial al apartamentelor din ultimele luni, că urmare și marjele de negociere sunt mai
mici (pe fondul creșterii cererii). Față de C1, tranzacție din iulie 2017 s-a aplicat o ajustare
pozitivă de 2000 EUR reprezentând o creștere de 5% a prețului față de aceeași perioadă a
anului precedent, iar față de C3, tranzacție din noiembrie - decembrie 2017 o ajustare pozi-
tivă de 1000 EUR, reprezentând o creștere de 2%.
Pentru localizare față de C2, situat puțin mai periferic, pe strada 1 decembrie 1918,
în zona străzii Sporturilor - Lidl, s-a aplicat o ajustare pozitivă de 1000 EUR, reprezentând
cca 3% din preț iar față de C4, situat mai favorabil, zona semicentrală, în vecinătatea pie-
ței, s-a aplicat o ajustare negativă de 3000 EUR (6%) pe baza analizei datelor secundare de
pe piață.
Pentru corecția nivelului față de C1 situat la etajul 2 în bloc cu P+4 s-a aplicat o
ajustare negativă de 3000 EUR, reprezentând 7% din preț, iar față de C3, situat la etajul 3
în bloc cu P+4E o ajustare negativă de 2500 EUR (6% din preț) pe baza analizei datelor
secundare de pe piață, atractivitatea apartamentelor situate la ultimul nivel fiind mai mică,
cumpărătorii temându -se de eventualele infiltrații, disconfort termic, incomoditate, lipsa
liftului etc.
Pentru corecția structurii și vechimii blocului față de C1, cu vechime similară,
structura mai puțin favorabilă, din panouri mari din beton armat, dar izolat din exterior - s-
a aplicat o ajustare negativă de 500 EUR, izolația termică fiind compensată parțial de

45
structura mai favorabilă din diafragme. Față de C2, cu vechime similară, neizolat, cu struc-
tura din panpuri mari din beton armat, s-a aplicat o ajustare pozitivă de 1000 EUR, repre-
zentând cca 2,5% din preț. Față de C3 și C4, blocuri reabilitate termic prin program guver-
namental, structura din panouri mari, vechime mai mică în cazul C3 și puțin mai mare pen-
tru C4 s-a aplicat o ajustare negativă de 2500 EUR, resp.2200 EUR pe baza analizei date-
lor secundare de pe piață, blocurile care sunt reabilitate termic având o căutare mare pe
piață. Reabilitarea termică prin program include și refacerea terasei, a planșeului peste sub-
sol și montarea de geamuri termopan.
Pentru finisaje și instalații față de C1 cu finisaje medii+, obiecte sanitare înlocuite
parțial, s-a aplicat o ajustare negativă de 3000 EUR, reprezentând cca 8% din preț, pe baza
unui deviz estimativ, necesarul pentru a le aduce la același nivel de finisare și utilare. Față
de C2 s-a aplicat o ajustare negativă de 2000 EUR, acesta fiind un apartament renovat par-
țial, cu materiale de calitate obișnuită, tâmplăria fiind înlocuită complet. Față de C3, cu
finisaje similare, dar tâmplăria exterioară înlocuită complet, inclusiv ușă de acces metalică,
s-a aplicat o ajustare negativă de 1000 EUR. Față de C4, cu finisaje medii+ și elemente
non - imobiliare incluse în prețul de vânzare s-a aplicat o ajustare negativă de 4000 EUR,
reprezentând cca 10% din preț. Valoarea elementelor non - imobiliare este de multe ori mai
mare dacă s-ar vinde separat, însă piața nu prea recunoaște valoarea acestora.
Toate comparabilele având CT proprie nu au fost necesare ajustări.

46
 ANEXA 12
CONCLUZII

Lucrarea reprezintă un studiu al pieței imobiliare în ansamblul ei. Valorile obținute

sunt valori minime consemnate cu regularitate.
Valorile prezentate în studiu, care vor reprezenta baza de lucru în anul 2019, sunt
valori minime predominante, consemnate pe piață. Nu au fost luate în calcul acele valori
minime accidentale sau cu o frecvență redusă de apariție pe piață, considerând că acele
valori pot fi eronate sau pot reprezenta proprietăți având particularități speciale, neputând
astfel de a fi luate că referință pentru alte proprietăți.
Tipul de valoare, pentru evaluarea globală, este valoarea de piață, concept care poa-
te fi subiectul oricăror modificări specificate în instrucțiuni sau legislație. Dacă acestea
stipulează o altă bază de evaluare, diferită de valoarea de piață, așa cum este definită, eva-
luatorii trebuie să aplice metode de evaluare adecvate, pentru a realiza obiectivele conform
standardelor de evaluare ANEVAR.
Procesul de evaluare globală poate fi utilizat ca o metodologie pentru impozitarea
proprietății în funcție de valoarea acesteia sau ca studii statistice și economice subordonate
programelor Administrațiilor Financiare. Efectele evaluării facilitează impozitarea venitu-
rilor și echitatea în impozitare, repartizarea beneficiilor financiare sau a subvențiilor acor-
date administrației de stat. în acest Standard de practică în Evaluare, care se referă la eva-
luarea globală, se prezintă utilizarea acesteia pentru toate scopurile de mai sus.
Valoarea orientativă minimală a proprietăților imobiliare de tarifare a tranzacțiilor
imobiliare nu trebuie asimilată în nici un mod cu valoarea de piață, chiar dacă este posibil
că aceste valori să coincidă.
Obligația declarării sincere a prețului corect negociat al tranzacției imobiliare revi-
ne strict parților aflate în tranzacție.
Subliniez că valoarea orientativă minimală recomandată a fost determinată strict
prin perspectiva situației pieței, la data de referință a evaluării, situație care se poate modi-
fica, într-un interval mai scurt sau mai lung, în funcție de dinamica economică, ceea ce ar
implica reconsiderarea poziției exprimate în prezentul studiu de piață.

47
 Lucrarea nu prezintă valori în conformitate cu valoarea de piață din Standardele In-
ternaționale de Evaluare, ci reprezintă valori minime de tranzacționare, valorile menționate
în studiu având că scop stabilirea unor valori minime necesare calculului taxelor notariale.
Grila notarilor publici conține valorile orientative ale proprietăților imobiliare baza-
tă pe analiza tranzacțiilor efectuate în anii anteriori și pe anticiparea evoluției viitoare. Uti-
lizarea valorilor cuprinse în ghid ca referință în rapoartele de evaluare sau ca justificare a
prețului unor tranzacții imobiliare de către persoane fizice sau juridice, de drept public sau
privat nu se recomandă, deoarece abaterile pot fi semnificative, având în vedere ca evalua-
rea unei proprietăți imobiliare, în conformitate cu Standardele Internaționale de Evaluare,
presupune identificare proprietății imobiliare și efectuarea inspecției tehnice a acesteia.
În consecință recomand următoarele:
1. în cazul în care pârțile aflate într-o tranzacție reclamă diferența majoră a valorii
proprietății de tranzacție versus cu cea rezultată din studiul de piață, recomand efectuarea
unui Raport de Evaluare al proprietății imobiliare de către un evaluator membru titular
ANEVAR iar impozitul pe tranzacția imobiliară să fie calculat la prețul evaluat, chiar dacă
este sub valorile minime din grila notarială, iar notarii să transmită fiscului datele despre
persoanele care au vândut sub nivelul din grilă;
2. studiul de piață ar trebui întocmit și după discuții cu reprezentanții băncilor de-
oarece aproximativ 50% din imobile(în Brașov din totalul de 23.201 de imobile tranzacțio-
nate în perioada ianuarie - octombrie 2018, 12.467 sau tranzacționat cu credit bancar, iar la
nivel național din totalul de 480.798 de imobile 237.825 s-au tranzacționat la fel prin credi-
te bancare) se achiziționează cu credite bancare și orice imobil achiziționat în acest mod
este evaluat(conform date ANCPI). În fiecare an se înregistrează o creștere a tranzacțiilor
efectuate prin credite bancare. De asemenea evaluatorii ar trebui să aibă acces la toate
aceste evaluări efectuate și astfel studiile de piață ar putea fi întocmite mult mai aproape de
situația reală;
3. folosirea metodei abordării prin venit la imobilele din mediul rural(din cadrul
comunelor), deoarece, cel puțin atunci când discutăm de terenuri agricole ne poate da o
imagine clară asupra valorii imobiliare.
Studiul de piață bazându-se în special pe informațiile primite din partea beneficia-

48
rului, prin Birourile Notariale ce funcționează pe raza Județului Brașov și aplicând corecția
în funcție de rata inflației nu este întru-totul corect deoarece piața imobiliară este într-o
continuă schimbare și evaluatorii ar trebui să țină cont și de aspectele prezentate mai sus.

49