Proiect didactic

Data:
Clasa: a III-a
Prof.înv.primar:Sabou Elena
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul: Amintiri din copilărie, de Ion Creanga
Tipul lecţiei: dobândire de noi cunoştinţe
Durata: 45 minute x 3
Valori şi atitudini:
 cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic
în domeniul literaturii
 stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele
mesaje receptate

Motivaţia:
 Este o lecţie valoroasă prin folosirea unor procedee şi metode de predare
activ – participative; cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a
citi, a gustului estetic în domeniul literaturii; stimularea gândirii
autonome,reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în
propriile abilităţi de comunicare; abordarea flexibilă şi tolerantă a
opiniilor şi a argumentelor celorlalţi; să devină conştienţi de propria
gândire şi de folosire a limbajului personal; dezvoltarea interesului faţă de
comunicarea interculturală; cultivarea sentimentelor de dragoste faţă de
scriitor şi opera lui.
Obiectivele de referinţă:
- Citirea cursivă, corectă şi conştientă a textului;
- Receptarea mesajului dintr-un text.
Obiectivele operaţionale:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
- cognitive:
O1 - să citească corect, cursiv şi conştient textul;
O2 - să recunoască personajele textului;
O3 - să recunoască cuvinte noi şi să formuleze enunţuri;
O4 - să formuleze enunţuri în care anumite cuvinte să aibă mai multe sensuri;
O5 - să desprindă mesajul din textul citit.
- afective:
O6 - să participe activ la lecţie, să manifeste interes pentru rezolvarea sarcinilor
de lucru.

1
- psiho-motorii:
O7 - să păstreze poziţia corectă în bancă în funcţie de cerinţe.

Strategia didactică:
1. Resurse procedurale:mretode active-participative (rebus, harta poveștii,
provocări pro/contra, jocul și joaca de-a întrebările,explozia stelară,metoda
pălăriilor gânditoare, conversaţia, lectura explicativă, dialogul,
problematizarea, dramatizarea).
2. Resurse materiale: manual, caiete, fişa bibliografică, fișe de lucruplanşa
portret
3. Forme de organizare: frontală, individuală
Evaluare: continuă
Locul desfăşurării: sala de clasă

Bibliografie:
 Carmen Iordăchescu, Să dezlegăm taina textelor literare – clasa a III-a,
Editura Carminis, Piteşti, 2002
 Consiliul Naţional pentru Curriculum, Curriculum naţional. Programe
şcolare pentru învăţământul primar, Bucureşti, 1998
 Elena Miţoi, Mariana Volintiru, Metodica predării limbii şi literaturii
române în învăţământul primar, Editura Fundaţiei Humanitas, Bucureşti,
2001
 Creangă, Ion, Poveşti, povestiri, amintiri, Editura Eminescu, Bucureşti, 1987.
 Dicţionarul explicativ al limbii române, Bucureşti, 1996.
 www.didactic.ro
 www.ro.vikipedia.org

2
 Scenariul didactic
Strategii didactice
Forme
Momentele Ob. Resurse

Timp
Activitatea profesorului Activitatea elevilor de Evaluare
lecţiei Op. procedur
organiza
ale
re
1). Moment Pregăteşte materialele necesare lecţiei,
Se pregătesc pentru ora de
organizatori 2’ asigură disciplina si ordinea în clasă, Frontal Conversaţia
limba şi literatura română
c notează absenţele.
2). Numeşte câţiva elevi care citesc selectiv Elevii numiţi citesc rezolvarea
Conversaţia
Verificarea 3’ exerciţiile avute ca temă. Face unele exerciţiilor,iar ceilalţi intervin, Frontal Aprecieri
Explicaţia
temei corecturi şi observaţii dacă este cazul. se corectează dacă este cazul.

3
 Profesorul împarte elevilor nişte fişe pe
care se află un rebus. Le spune acestora
3). că au la dispoziţie 5 minute pentru a-l
Aprecieri
Verificarea rezolva.(Anexa1). Se verifică oral Frontal Conversaţia
5’ Elevii rezolvă rebusul. Observarea
cunoştinţelo rebusul. Copiii observă ca pe coloana A-B Indivdual Explicaţia
sistematică
r anterioare a ieşit cuvântul copilărie.

Strategii didactice
Forme
Momentele Ob. Resurse
Timp

Activitatea profesorului Activitatea elevilor de Evaluare

lecţiei Op. procedur
organiza
ale
re

Profesorul scrie în mijlocul tablei cuvântul Elevii răspund cerinţelor

4). Captarea Copilărie, îi roagă pe elevi să facă acelaşi profesorului şi notează în
4’ Frontal Conversaţia Aprecieri
atenţiei lucru în caietele lor. Le spune elevilor să caiete ce se află pe tablă.
se gândească la primul cuvânt/expresie ce
le vine în gând la auzul cuvăntului

4
 copilărie, profesorul numeşte toţi elevii
din clasă care au ceva de zis şi scrie toate
ideile pe tablă. La urmă profesorul scrie şi
el pe tablă cuvântul Amintiri.
Profesorul îi întreabă pe elevi dacă cunosc
vreo operă a limbii române care să aibă în
prim-plan întâmplările din copilărie.
Elevii răspund „Amintiri din copilărie”
de Ion Creangă. Le spune copiilor ca
lecţia de astăzi este un fragment din opera
lui Creangă, intitulat: „La cireşe”.

Strategii didactice
Forme
Momentele Ob. Resurse
Timp

Activitatea profesorului Activitatea elevilor de Evaluare

lecţiei Op. procedur
organiza
ale
re

5
 5).
Anunţă tema lecţiei şi obiectivele propuse.
Anunţarea Ascultă cu atenţie noua temă şi
Tema lecţiei – Amintiri din copilărie –
temei noi şi 2’ obiectivele. Notează titlul Frontal Conversaţia
La cireşe, de Ion Creangă
a lecţiei în caiete.
Obiectivele operaţionale
obiectivelor

Profesorul scrie pe tablă câteva date

despre autor, Ion Creangă (1837-1889):
 Scriitor din secolul al XIX-lea
 În 1875, îl cunoaşte pe Mihai Elevii notează în caiete ce scrie
6). Dirijarea Eminescu, între cei doi se pe tablă, dacă stiu pot să Conversaţia Observarea
2’ Frontal
învăţării formează o prietenie ce va dura adauge anumite observaţii Explicaţia sistematică
toată viaţa. despre viaţa autorului.
 Eminescu este cel care,
impresionat de harul de povestitor
şi de umorul lui Creangă, îl
îndeamnă pe acesta să scrie.
Strategii didactice
Forme
Momentele Ob. Resurse
Timp

Activitatea profesorului Activitatea elevilor de Evaluare

lecţiei Op. procedur
organiza
ale
re

6
  Creangă a scris: „Amintiri din
copilărie”, povestiri: „Povestea
unui om leneş”, poveşti: „Capra
cu trei iezi”, Povestea porcului”, Elevii notează în caiete ce scrie
6). Dirijarea „Harap-Alb”. pe tablă, dacă stiu pot să Conversaţia Observarea
2’ Frontal
învăţării  Umorul, limbajul colorat şi viu, adauge anumite observaţii Explicaţia sistematică
plăcerea de a povesti a despre viaţa autorului
autorului, îl fac pe acesta foarte
îndrăgit atât de cei mici, cat şi de
cei mari.
 „Amintiri din copilărie” are
patru părţi.(primele trei sunt
publicate între 1880-1882, iar
partea a patra apare doar in 1892,
6). Dirijarea după moartea autorului)
Elevii notează în caiete ce scrie
învăţării  În prima parte,Nică pleacă cu
pe tablă, dacă stiu pot să Conversaţia
2’ bunicul lui la şcoala din Broşteni, Frontal
adauge anumite observaţii Explicaţia
unde copilul are parte numai de
despre viaţa autorului
aventuri: şederea în gazdă la
Irinuca şi umplerea de râie
căprească, fuga cu pluta pe
Bistriţa.

7
 Strategii didactice
Forme
Momentele Ob. Resurse

Timp
Activitatea profesorului Activitatea elevilor de Evaluare
lecţiei Op. procedur
organiza
ale
re
 Partea a doua cuprinde
prezentarea casei
părinteşti, chipul mamei,
întâmplările din
copilărie:Pupăza din tei,
Elevii notează în caiete ce scrie
La scăldat.
6). Dirijarea pe tablă, dacă stiu pot să Conversaţia
2’  În partea a treia este Frontal
învăţării adauge anumite observaţii Explicaţia
prezentată Şcoala
despre viaţa autorului
Domnească, apoi Scoala
Catistei din Fălticeni, iar
în ultima parte este
descris seminarul de la
Socola.

8
 Titlul operei sugerează faptul că
scriitorul a selectat numai câteva din
Elevii sunt atenţi la explicaţiile
6). Dirijarea întâmplările copilăriei sale, care au Conversaţia Observarea
3’ profesorului şi notează în Frontal
învăţării caracter general, astfel Creangă prin Explicaţia sistematică
caiete ce se scrie pe tablă.
scrierile lui prezintă „Copilăria copilului
universal”.

Strategii didactice
Forme
Momentele Ob. Resurse
Timp

Activitatea profesorului Activitatea elevilor de Evaluare

lecţiei Op. procedur
organiza
ale
re
„La cireşe”, face parte din al doilea
s
capitol al amintirilor. Profesorul anunţă că
Elevii sunt atenţi la lectura
în continuare le va citi fragmentul din
expresivă a profesorului. Daca
carte, elevii sunt rugaţi să fie atenţi la Citirea
6). Dirijarea 6’ au cuvinte necunoscute Frontal Aprecieri
lectură, să urmărească pe manual, citirea model
învăţării întreabă profesorul ce Individual
textului. Explicaţia
înseamnă.
Dupa citirea model a profesorului, elevii
sunt întrebaţi daca au întâlnit alte cuvinte

9
 necunoscute, în afară de cele explicate în
manual. Se dau explicaţiile necesare.Dacă
este cazul profesorul solicită elevii să
citească cuvintele explicate în manual la
sfârşitul fragmentului.

Profesorul cere elevilor să citească şi ei

6). Dirijarea Mai mulţi elevi citesc pe rând
textul din carte. Numeşte câte un elev să
învăţării 8’ câte un paragraf din Individual Explicaţia Aprecieri
citească tare câte un paragraf.
fragmentul dat în manual.

Strategii didactice
Forme
Momentele Ob. Resurse
Timp

Activitatea profesorului Activitatea elevilor de Evaluare

lecţiei Op. procedur
organiza
ale
re
Profesorul îi întreabă pe elevi dacă au mai Sunt atenţi la explicaţiile s

auzit până acum cuvintele date. Unii vor profesorului şi raspund

spune că da, alţii că nu. Li se spune cerinţelor sale.

2 Explicaţia
6). Dirijarea elevilor că aceste cuvinte se folosesc doar Frontal Aprecieri
’ Conversaţia
învăţării în anumite regiuni ale ţării, astfel se poate
deduce că aceste cuvinte se numesc Elevii scriu definiţia
regionalisme. Profesorul scrie pe tablă regionalismelor în caiete.

10
 definiţia regionalismelor:Regionalismele
sunt cuvinte folosite numai în anumite
regiuni ale ţării noastre.
Când? “… vara, aproape de moşi”,
Unde? Cine? “…ziua în amiaza-mare”,
La cireşe
“…în curtea lui moş Vasile,
6). Dirijarea Ce? Care? fratele tatei cel mare”, Explozia
învăţării -“Când se petrece acţiunea ?” Observarea
3’ “…Nică (personaj şi Frontal stelară
-“Unde se petrece acţiunea ?” sistematică
-“Cine este personajul principal ?” povestitor) mătuşa Mărioara, Exerciţiul
-“Ce alte personaje apar in text ?”
tatăl lui Nică”, “…se duce Explicaţia
-„Care este amintirea evocata de autor in
acest text?” la furat de cireşe unde strică
şi cânepa mătuşii Mărioara”.
Strategii didactice
Forme
Momentele Ob. Resurse
Timp

Activitatea profesorului Activitatea elevilor de Evaluare

lecţiei Op. procedur
organiza
ale
re

11
 Profesorul scrie la tabla regionalismele:

7).Asigurare văratic, a clămpăni, păpuşoi, zgârie-

brânză, liftirie. Elevii sunt rugaţi să dea
a
sinonime, iar apoi să facă propoziţii cu
feedbackului Aprecieri
regionalismele.
şi evaluarea 3’ Răspund întrebărilor Frontal Conversaţia Observarea
Feedback: Care sunt personajele sistematică
+ exerciţiu prezente în fragment?
Unde se petrece acţiunea?
Câteva date despre autor şi despre operă,
Ce sunt regionalismele?

8).
Tema pentru acasă:Imaginează-ţi că eşti
Asigurarea
vecinul/vecina/mătuşa/unchiul lui Nică.
retenţiei şi a Conversaţia
1’ Povesteşte în maxim 15-20 de rânduri de Notează tema de casă Frontal
Explicaţia
transferului caiet studenţesc o întâlnire de-a ta cu
Nică.

12
 Anexa 1
1). Carte care conţine totalitatea cuvintelor unei limbi, explicate, în ordine
alfabetică ... ... ... .
2). Verbul îşi modifică forma după: timp, ... ... ... şi număr.
3). Verbul „a fi” din propoziţia: „Patria noastră este frumoasă.” Este verb ... ...
4).Sunetele sau grupurile de sunete adăugate la sfârşitul rădăcinii unui cuvânt
pentru a forma un nou cuvânt se numesc ... ... ... .
5).Totalitatea cuvintelor care există sau au existat cândva în limbă
formează ... ... ... ... ... limbii române.
6). Modul de expunere prin care se relatează fapte şi întâmplări se numeşte .....
7).Un grup de două sau mai multe versuri se numesc ... ... ... .
8).Cuvântul format din două sau mai multe silabe se numeşte ... ... ... .
9).Timp care indică desfăşurarea acţiunii în momentul vorbirii ... ... ... .

A
D I C Ţ I O N A R

P E R S O A N Ă

C O P U L A T I V

s U F I X E

V O C A B U L A R U L

N A R A Ţ I U N E
S T R O F Ă

P L U R I S I L A B I C

P R E Z E N T
B
Harta lecturii
Personaje:

________________________________

13
Locul: Timpul:

____________________ ______________________

Titlul:

_______________________

Autorul:
Problema : Soluţia:
__________________________________________________
_____________________________
__________________________ _____________________________

Provocările PRO / CONTRA

1. Credeţi că a procedat corect Nică atunci când i-a promis mamei că va sta cu
bebeluşul, nefiind convins de îndeplinirea sarcinii?
2. Sunteţi de acord cu decizia lui Nică de a pleca la scăldat pe furiş, lăsând
copilul singur?
3. Consideraţi că mama a procedat corect luându-i hainele lui Nică de la baltă?
4. Credeţi că a procedat corect mama impunându-i nişte condiţii pentru a trece
cu vederea scăpările băiatului?

La scăldat
Ion Creangă

14
Cuvinte cheie…

15
 scăldat

iertare

Nică

Casa
părintească mama
căldură
mare

treburi baltă
gospodăreşti

 Cum credeţi că ar putea funcţiona aceste cuvinte într-o scurtă povestire?

 Puteţi scrie câteva propoziţii şi să găsiţi un titlu potrivit acestei povestiri?

_____________________________

______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
_________________________________________________________

16
 Jocul şi joaca de-a întrebările…
 Încercuieşte răspunsul corect sau completează cu cuvintele tale :
1. Cine spune povestirea ?
a) un copil
b) o bunicuţă
c) un adult
d) un ţăran

2. Numerotează propoziţiile de mai jos în ordinea în care se succed în

povestire.
( ) – Nică stă ruşinat în faţa mamei.
( ) – Mama cere ajutorul lui Nică.
( ) – Nică cel neastâmpărat fuge la gârlă.
( ) – Băiatul îi cere iertare mamei.

3. Exprimă-ţi părerea, pentru că părerea ta contează cel mai mult! De ce îşi

aminteşte Creangă, cu atâta drag, de vremea copilăriei?
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
________________________________________________________
4. Ce reprezintă pentru el casa părintească?
a) un loc pentru năzdrăvănii
b) leagănul copilăriei
c) loc pentru adăpost în caz de furtună
d) locul unde a trăit cele mai interesante momente din viaţa sa

5. Care din următoarele propoziţii îl caracterizează cel mai bine pe Nică?

a) Stă lângă mămuca şi leagănă copilul….
b) În gândul meu numai eu ştiam…aşa că am fugit la baltă….
c) Ascultă de rugăminţile mamei…

6. Mama este o persoană importantă în povestire. Ce încearcă scriitorul să te

facă să-ţi imaginezi?
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
_________________________________________________________

7. Care din următoarele expresii sau cuvinte o descriu cel mai bine pe mama
lui Nică?

17
 a) blândă, iubitoare şi tăcută
b) tristă, bolnavă şi nepăsătoare
c) plină de minunăţii şi vestită pentru năzdrăvăniile sale
d) plină de griji şi mereu pusă pe ceartă

8. Cum se simţea Nică după năzdrăvănia cu scăldatul?

a) speriat
b) mândru
c) mulţumit
d) ruşinat

9. Dacă mama nu i-ar fi luat hainele, ce credeţi că ar fi făcut Nică?

Motivează-ţi răspunsul!
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________

10.Scrie sentimentele pe care crezi că le-a avut Nică la începutul povestirii şi

la sfârşitul povestirii. Explică dacă ele s-au schimbat sau nu.
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________

11.Ce înveţi din această povestire?

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________

18
 PERSONAJE DIN AMINTIRI DIN COPILĂRIE
Rebus

Dezlegând corect rebusul veţi descoperi cum era poreclit Nică de către
fetele din sat.

1. Prenumele tatălui lui Nică

2. Inventatorul “Calului Bălan” şi a “Sfântului Nicolai”, părintele ... .
3. Cea dintâi şcolăriţă urcată pe “Calul Bălan”.
4. Moşul care l-a dus cu căruţa la Socola pe Nică.
5. Primul învăţător al lui Creangă, bădiţa ... .
6. Nică a plecat la urat cu Zaharia lui ... .
7. Caprele râioase erau ale ... .
8. Unul din profesorii lui Ion Creangă, părintele Isaia ... .

19
 NICĂ – din ,,Amintiri din copilărie”

Eu sunt Nică cel hazliu

Şi de pozne mă cam ţiu.
De la Creangă aţi aflat
Câte mi s-au întâmplat:

Pupăza din tei am luat,

Cireşul l-am scuturat,
Am fugit şi la scăldat,
Mama hainele mi-a luat.

Chiar şi râie am avut!

Nici să dorm nu am putut:
Mă mânca pe mâini, pe corp,
Şi m-am răzbunat pe porc,
Vrând să-l călăresc un pic
M-a trântit ca pe-un nimic!

Să ştiţi că tot ce-aţi aflat

S-a-ntâmplat cu-adevărat!
Căci Bădiţa pe hârtie
Scrie-a lui copilărie!

20
 Metoda pălăriilor gânditoare

Pălăria albă: INFORMEAZĂ!

,,Care este învăţătura întâmplării povestite?”

Pălăria roşie: SPUNE CE SIMŢI!

,,A procedat corect Nică? De ce?”

Pălăria neagră: ASPECTE NEGATIVE

,,Ce părere are Nică despre mătuşa Mărioara şi despre moş Vasile?”

Pălăria galbenă: ASPECTE POZITIVE

,,Credeţi că tatăl l-a iertat pe Nică? De ce?”

Pălăria albastră: CLARIFICĂ!

,,După ce este pedepsit Nică se pocăieşte sau face haz de necaz?”

Pălăria verde: GENEREAZĂ IDEI NOI

,,Imaginează-ţi că ai fi tatăl lui Nică? Ce ai face tu în locul lui?”

21
 Reţeaua personajului – Nică

jucăuş prietenos

neastâmpăra sănătos
t
Nică

fericit vesel

22