Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu”

REFERAT
Subiectul: ,,Tsunami-procesele si fenomenele de risc”

Profesorul: Dirlea Efrosinia

Realizatorul: Boistean Alexandru,
Clasa a X-a ,,A”
Profil: Real

1
 Cahul, 2020

Cuprins

1. Ce reprezinta un Tsunami………………………3
1.1 Ce provoca un Tsunami…………………....3
2. Cauzele unui Tsunami…………………………..4-5
3. Consecintele provocate de Tsunami……………6
4. Cum putem afla ca va fi un Tsunami…………..7
5. Curiozităţi despre tsunamiul din 2004……………………7

2
 1. Ce reprezinta un Tsunami

Tsunamiul sau valul seismic reprezintă o undă energetică de tip mecanic care se propagă prin apa
oceanelor, ca urmare a producerii unor erupții subacvatice, sau a unor cutremure submarine sau de
coastă
foarte puternice. Unda fenomenului de tsunami, apărută din şocul seismic dintre partea superioară
şi cea inferioară a masei oceanice, are adâncimea de sute de metri, iar energia ei se măreşte ori de
câte ori atinge plafonul submarin.Viteza de propagare în mare a unui tsunami este de aproximativ
800 de kilometri pe oră. Masele uriaşe de apă disolocate coboară vertigionos în adâncime de-a
lungul deformărilor solului marin, spre deosebire de valurile obişnuite care nu afectează decât
suprafaţa apei.

3
 Anexa 1. Tsunami

1.1 Ce provoca un Tsunami

• De cele mai multe ori, un tsunami este provocat de către un cutremur, în general în largul oceanului.
• O altă cauză majoră o reprezintă alunecările de teren.
• De asemenea, oamenii pot provoca în mod intenţionat un tsunami, lucru cunoscut drept “tsunami bomb”.

2. Cauzele unui Tsunami

Mecanismul principal de generare a unui tsunami este deplasarea unui volum substanțial de
apă sau perturbarea mării. Această deplasare a apei este de obicei atribuită fie la cutremure,
alunecări de teren, erupții vulcanice, calvaruri glaciare sau, mai rar, prin meteoriți și teste
nucleare.

Seismicitate

Tsunamis poate fi generat atunci când fundul mării se deformează brusc și deplasează
vertical apa deasupra. Cutremurele tektonice sunt un fel particular de cutremur care sunt
asociate cu deformarea crustă a Pământului; când aceste cutremure au loc sub mare, apa de
deasupra zonei deformate este deplasată din poziția sa de echilibru. Mai precis, un tsunami
4
poate fi generat atunci când defecțiuni de tracțiune asociate cu limitele plăcilor convergente
sau distructive se mișcă brusc, ceea ce duce la deplasarea apei, datorită componentei verticale
a mișcării implicate. Deplasarea la defecțiuni normale (extensive) poate provoca, de
asemenea, deplasarea fundului marin, dar numai cea mai mare dintre astfel de evenimente (în
general, legate de flexura în umflătura șanțului exterior ) poate provoca o deplasare suficientă
pentru a da naștere unui tsunami semnificativ, cum ar fi evenimentele din Sumba din 1977 și
din Sanriku din 1933 .

2. Formarea tsunamiului

Tsunamiii au o înălțime a undelor mici în larg și o lungime de undă foarte lungă (adesea
lungime de sute de kilometri, în timp ce valurile normale ale oceanelor au o lungime de undă
de numai 30 sau 40 de metri), motiv pentru care trec în general neobservate pe mare,
formându-se doar o ușoară umflătură, de obicei, la aproximativ 300 de milimetri deasupra
suprafeței normale a mării. Cresc în înălțime atunci când ajung la apele mai puțin adânci, într-
un proces de cizelare val descris mai jos. Un tsunami poate apărea în orice stare de maree și
chiar la marea joasă poate inunda zonele de coastă.
La 1 aprilie 1946, s-a produs cutremurul de 8,6 grade  pe Insulele Aleutiene cu o
intensitate maximă a Mercalli de VI ( Puternică ). A generat un tsunami care a inundat
Hilo pe insula Hawaii cu o înălțime de 14 metri înălțime. Între 165 și 173 au fost uciși.
Zona în care s-a produs cutremurul este locul în care podeaua Oceanului Pacific se
supune (sau este împinsă în jos) sub Alaska.

Alunecările de teren
În anii 1950, s-a descoperit că tsunamii mai mari decât se credea până acum posibil pot fi
cauzate de alunecări de teren submarine uriașe . Acestea deplasează rapid volumele mari de
apă, deoarece transferurile de energie în apă sunt într-o viteză mai rapidă decât pot absorbi

5
apa. Existența lor a fost confirmată în 1958, când o alunecare de teren uriașă în Golful
Lituya , Alaska, a provocat cel mai înalt val înregistrat vreodată, care a avut o înălțime de 524
metri (1,719 ft). Valul nu a călătorit departe, întrucât a lovit pământul aproape imediat. Valul
a lovit trei bărci - fiecare cu două persoane la bord - ancorate în golf. O barcă a ieșit din val,
dar valul a scufundat celelalte două, omorând ambele persoane la bordul uneia dintre ele.
.

Anexa 2. Alunecari de teren in timpul Tsunamiului in Indonezia.

Alte cauze:
 Prăbușirea unor meteoriți în oceane;
 Seisme sau alunecări submarine;
 Dislocări abrupte de roci;
 Dislocări bruște de ghețari în oceane;
 Cutremure în mijlocul oceanelor sau a mărilor.

3. Consecintele provocate de tsunami

6
 Principalii factori dăunători ai tsunami-ului sunt impactul valului, eroziunea fundațiilor
clădirilor, podurilor și drumurilor, inundațiile.
Tsunami având viteză mare, densitate mare de materie și masă uriașă, au un efect distructiv
extraordinar. Alergând într-un obstacol, valul își reduce toată energia pe el, ridicându-se
deasupra lui cu un zid imens, zdrobind, distrugând-o și distrugându-l.
Tsunamis poate provoca distrugerea în masă a oamenilor, distrugerea clădirilor și a altor
structuri, aruncarea de obiecte grele, inclusiv navele oceanice, răsturnarea trenurilor,
demolarea locuințelor, mutarea caselor, distrugerea rocilor și, uneori, baze de beton ale
farurilor, răsturnarea distanțelor considerabile de la țărm. Chiar și tsunami-urile slabe
deteriorează navele, instalațiile portuare și echipamentele. Daune semnificative sunt, de
asemenea, cauzate de obiecte plutitoare (inclusiv nave mici și mașini) și resturi, care devin
obiecte periculoase.
Tsunami este deosebit de periculos pentru sate, orașe și structuri situate pe coasta joasă a
oceanului, precum și situate în vârfurile golfurilor și golfurilor, larg deschise spre ocean și
conice în formă de pană spre uscat.
Un efect periculos asupra oamenilor, clădirilor și structurilor este exercitat și de
valul de aer pe care masa de apă îl poartă în fața sa. Ea sparge ferestre, uși, demolează
acoperișurile și casele. Efectul unei valuri de aer asupra oamenilor este într-o
oarecare măsură similară cu cea a unei unde de șoc explozive.

Consecințele secundare ale efectelor distructive ale tsunami-ului pot fi incendiile rezultate
din deteriorarea instalațiilor de depozitare a uleiului, a întreprinderilor periculoase la incendiu
și a navelor marine. Distrugerea instalațiilor periculoase din punct de vedere chimic și a
radiațiilor, precum și a sistemelor comunale, poate provoca poluare chimică, radiații sau alte
poluări pe zone mari. Consecințele secundare ale tsunami-ului în severitatea și întinderea
daunelor pot depăși de multe ori consecințele directe ale acestuia.

Anexa 3. Consecinta unui Tsunami

7
4.Cum putem afla ca va fi un Tsunami?
• Cel mai evident semn al producerii unui tsunami este retragerea apei, lăsând descoperită o
mare parte din coastă.
• Timpul standard de formare al unui tsunami este de 12 minute. Aşadar, persoanele
informate au timp să se pună la adăpost în cazul în care are loc un tsunami.
• Un tsunami poate atinge viteze de peste 800 km/h până la impactul cu coasta. După aceea,
viteza sa scade, sub 80 km/h.

5.Curiozitati despre tsunami din 2004

• Estimările arată că, la magnitudinea de 9.3 pe scara Richter, cutremurul care a provocat
tsunamiul ar fi avut energia a 23.000 de bombe atomice;
• Deplasarea plăcilor a cauzat o ruptură pe fundul oceanului de aproape 1.000 de kilometri
lungime. Trilioane de tone de rocă au fost mutate de-a lungul a sute de kilometri, fapt care a
dus la producerea cutremurului;
• În ciuda unui decalaj de până la câteva ore între cutremur şi tsunami, aproape toate
victimele au fost luate prin surprindere, din cauza lipsei sistemelor de avertizare în Oceanul
Indian pentru detectarea tsunamiurilor şi pentru informarea populaţiile din zonele de coastă;
• Tsunamiul a traversat 5.000 de kilometri până pe coasta de est a Africii, unde a avut
suficientă forţă pentru a ucide oameni şi a distruge proprietăţi;
• Riscul de foamete şi de boli epidemice a fost extrem de ridicat în perioada imediat
următoare tsunamiului, căldura tropicală şi cadavrele fiind o combinaţie care contamina
sursele de apă şi hrana.