CARACTERISTICI GEOGRAFICE ALE PRINCIPALELOR STATE DIN UNIUNEA

EUROPEANĂ

1. REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORD

Poziția geografică:

 monarhie constituţională în Europa Vestică, cu ieşire largă la Oceanul Atlantic; ocupă

Arhipelagul Britanic şi nordul Insulei Irlanda;
 provincii (regiuni) istorice: Anglia, Ţara Galilor, Scoţia, Irlanda de Nord;
 fost membru al Uniunii Europene;
 vecini: Oc. Atlantic (N, SV), Marea Nordului (E), Marea Mânecii (S), Marea Irlandei şi I.
Irlanda (V).
Cadrul natural

 Relieful – în jumătatea sudică predomină câmpia: Câmpia Londrei; modelată de calota

glaciară în ultima eră glaciară;
– în jumătatea nordică sunt munţi vechi (orogeneza caledoniană), joşi (Munţii
Penini, Munţii Grampiani – Vf. Ben Nevis, 1343 m);

 Clima este temperat-oceanică, influenţată de Oceanul Atlantic, caracterizată de prezența

Vânturilor de Vest;
 Hidrografia: râuri scurte şi cu debite mari: Tamisa (traversează Londra), Severn; lacuri
tectonice: Lacul Loch Ness;
 Vegetația: păşuni (50% din suprafaţa ţării), păduri de foioase;
 Resurse naturale: petrol şi gaze naturale (din platforma continentală a Mării Nordului),
minereu de fier, cărbuni.
Populaţia

 Bilanț natural redus (aproape zero);

 Densitate ridicată, peste 250 loc./km² (cauze: populaţie numeroasă pe o suprafaţă relativ
restrânsă; dezvoltare economică accentuată şi timpurie);
 Grupuri etnice: englezi, galezi, scoţieni, irlandezi.

Orașele

 Capitala: Londra (cea mai mare aglomeraţie urbană: circa 9 mil. loc.);
 Alte oraşe (aglomeraţii urbane): Manchester, Liverpool, Birmingham, Glasgow, Leeds ş.a.

Economia
Regatul Unit are una dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii şi ale Europei (locul al IV-lea
ca volum al PIB) deoarece:
– este un stat insular (care a creat premisele dezvoltării activităţilor portuare şi
comerciale);
– are resurse naturale importante, pe baza cărora s-a dezvoltat o industrie
puternică;
– tradiţiile industriale şi gradul înalt de pregătire profesională a populaţiei.

 Agricultura este forte bine dezvoltată, puternic mecanizată şi de mare randament, astfel
încât doar 1% din populaţia activă obţine circa 60% din producţia agricolă a ţării; predomină
creşterea animalelor: ovine, bovine, cai de rasă; se cultivă: plante furajere, cereale (orz),
sfeclă de zahăr, cartofi;
 Industria: foarte dezvoltată, bazată fie pe resursele proprii (energetice), fie pe importuri
(bumbac); industria siderurgică (ramură tradiţională, bazată pe resurse proprii: cărbuni şi
minereu de fier), construcţii de maşini (autoturisme, avioane, nave, utilaje şi echipament
 electronic), industria chimică şi petrochimică, industria textilă (ramură tradiţională, bazată
pe lână şi bumbac); cea mai veche regiune industrială: Manchester (Greater Manchester –
Metropolitan country);
 Transporturi: – fluviale (pe Tamisa, canale), autostrăzi, căi ferate electrificate (inclusiv
trenuri de tip TGV: Eurostar al cărui traseu se dirijează prin Eurotunnel, pe sub Marea
Mânecii, spre Franţa); cel mai mare aeroport European: Heathrow;
 Turismul: potenţial turistic natural şi antropic mare, datorită istoriei şi culturii, formelor de
relief, care atrag anual mulţi turişti; turism cultural (muzee, monumente; Londra:
Parlamentul, Tower Bridge, Trafalgar Square; Stonehenge, Liverpool etc.).

2. FRANŢA
Poziție geografică:

 republică în Europa Vestică, cu ieşire largă la Oceanul Atlantic; ocupă şi Insula Corsica;
membru fondator al Uniunii Europene;
 vecini: Germania (membru U.E.) şi Elveţia (E), Italia (SE – membru U.E.), Spania (membru
U.E.) şi Andorra (V), Monaco (S), Belgia şi Luxembourg (N – membre U.E.).
Cadrul natural

 Relieful – în partea centrală şi nordică predomină formele joase, podişul (Masivul Central
Francez) şi câmpia (Bazinul Parizian);
– în jumătatea sudică sunt munţi tineri (orogeneza alpină), înalţi (Munţii Alpi – Vf.
Mont Blanc, 4807 m; Munţii Pirinei);

 Clima este temperat-oceanică, influenţată de Oceanul Atlantic şi vânturi; în sud, climă

mediteraneană;
 Hidrografia: fluvii şi râuri cu debite mari, navigabile: Rhin, Sena, Loire, Garrone (se varsă
în OceanulAtlantic), Rhone (se varsă în Marea Mediterană);
 Vegetația: păşuni: păduri de foioase, vegetaţie mediteraneană;
 Resurse naturale: minereu de fier, cărbuni, bauxită, uraniu, gaze naturale.

Populaţia

 Bilanț natural pozitiv;

 Cea mai mare parte a populaţiei active lucrează în sectorul terţiar (transporturi, turism,
comerţ etc.) deoarece economia este foarte dezvoltată (agricultura şi industria folosesc
puţini lucrători deoarece sunt modernizate). De asemenea, sectorul terţiar s-a dezvoltat
foarte mult, astfel încât a asimilat mulţi lucrători.
Orașele

 Capitala: Paris (cea mai mare aglomeraţie urbană: circa 9,3 mil. loc.);
 Alte oraşe (aglomeraţii urbane): Lyon, Marsilia (oraş port), Lille, Strassbourg (cu
Parlamentul European), Bordeaux (oraş port), Nisa (oraş port) ş.a.

Economia
Franţa are una dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii.

 Agricultura este foarte bine dezvoltată, puternic mecanizată şi de mare randament, fiind
practicată de persoane cu grad înalt de pregătire profesională; se cultivă: cereale (grâu –
în Bazinul Parizian), floarea soarelui, viţă de vie (cel mai mare exportator de vinuri);
creşterea animalelor: bovine, ovine, porcine;
 Industria: foarte dezvoltată, bazată fie pe resursele proprii (uraniu), fie pe importuri
(cărbuni, petrol, gaze naturale, minereuri); industria energetică (atomoenergia s-a dezvoltat
pe baza resurselor bogate de uraniu, ca o alternativă la epuizarea resurselor de cărbuni),
 industria construcţiilor de maşini (autoturisme – la Paris, avioane – la Toulouse, nave – la
Marsilia şi Le Hâvre), industria chimică şi petrochimică, industria alimentară (ramuri
tradiţionale: industria vinurilor, industria brânzeturilor, industria dulciurilor), industria
siderurgică ş.a.
 Transporturi: Franţa este un adevărat model de sistem de transport, deoarece are o reţea
bine dezvoltată, polarizată pe capitală, cu toate tipurile de transport, inclusiv cu o reţea de
trenuri de tip TGV; transporturile fluviale (pe Rhin, Sena, Garonne, Rhone); maritime (Le
Hâvre – Oceanul Atlantic; Marsilia – Marea Mediterană); autostrăzi, căi ferate electrificate
(inclusiv trenuri de tip TGV: Eurostar, care trece prin Eurotunnel, pe sub Marea Mânecii,
spre Regatul Unit); unul dintre cele mai mari aeroporturi europene: Charles de Gaulle
(Paris);
 Turismul: potenţial turistic natural şi antropic mare, datorită istoriei şi culturii, varietăţii
formelor de relief, care atrag anual mulţi turişti; Franţa are cel mai mare număr anual de
turişti; se remarcă turismul cultural (muzee, monumente; Paris: Muzeul Luvru, Turnul
Eiffel, Catedrala Notre Dame, Palatul Versailles; Lyon; Valea Loire), turismul litoral şi cel
montan (pe Coasta de Azur: Cannes, Nisa, în Munţii Alpi: Chamonix).

3. GERMANIA
Poziția geografică:

 Republică în Europa Centrală, cu ieşire la Marea Nordului și Marea Baltică; membru

fondator al Uniunii Europene (a participat la formarea Comunităţii Europene a Cărbunelui
şi Oţelului – precursoare a U.E.); s-a reunificat în 1990, din Republica Federală Germania
şi Republica Democrată Germania;
 vecini: Danemarca (N – membru U.E.), Polonia (E – membru U.E.), Olanda, Belgia,
Luxembourg, Franţa (V – membre U.E.), Elveţia (SV), Austria, Cehia (SV – membre U.E.).

Cadrul natural

 Relieful – dispus în trepte, ale căror altitudini scad de la S la N: Munţii Alpii Bavariei (S),
Podișul Bavariei (S), Munţii Harz (centru), Câmpia Germano-Polonă (N);
 Clima este temperat-continentală moderată, influenţată de Oceanul Atlantic şi Vânturile de
Vest;
 Hidrografia: Rhin, Dunăre, Oder, Elba (au regim hidrologic complex);
 Vegetația: păşuni (25% din suprafaţa ţării), păduri de conifere şi foioase;
 Resurse naturale: cărbuni, minereu de fier, sare, petrol (din platforma continentală a Mării
Nordului).
Populaţia

 Bilanț natural redus (aproape zero); măsuri: scutire de taxe şi impozite, sume mari pentru
îngrijirea copiilor (alocaţii), concediu de maternitate cu durată mare;
 Densitate ridicată, în Valea Rhinului (cu resurse bogate şi multe oraşe mari industriale) şi în
marile oraşe;
 Cea mai mare parte a populaţiei active lucrează în sectorul serviciilor (terţiar), deoarece:
economia este foarte dezvoltată (agricultura şi industria folosesc puţini lucrători deoarece
sunt modernizate) iar acest sector de activitate s-a dezvoltat foarte mult.
Orașele

 Capitala: Berlin;
 Alte oraşe: Rhin – Ruhr (cea mai mare aglomeraţie urbană, de tip conurbaţie), Munchen,
Hamburg, Frankfurt.

Economia
Germania are una dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii (locul IV pe Glob);
  Agricultura este forte bine dezvoltată, puternic mecanizată şi de mare randament; se
cultivă: cereale (în Câmpia Germano – Polonă: grâu, orz, secară), plante furajere, sfeclă
de zahăr, cartofi; creşterea animalelor: porcine (loc I în Europa), bovine;
 Industria: foarte dezvoltată, bazată pe resursele proprii; industria extractivă, industria
siderurgică, construcţii de maşini (autoturisme, nave, platforme de foraj marin), industria
chimică şi petrochimică, industria metalurgiei neferoase; industria alimentară; regiuni
industriale: Ruhr (cea mai veche), Munchen, Hamburg;
 Transporturi: reţea dezvoltată, modernizată şi diversificată; transporturi maritime (Marea
Nordului – Hamburg, Bremen; Marea Baltică – Rostock), autostrăzi, căi ferate electrificate
(inclusiv trenuri de tip TGV; cea mai mare reţea feroviară din Europa); unul dintre cele mai
mari aeroporturi europene, Frankfurt pe Main;
 Turismul: potenţial turistic natural şi antropic mare, datorită istoriei şi culturii, formelor de
relief care atrag anual mulţi turişti; se remarcă turismul cultural (muzee, monumente;
remarcabile sunt orașele: Munchen; Berlin, Dresda etc.); turism montan (staţiuni în Alpii
Bavariei, Valea Rhinului).

4. ITALIA
Poziția geografică:

 republică în Europa Sudică, cu ieşire largă la Marea Mediterană; ocupă: Peninsula Italia,
Insula Sicilia, Insula Sardinia; membru al Uniunii Europene;
 vecini: Franţa (NV), Elveţia (N) şi Austria (N – membru U.E.), Slovenia (NV – membru
U.E.); pe teritoriul său sunt două enclave statale: Vatican şi San Marino.

Cadrul natural

 Relieful – variat: munţi tineri (Munții Alpi, Munții Apenini), vulcani (Etna, Vezuviu), câmpii
(Câmpia Padului, câmpii litorale);
 Clima este subtropicală, în general, influenţată de Marea Mediterană;
 Hidrografia: râuri regim hidrologic sudic simplu: Pad (Po), Tibru (traversează Roma); lacuri
glaciare (Lacul Como, Lacul Garda), lacuri vulcanice (Lacul Bolsena);
 Vegetația: mediteraneană (maquis, garriga), păduri de foioase;
 Resurse naturale: potenţial turistic, potenţial hidroenergetic, soluri fertile, mercur, sulf,
marmură (Carrara).
Populaţia

 Bilanț natural negativ;

 Populația este concentrată, în mare parte, în partea de nord, în Câmpia Padului.

Orașele

 Capitala: Roma;
 Alte oraşe (aglomeraţii urbane): Milano, Napoli, Torino ş.a.

Economia
Italia are una dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii şi ale Europei, însă, între nordul şi
sudul ţării apar diferenţe de dezvoltare economică. Astfel, nordul este dezvoltat, atât din punct
de vedere al agriculturii cât şi al industriei, datorită resurselor hidroenergetice din Alpi, a existenţei
unor tradiţii industriale (textilă, alimentară), dezvoltarea unor industrii moderne (construcţii de
maşini, chimică, materiale de construcţii) în oraşele mari (Milano, Torino, Genova – „Triunghiul
industrial al nordului”), la care se adaugă agricultura performantă din Câmpia Padului (cu o
varietate de culturi) şi turismul din Alpi. În sud (Mezzogiorno), clima este mai aridă, relieful mai
stâncos, cu puţine centre urbane mari şi dispersate (Napoli, Palermo), astfel încât este o zonă mai
săracă a Italiei, cu puţine resurse. Aici economia se bazează, în principal pe agricultură (citrice) şi
turism. Nordul participă cu 75% la totalul PIB-ului Italiei.
  Agricultura este forte bine dezvoltată, puternic mecanizată şi de mare randament, pe
fondul unui climat favorabil şi a unor soluri fertile (terra rosa); se cultivă: cereale (porumb,
grâu), tomate, citrice (lămâi – locul al II-lea pe Glob), viţă de vie (locul I pe Glob la struguri
şi vin), pomi fructiferi, măslini; predomină creşterea animalelor: ovine, bovine;
 Industria: foarte dezvoltată, bazată fie pe resursele proprii (alimentare), fie pe importuri
(petrol, cărbuni, minereu de fier); industria siderurgică, construcţii de maşini (autoturisme –
Torino, nave – Genova, utilaje şi echipament electronic), industria chimică şi petrochimică,
industria textilă (ramură tradiţională, bazată pe lână şi bumbac), industria alimentară;
 Transporturi: autostrăzi, căi ferate electrificate, care traversează Munţii Alpi prin tuneluri;
transportul maritim (cu vechi tradiţii): Genova (cel mai mare port), Veneţia; transport aerian;
 Turismul: potenţial turistic natural şi antropic mare, datorită istoriei şi culturii (deţine 59%
din patrimoniul UNESCO), formelor de relief care atrag anual mulţi turişti; turism cultural
(muzee, monumente; Roma este cel mai mare muzeu în aer liber, cu cele mai multe
monumente istorice şi de artă din lume, temple, mausolee, bazilici, palate, fântâni, statui,
poduri, obeliscuri; Venezia; Florenţa; Bologna); turism litoral (la Marea Adriatică: Rimini);
turism montan (în Munţii Alpi: Cortina d`Ampezzo).

5. GRECIA
Poziția geografică:

 republică în Europa Sudică, cu ieşire la Marea Egee; ocupă partea de sud a Peninsulei
Balcanice şi multe insule din Marea Egee: Insula Creta, Insula Rhodos, Insula Corfu etc.,
membru al Uniunii Europene;
 vecini: Albania (NV), Macedonia (N), Bulgaria (NE – membru U.E.), Turcia (E).

Cadrul natural

 Relieful – predominant muntos (Munţii Pindului, Muntele Olimp); apar şi câmpii (Câmpia
Tesaliei);
 Clima este mediteraneană;
 Hidrografia: râuri scurte şi cu regim sudic simplu: Axios, Nestos;
 Vegetația: mediteraneană (frigana, pin mediteranean), păduri de foioase;
 Resurse naturale: marmură, minereuri neferoase (bauxită, plumb), sare, cărbuni.
Populaţia

 Bilanț natural redus (aproape zero);

 Densitate variată datorită distribuţiei formelor de relief;
 Grecia are o mare omogenitate etnică (98% greci).
Orașele

 Capitala: Atena;
 Alte oraşe (aglomeraţii urbane): Salonic, Patras, Pireu (cea mai mare aglomeraţie urbană:
Atena – Pireu);
 Oraşele nu sunt distribuite uniform din cauza formei peninsulare şi insulare a ţării.

Economia
Grecia are o economie în curs de dezvoltare, bazată pe elemente de tradiţie: comerţul şi
navigaţia;

 Agricultura: activităţile agicole sunt distribuite inegal datorită modului variat de răspândire
a fondului funciar; se cultivă: plante mediteraneene (citrice, măslin, viţă de vie, kiwi), tutun,
cereale (grâu); creşterea animalelor: ovine, caprine, bovine;
 Industria: bazată fie pe resursele proprii şi pe importuri; industria constructoare de maşini
(nave), industria aluminiului (una dintre cele mai mari producţii din U.E., datorită
 resurselor mari de bauxită); industria materialelor de construcţii (ciment – una dintre cele
mai mari producţii din U.E., datorită resurselor mari de calcar);
 Transporturi: transporturile maritime (porturi: Pireu, Salonic, Corint – cea mai mare flotă
din Europa), autostrăzi, căi ferate electrificate;
 Turismul: potenţial turistic natural şi antropic mare, datorită istoriei şi culturii, formelor de
relief, care atrag anual mulţi turişti; turism cultural (vestigii antice, muzee, monumente;
Atena, Cnossos, Olympia, Delfi); turism balneo-maritim (în peninsulă şi în insule: Rhodos,
Creta, Corfu); turism religios (Mânăstirile Meteora, Muntele Athos); turism montan
(Muntele Olimp).

6. SPANIA
Poziția geografică:

 Monarhie în Europa Sudică, are ieşire la Oceanul Atlantic şi la Marea Mediterană; ocupă
cea mai mare parte a Peninsulei Iberice şi două arhipelaguri (I-le Baleare şi I-le Canare);
are acces la Strâmtoarea Gibraltar; membru al Uniunii Europene;
 vecini: Franţa (NE – membru U.E.), Andorra (N), Portugalia (V – membru U.E.), Regatul
Unit – Gibraltar (S).

Cadrul natural

 Relieful – predominant muntos, atât pe structuri alpine (Munţii Pirinei, Munţii Sierra Nevada
– cu cel mai sudic gheţar din Europa), cât şi pe structuri hercinice; în partea centrală este o
zonă de podiş, numită „Meseta”; pe litoral apar şi câmpii (Câmpia Andaluziei, Câmpia
Aragonului);
 Clima este predominant mediteraneană; în nord apare clima temperat-oceanică;
 Hidrografia: râuri cu regim sudic simplu: Ebru, Duero, Guadalquivir;
 Vegetația: mediteraneană (maquis, garriga, pin mediteranean), păduri de foioase;
 Resurse naturale: minereuri neferoase (zinc, argint), mercur, minereuri feroase.

Populaţia

 Bilanț natural ridicat;

 Densităţi mai mari pe litoral şi în marile oraşe.

Orașele

 Capitala: Madrid;
 Alte oraşe (aglomeraţii urbane): Barcelona, Valencia, Sevilla, Palma de Mallorca ş.a.

Economia
Spania are o economie în curs de dezvoltare, bazată pe elemente de tradiţie: comerţul şi
navigaţia;

 Agricultura: se cultivă: plante mediteraneene (citrice, viţă de vie, măslin – locul I pe Glob),
tutun, cereale (grâu, orez); creşterea animalelor: bovine, ovine, caprine;
 Industria: bazată fie pe resursele proprii şi pe importuri; industria construcţiilor de maşini
(autoturisme, nave), industria siderugică, industria petrochimică, industria energetică,
industria alimentară;
 Transporturi: transporturile maritime (Barcelona, Valencia, Malaga), autostrăzi, căi ferate
electrificate;
 Turismul: potenţial turistic natural şi antropic mare, datorită istoriei şi culturii, formelor de
relief care atrag anual mulţi turişti (mai mulţi decât toată populaţia Spaniei); turism cultural
(vestigii medievale, muzee, monumente; Madrid, Barcelona, Granada, Cordoba,
 Cartagina); turism balneo-maritim (staţiuni în peninsulă: Barcelona, Valencia; în insule:
Ibiza, Palma de Mallorca); turism montan (Munții Pirinei).

7. PORTUGALIA
Poziția geografică:

 republică în Europa Sudică, cu ieşire la Oceanul Atlantic; ocupă partea de vest a Peninsulei
Iberice; este membru U.E.
 vecini: Spania (N, V).

Cadrul natural

 Relieful – în nord sunt munţi (Munții Serra da Estrela), iar în partea sudică este o câmpie;
 Clima este temperat-oceanică în nord şi mediteraneană în sud;
 Hidrografia: Tejo (traversează Lisabona), Douro;
 Vegetația: păduri de foioase (stejar de plută);
 Resurse naturale: minereuri feroase şi neferoase.

Populaţia

 Spor natural ridicat şi o proporţie mare a populaţiei tinere;

 Populaţie rurală mare (67%).

Orașele

 Capitala: Lisabona;
 Alte oraşe: Porto, Setubal;
Economia: de când a intrat în U.E., Portugalia a cunoscut un miracol economic, deoarece a
beneficiat de investiţii străine din fonduri europene, mai ales în sectorul serviciilor şi în industria
prelucrătoare, cele mai active sectoare economice. Sunt diferenţe de dezvoltare economică
între nordul şi sudul Portugaliei deoarece: partea nordică este mai înaltă, cu resurse şi oraşe
mai puţine, cu activităţi predominant agricole (viticultură), în timp ce partea sudică este joasă,
sunt oraşe multe şi activităţi economice variate (industrie, servicii, agricultură).

8. OLANDA
Poziția geografică:

 monarhie în Europa Vestică, are ieşire la Marea Nordului; circa 50% din suprafaţa ţării este
formată din poldere (suprafeţe de teren câştigate de sub apele mării); membru al Uniunii
Europene;
 vecini: Germania (E), Belgia (S);
Cadrul natural

 Relieful este de câmpie (Câmpia Vest-Europeană);

 Clima este temperat-oceanică;
 Hidrografia: Rhin, Maas;
 Vegetația: păduri de foioase, lande;
 Resurse naturale: gaze naturale.

Populaţia

 Bilanț natural redus (aproape zero);

 Densitate foarte mare, 380 loc./km² (datorită teritoriului restrâns şi dezvoltării economice
accentuate).
Orașele

 Capitale: Haga, Amsterdam;

 Alte oraşe: Rotterdam, Eindhoven; cea mai mare aglomeraţie urbană: Randstad –
conurbaţie).

Economia
Olanda are una dintre cele mai dezvoltate economii europene.

 Agricultura: activităţile agricole sunt moderne şi cu randament mare; se cultivă: flori,

legume, cartofi; creşterea animalelor: bovine, porcine;
 Industria: bazată fie pe resursele proprii şi pe importuri; industria construcţiilor de maşini
(nave), industria uşoară (şlefuirea diamantelor); industria energetică, industria electronică
(Philips – Eindhoven), industria alimentară (produse lactate);
 Transporturi: transporturile maritime (Rotterdam – cel mai mare port din Europa;
Amsterdam), autostrăzi, căi ferate electrificate;
 Turismul: potenţial turistic antropic mare, datorită istoriei şi culturii, care atrag anual mulţi
turişti; turism cultural (muzee, monumente; Haga, Amsterdam, Rotterdam); turism
balneo-maritim (staţiuni maritime).

9. AUSTRIA
Poziția geografică:

 Republică situată în Europa Centrală, fără ieşire la mare; stat alpin, alcătuit din nouă
provincii federale; membru al Uniunii Europene;
 vecini: Germania (NV), Cehia (N) Slovacia (NE), Ungaria (E), Slovenia și Italia (S), Elveția
și Liechtenstein (V);
Cadrul natural

 Relieful este predominant muntos (Munții Alpi-Vf. Grossglockner, 3797m, care prezintă
ghețari); în nord și nord-est se află zone mai joase, de podiș și câmpie (Câmpia Vienei)
 Clima este temperate de tranziție; apare și climate montan
 Hidrografia: Dunărea cu afluenții săi Inn, Enns; există și multe lacuri glaciare (L. Constanz,
L. Neusiedler)
 Vegetația: păduri de conifere;
 Resurse naturale: sare, magneziu fier, păduri, pășuni, potențial hidroenergetic.

Populaţia

 8 milioane locuitori
 bilanț natural pozitiv redus;
 densități mari de populație în regiunile joase.

Orașele

 Capitale: Viena;
 Alte oraşe: Graz, Linz; Salzburg, Innsbruck, Klagenfurt.

Economia
Austria are una dintre cele mai dezvoltate economii europene.

 Agricultura: este puternic mecanizată şi are un mare randament; este specializată în

creşterea animalelor (bovine), dar și pe cultura plantelor (cereale, cartofi, plante furajere);
 Industria: este dezvoltată și diversificată, având ca ramuri principale: siderurgia,
construcțiile de mașini, chimică, dar și instrumente muzicale, încălțăminte, porțelanuri;
 Transporturi: sunt bine dezvoltate: transporturile fluviale (pe Dunăre), aeriene (Viena - cel
mai mare aeroport din Austria), autostrăzi, căi ferate electrificate;
 Turismul: Austria este una dintre cele mai vizitate țări europene; prezintă turism montan și
de sporturi de iarnă (Innsbruck), dar și turism cultural (Viena, Salzburg).