Baltagul - Tema si viziunea

de Mihail Sadoveanu
Incadrarea

Tema operei literare atribuie un sens global textului, iar viziunea artistica a unui
scriitor asupra lumii este in stransa legaturca cu o anumita orientare culturala la
care adera autorul.

Romanul Baltagul de MS este o ilustrare a realismului mitic. Cao rice roman, este
o specie ampla, in proza, cu o actiune complexa, organizata pe un singur plan
narativ, cu conflicte puternice si o intriga complicate la care participa numeroase
personaje bine individualizate.

Tema principal a operei consta in descrierea monografica a unei lumi arhaice, cea a
satului moldovenesc de munte din secolele 19-20, insa acesteia I se adauga si tema
vietii si a mortii, a familiei, a iubirii, a datoriei si a initierii. Viziunea despre lume
reflecta orientarea realista a scriitorului, dar si nostalgia acestuia fata de vremurile
stravechi ale unei civilizatii patriarhale.

Realismul, current literar aparut in a doua jumatate a sec 19 lea, are ca principiu
fundamental redarea in maniera credibila, veridical a realitatii, cu obiectivitate si
spriti de observatie, atentia concentrandu-se asupra detaliilor, in intentia de a
surprinde o epoca in toata complexitatea ei.

Stop incadrarea

Trasaturi

O prima trasatura care justifica caracterul realist al operei este constituita de

prezentarea relatiilor dintre copii si parinti, in raporturi dictate de regulile extreme
de stricte ale traditiei: baiatul trebuie sa devina sprijinul de nadejde al familiei,
dobandind forta, experienta de viata si avere, pe cand fata trebuie sa ingrijeasca de
gospodarie, urmand sa se casatoreasca dupa vointa parintilor. De altfel, copiii
trebuie sa fie supusi si ascultatori sisa nu si compromita parintii prin abaterea de la
traditie.
Botezul, nunta si inmormantarea reprezinta so alta nota definitorie a realismului cu
elemente mitice. Astfel, refacand drumul lui Nechifor, Vitoria si Ghioghita
intalnesc un botez si o nunta si se comporta comform legilor nescrise ale traditiei.
Munteanca daruieste lehuzei bucatele de zahar, iar nou-nascutului o hartie de 20 de
lei, face frumoasa urare miresei si bea vin in cinstea mirilor, iar la inmormantarea
sotului ei, Vitoria cheama preotul, da de pomana, angajeaza bocitoare si face
parastas.

Stop trasaturi

Scene

O prima scena semnificativa pt a ilustra atat viziunea realista a scriitorului, cat si

tema familiei si a initierii o reprezinta cea in care se relateaza intoarcerea lui
Ghiorghita din baltile Sijiei, cand Vitoria se gandsete sa l trimita singur in cautarea
lui Nechifor: De acu trebuie sa te arati barbat. Eu n am alt sprijin si am nevoiede
bratul tau. Comportamentul tanarului, coplesit de greutatile vietii dovedeste insa
imaturitate si Vitoria realizeaza ca fiul ei are nevoie de sprijinul, de abilitatea si de
experienta ei de viata. In consecinta, decide sa plece impreuna cu el in cautarea
celui disparut pentru a supraveghea procesul de initiere a tanarului in tainele vietii.
Ghiorghita va trece printr o serie de probe dificile, iar Vitoria il conduce cu
fermitate si constata cu satisfactie progresele realizate.

Un alt episod care pune in lumina tema si viziunea despre lume a autorului il
reprezinta finalul operei. Scena demascarii ucigasilor este cutremuratoare,
asemanatoare cu cea in care Hamlet il da in vileag, in toiul unei petreceri, pe
ucigasul tatalui sau. La praznicul de inmormantare, Vitoria obseva ca Bogza are un
baltag despre care ea spune ca e mai vechi sis tie mai multe. In ciuda atitudinii lui
Calistrat Bogza care evolueaza de la neliniste la agresivitate pe masura ce
munteanca reface, cu o surprinzatoare exactitate scenariul crimei, Vitoria nu si
pierde cumpatul si continua povestirea. La indemnul ei, Ghiorghita ii ia baltagul lui
Bogza. Acest moment al infaptuirii dreptatii marcheaza definitive maturizarea lui
Ghiorghita caci, sub supravegherea stricta a memei sale, el devine dintr un
adolescent sfios si nesigur, un barbat puternic, curajos, intelept si stapan pe sine.

Stop scene
Elemente de structura

Tema romanului si viziunea scriitorului asupra lumii sunt sustinute si de elemente

ale textului narativ precum: titlul, conflictul si perspectiva narativa.

Titlul romanului Baltagul inseamna secure cu doua taisuri simbolizand atat arma
crimei cat si instrumental cu care se savarseste dreptatea. Pe de alta parte, in limba
greaca baltag inseamna si labirint. Este evident simbolul labirintului in acest
roman: atat unul exterior – drumul serpuit pe care il parcurg Vitoria si Ghiorghita,
cat si unul interior, al framantarilor sufletesti ale muntencei.

Si conflictul este revelator pt tema si viziunea autorului despre lume, pe firul epic
al cautarii lui Nechifor Lipan, ordonandu se doua tipuri de conflicte: unul exterior,
care presupune pedepsirea ucigasilor pt savarsirea oribilei crime, altul de natura
interioara descoperit in suferinta Vitoriei si in incercarile ei de a ramane tare in fata
loviturilor destinului.

In ceea ce priveste perspectiva narativa, un alt element al textului care sustine tema
si viziunea despre lume, se remarca prezenta unui narator omniscient, ce relateaza
la persoana a 3 a atat evenimente exterioare, cat si interioare, surprinzand trairile
sufletesti ale personajelor: In inchipuirea ei, banuiala care intrase intr insa era un
vierme neadormit. Aceste aspect pun in lumina o viziune naratologica din spate si
o perspectiva narativa de tipul focalizarii zero.

Stop elemente de structura

In concluzie, romanul Baltagul de MS are in centrul sau un personaj feminine de o

forta impresionanta, pt care constiinta datoriei este vitala. Asemenea mamei din
balada populara Miorita, munteanca porneste in cautarea unui barbat drag, iar felul
in care si initiaza fiul in tainele existentei reflecta conceptia populara despre viata
si moarte, caci eroina restabileste echilibrul lumii, descoperindu I si pedepsindu I
exemplar pe criminali.

Vitoria Lipan – Caracterizare

 Statutul social psihologic si moral

«Baltagul » rămâne cartea unei eroine cu insuşiri alese, Vitoria Lipan tip
reprezentativ pentru femeia de munte, cu trăsaturi distincte, proprii. Este un
personaj ce adună virtuţi ca :frumuseţe, credinţă în dragoste, inteligenţă şi sete de
dreptate.

Se remarcă diversitatea procedeelor de caracterizare :direct, prin

descriere, prin părerea celorlalte personaje, sau indirect, prin fapte, prin atitudine,
prin relatia cu celelalte personaje sau prin felul de a vorbi. Personajul este pus in
situatii-limită, este raportat la natura înconjurătoare.
Prin descriere directă, naratorul îi face o admirabilă schiţă de portret
apelând la epitete sugestive în realizarea portretului fizic ; Vitoria cucereşte prin
frumuseţea şi farmecul ei « la cei patruzeci de ani ai săi, ochii ei căprui răsfrângeau
lumina castanie a părului, nu mai era tânără, dar avea o frumuseţe neobişnuită in
privire. Ochii ei luceau ca într-o uşoara ceaţa in dosul genelor lungi şi răsfrânte in
cârligaşe». Privirea ei era dusă departe, semn al gândurilor care o copleşeau, ceea
ce sugereaza zbucimul sufletesc ce o va măcina pâna ce-i va descoperi şi pedepsi
pe ucigaşii lui Nechifor Lipan.
Indirect, prin faptele şi atitudinea personajului naratorul îi realizează
eroinei un portret moral de o mare complexitate. Monologul interior pune în
evidenţă zbuciumul interior al Vitoriei, preocuparile, grijile ei permanente .Femeie
aspră, pricepută si harnică, gospodina conduce cu straşnic brat gospodaria, este
iscusită ca un negustor, este ordonată, inteprinzătoare şi prevăzătoare : vinde
produsele, duce banii la preot, îi face lui Gheorghiţă un baltag, fiind conştientă de
pericolele care-l pândesc.
Pasajele narative si descriptive reliefează manifestările naturii in
strânsă legatură cu stările sufleteşti ale personajelor, care evidentiază direct unele
trasături caracteristice. Astfel, natura este zugrăvită de starea de spirit a
eroinei : « Cerul se boltea verde, râpile erau pline de troiene, drumurile
inchise… ». Călătoria eroinei pentru descoperirea adevărului ia forma unui drum
sinuos ’’o proba a labirintului’’, drumul este marcat prin semne : cosmice (răsăritul
şi asfinţitul), ale elementelor naturii (vantul, apele, padurile) sau al fenomenelor
naturii (inghetul,dezghetul).
Vitoria este superstiţioasă ’’crede în vise’’, în semne, în vrăji, merge
la baba Maranda, la preotul satului pentru a ţine o slujbă. Vitoria impresionează
prin luciditate, stăpânire de sine, este înzestrata cu o ineligenţă ieşită din comun.
Fire oţelită, energiă, aprigă, îndârjită, hotărâtă, femeia face o curajoasă călătorie
împreună cu Gheorghiţă, pe drumurile nescrise ale oierilor. Culege cu abilitate
informaţii de la cei din jur, dovedeşte o mare pricepere in descifrarea sufletului
oamenilor. Indirect din felul ei de a vorbi, naratorul dezvăluie cu ajutorul
dialogului, alte calităţi ale eroinei, cuvintele ei sunt reale maxime :’’eu te citesc pe
tine, măcar că nu ştiu carte’’, ’’cine nu cearcă, nu reuşeşte’’, ’’cel ce spune multe,
ştie puţine ‘’, alteori cu umor si ironie se adreseaza lui Gheorghita :’’Dragul mamei
cărturar, se vede că mintea ta e-n cărţi si slove. Mai bine ar fi la tine în cap’’. Când
e cazul vorba Vitoriei devine ascuţită şi întrebătoare : ’’ se vede că aici nu-i loc de
popas…Pe duşman il dorea mort sub ochii ei ‘’.
În drumul ei munteanca cunoaşte şi respectă obiceiurile, tradiţiile aşa
cum se comportă la Borca, la o cumetrie, sau la Cruci la o nuntă.
Vitoria traieşte un zbucium interior adânc : ’’în singurătatea ei ea nu
putea să-i vadă chipul, se simte plină de gânduri, de patimă, de durere, bănuiala o
macina ca un vierme neadormit insă gaseşte tăria morală de a pleca pentru
descoperirea adevarului. ‘’N-am să am hodină până ce l-oi gasi pe Lipan…Dac-a
intrat in pământ, oi intra şi eu !’’. Îi dă putere dragostea pe care i-a purtat-o :
’’intelegea că dragostea ei se păstrase ca-n tinerete’’. De aici izvorăşte dragostea şi
setea de viaţă, de adevăr a Vitoriei, simte o dată cu reinvierea naturii că ‘’trupul ei
ar fi vrut să cânte să inmugurească, simţea în el soare şi bucurie’’. Femeia
comunică pe căi neştiute cu natura care dublează starea de spirit a eroinei.

Vitoria uimeşte prin insuşirile ei, prin inteligenţa nativă. Naratorul

dezvăluie direct, din părerera celorlalte personaje acest lucru. Astfel, Gheorghită
cugetă cu uimire : ’’Mama asta trebuie să fie fermecatoare, cunoaşte gândul
omului…’’, ’’Femeile-s mai viclene, mai iscusite la vorbă’’. Calistrat Bogza este
uluit de exactitatea cu care Vitoria a reconstituit totul ’’il obligă să se autodemaşte.

Vitoria este socotită ’’un suflet tenace şi aspru de munteancă’’, cu o

voinţă sălbatică (Perpessicius), ce are ca dominantă statornicia, consecventa, setea
de dragoste şi de adevăr.

Stop statutul social psihologic si moral

Scene

O prima scena semnificativa pt a ilustra atat viziunea realista a scriitorului, cat si

tema familiei si a initierii o reprezinta cea in care se relateaza intoarcerea lui
Ghiorghita din baltile Sijiei, cand Vitoria se gandsete sa l trimita singur in cautarea
lui Nechifor: De acu trebuie sa te arati barbat. Eu n am alt sprijin si am nevoiede
bratul tau. Comportamentul tanarului, coplesit de greutatile vietii dovedeste insa
imaturitate si Vitoria realizeaza ca fiul ei are nevoie de sprijinul, de abilitatea si de
experienta ei de viata. In consecinta, decide sa plece impreuna cu el in cautarea
celui disparut pentru a supraveghea procesul de initiere a tanarului in tainele vietii.
Ghiorghita va trece printr o serie de probe dificile, iar Vitoria il conduce cu
fermitate si constata cu satisfactie progresele realizate.

Un alt episod care pune in lumina tema si viziunea despre lume a autorului il
reprezinta finalul operei. Scena demascarii ucigasilor este cutremuratoare,
asemanatoare cu cea in care Hamlet il da in vileag, in toiul unei petreceri, pe
ucigasul tatalui sau. La praznicul de inmormantare, Vitoria obseva ca Bogza are un
baltag despre care ea spune ca e mai vechi sis tie mai multe. In ciuda atitudinii lui
Calistrat Bogza care evolueaza de la neliniste la agresivitate pe masura ce
munteanca reface, cu o surprinzatoare exactitate scenariul crimei, Vitoria nu si
pierde cumpatul si continua povestirea. La indemnul ei, Ghiorghita ii ia baltagul lui
Bogza. Acest moment al infaptuirii dreptatii marcheaza definitive maturizarea lui
Ghiorghita caci, sub supravegherea stricta a memei sale, el devine dintr un
adolescent sfios si nesigur, un barbat puternic, curajos, intelept si stapan pe sine.

Stop scene

Elemente de structura

Tema romanului si viziunea scriitorului asupra lumii sunt sustinute si de elemente

ale textului narativ precum: titlul, conflictul si perspectiva narativa.

Titlul romanului Baltagul inseamna secure cu doua taisuri simbolizand atat arma
crimei cat si instrumental cu care se savarseste dreptatea. Pe de alta parte, in limba
greaca baltag inseamna si labirint. Este evident simbolul labirintului in acest
roman: atat unul exterior – drumul serpuit pe care il parcurg Vitoria si Ghiorghita,
cat si unul interior, al framantarilor sufletesti ale muntencei.

Si conflictul este revelator pt tema si viziunea autorului despre lume, pe firul epic
al cautarii lui Nechifor Lipan, ordonandu se doua tipuri de conflicte: unul exterior,
care presupune pedepsirea ucigasilor pt savarsirea oribilei crime, altul de natura
interioara descoperit in suferinta Vitoriei si in incercarile ei de a ramane tare in fata
loviturilor destinului.
In ceea ce priveste perspectiva narativa, un alt element al textului care sustine tema
si viziunea despre lume, se remarca prezenta unui narator omniscient, ce relateaza
la persoana a 3 a atat evenimente exterioare, cat si interioare, surprinzand trairile
sufletesti ale personajelor: In inchipuirea ei, banuiala care intrase intr insa era un
vierme neadormit. Aceste aspect pun in lumina o viziune naratologica din spate si
o perspectiva narativa de tipul focalizarii zero.

Stop elemente de structura