Sediu Unirea: Str .Hans Christian Anderson nr.

1 sector 4 Bucuresti

NUME
PRENUME
ECOGRAFIE TRIMESTRUL II
SCREENING DE MALFORMATII FETALE

FAT UNIC IN PREZENTATIE CRANIANA .

Ecou median prezent.
Thalamus: normal.
Cerebel: normal , vermis: normal.
CRANIU Cisterna Magna prezinta aspect ecografic normal.
Emisfere cerebrale simetrice, normal configurate.
Ventriculii laterali simetrici, prezinta dimensiuni normale.
Plexuri coroide omogene.
Scizura Silviana vizibila.
Buza superioara integra.
Orbitele prezinta contur net, sunt simetrice si normal conformate. Cristalin
FATA vizibil bilat Piramida nazala pare normal conformata,
Regiune cervicala de aspect ecografic normal. Gatul este normal conformat.
SCHELET Toracele are aspect normal, pereti normali.
MEMBRE SUPERIOARE SI 3 segmente,
INFERIOARE
4 camere cu varful orientat spre stanga. Ax la grade sept interventricular
CORD integru, sept interatrial normal, fluxuri intracardiace normale. Semnul celor trei
vase prezent. Emergenta vaselor mari de aspect normal. Activitatea cardiaca
fetala este prezenta. b/min Aorta origine ventricul stang. A pulmonara
origine ventricul drept. Arc aortic normal.
COLOANA VERTEBRALA pare continua, cu paralelismul vertebrelor pastrat.
PLAMANI omogeni
DIAFRAGM Pare integru
ABDOMEN Perete abdominal integru. Punga gastrica vizibila, de aceeasi parte cu cordul.
Ficat: normal, anse intestinale: fara dilatatii
RINICHI Rinichi fara dilatatii bilaterale
vezica urinara: normala
SEX
PLACENTA TERIOR, GRUPA 1, MATURITATE GRD 1 .
LICHID AMNIOTIC In cantitate NORMALA. AFI = cm
COL mm, inchis .
CORDON 3 vase, insertie centrala
INDICI VELOCIMETRICI NORMALI
FETALI
INDICE DE NORMAL
PULSATILITATE MEDIU
IN ARTERELE UTERINE
VARSTA GESTATIONALA SAPT SI ZILE
DATA PROBABILA A NASTERII
GREUTATE FETALA ESTIMATA g

N.B. Efectuarea ecografiei 3D-4D nu este recomandata decat pentru scopuri si cu indicatii medicale.
Frecventa cu care ecografiile pot fi efectuate insarcina nu este limitata deoarece se bazeaza pe ultrasunete si nu pe
radiatii. Studii extensive si indelungate au aratat ca ecografiile efectuate in sarcina nu au efecte negative asupra fatului.
. Ecografia pentru aprecierea morfologiei fetale este un test screening şi există anomalii fetale care nu pot fi
evidenţiate ecografic sau care au apariţie tardivă în cursul sarcinii, astfel că în momentul examinării ( 20 -24 saptămâni
de sarcină ) nu sunt vizibile. Rata de detectie a anomaliilor structurale variaza in functie de oraganele examinate de
xemplu: 88,3% pentru sistemul nervos central si coloana vertebrala, 84,8% pentru sistemul urinar, 38,8% pentru cord si
vasele mari.
 Astfel, o serie de anomalii funcţionale fetale ( ca de exemplu anomaliile metabolice, hemoglobinopatiile ş.a. ) nu
au expresie ecografică diagnostică şi nu sunt diagnosticabile decât după naştere.
În plus condiţiile de examinare ( obezitatea maternă, utilizarea de crème hidratante pe abdomen, poziţia fătului )
pot determina imposibilitatea evidenţerii unor aspecte ale morfologiei fetale.
Dintre anomaliile morfologice cu apariţie tardivă în cursul sarcinii sau cu diagnostic ecografic incert,
enumerăm:
1. Anomalii ale sistemului nervos central:
- Spina bifida oculta – nu se poate diagnostica ecografic
- Ventriculomegalia border-line poate evolua progresiv către o hidrocefalie
- Hidrocefalia – poate apare la orice vârstă de sarcină după 18 săptămâni,chiar în cursul trimestrului III
- Leziunile cerebrale distructive ( prin leziuni vasculare ) –pot apare la orice vârstă de sarcină
- Microcefalia – diagnosticul ecografic nu este posibil decât în a doua parte a trimestrului II
- Unele leziuni cerebrale determinate de infecţii intrauterine, care nu au o expresie ecografică vizibilă sau au o
expresie ecografică foarte discretă, dar pot avea consecinţe funcţionale de dezvoltare psihomotorie severe ( exemplu
leziunile nervoase determinate de infecţia cu citomegalovirus ) – consecinţele nu se pot aprecia decât după naşterea
fatului.
2. Anomalii toracice
- Hipoplazia pulmonară – are o dezvoltare progresivă, diagnosticul de certitudine putând fi făcut numai în
trimestrul III de sarcină.
- Malformaţia adenomatoidă chistică – poate evolua spre agravare sau din contră spre ameliorare sau chiar
rezoluţie.
3. Anomaliile cardiace
Pot exista anomalii cardiace cu evoluţie progresivă, care nu devin evidente decât tardiv în cursul sarcinii ( de
exemplu hipoplazia de artera pulmonară nu este vizibilă decât după 32 săptămâni de sarcină )
Trebuie subliniat că în centrele specializate în ecocardiografie fetală din lume ( în România nu există această
specializare disponibilă) diagnosticul anomaliilor fetale se stabileşte prenatal în proporţie de 40 – 60 %, neexistând
practic posibilitatea de diagnostic 100%.
Unele anomalii diagnosticate pot avea o evoluţie spre agravare ( care poate determina apariţia tardivă a unor semne
ecografice ) sau din contră pot avea o evoluţie favorabilă ( de exemplu defectele septale ventriculare de mici dimensiuni
situate în porţiunea membranoasă a septului interventricular ) Nu există în anomaliile cardiace posibilitatea de
tratament prenatal şi nu există diferenţe de prognostic şi atitudine între anomaliile cardiace diagnosticate ante sau
postpartum.
4. Anomalii ale tractului gastro/intestinal:
Atrezia esofagiană – nu există semne ecografice directe de certitudine
- Atrezia duodenală
- Obstrucţia intestinală ( prin atrezie jejuno-ileală, ileus meconial, boala Hirschsprung )
În toate aceste cazuri semnele ecografice devin vizibile numai după 25 – 26 de săptămâni de sarcină.
Chistele abdominale ( ovariene, coledociene, chistul de diplicare intestinală, chistele hepatice şi splenice ) În
aceste cazuri semnele ecografice pot deveni vizibile în trimestrul II, dar cel mai frecvent nu sunt vizibile decât în
trimestrul III de sarcină.
5. Displaziile scheletice
Cele letale devin evidente numai după 24 de săptămâni, iar cele de postură ( picior strâmb congenital,
diformităţi de postură ale mîinilor, etc) devin evidente ecografic numai în trimestrul III.
6. Infecţiile congenitale ( cu citomegalovirus, toxoplasma, listeria ) – pot să nu aibă exprimare ecografică sau
să determine semne nespecifice şi tardive în cursul sarcinii ( de obicei în trimestrul III ).
7. Anomaliile cromozomiale pot să nu aibă nici un semn ecografic în sarcina de trimestrul II.
Markerii de anomalie cromozomială, care pot fi evidenţiaţi ecografic necesită evaluare cu medicul genetician şi
eventual amniocenteză cu efectuarea cariotipului fetal.
8. Tulburările de creştere fetală au o evoluţie progresivă, putând duce la moarte fetală intrauterină şi necesită
monitorizare clinică şi ecografică, la intervale stabilite de medicul curant.
În cazul diagnosticului ecografic al oricărei anomalii fetale izolate sau asociate, este necesar consultul cu
medicul curant, uneori medicul genetician şi un pediatru sau chirurg pediatru, care sunt în măsură să stabilească dacă
sarcina poate evolua la termen sau care este conduita prenatală şi postnatală faţă de făt şi modalitatea specifică
fiecărui caz de urmărire ecografică sau prin alte teste a evoluţiei sarcinii.
Examinarea ecografică a fătului în trimestrul II are o importanţă majoră în depistarea anomaliilor morfologice fetale,
dar nu poate fi absolutizată, neexistând astăzi o metodă de diagnostic capabilă să aibă o precizie de 100%.

Data: 04.03.2014
CONF. DR. LIANA PLES
Medic primar OG
COD 502211