Oasele membrului superior

Membrul superior este constituit din 4 segmente: umar(care reprezinta centura), brat,
antebrat si mana.
Centura membrului superior formeaza scheletul umarului si asigura legatura dintre toracele
osos si membrul liber. Centura membrului superior este constituita din 2 oase: clavicula si scapula
(omoplatul).

Clavicula
Este un os lung, pereche, aflat la limita dintre torace si gat. Este orientata transversal, fiind
cuprinsa intre manubriul sternului si acromion. Prezinta 2 curburi inegale si are forma literei “S”
culcat. Cele 2 curburi sunt dispuse astfel: una este mediala cu concavitatea posterior si o curbura
laterala cu concavitatea anterior. Prezinta 2 fete, 2 margini si 2 extremitati.
Fata superioara este neteda in portiunea mijlocie si se poate palpa sub piele. La cele 2
extremitati fata superioara este rugoasa dand insertii muschilor. In partea mediala a fetei superioare
este inserat muschiul sternocleidomastoidian, iar in partea laterala se insera muschii trapez si
deltoid.
Fata inferioara corespunde primei coaste si prezinta un sant pe care se insera muschiul
subclavicular. Medial de acest sant se afla o impresiune pe care se insera ligamentul costoclavicular.
Lateral de sant se gaseste tubrculul conoidian si linia trapezoidala. Pe tuberculul conoidian se insera
ligamentul conoidian, iar pe linia trapezoidala se insera ligamentul trapezoidal. Aceste 2 ligamente
unesc clazicula de procesul coracoid care apartine scapulei.
Marginea anterioara este concava lateral si da insertie muschiului deltoid, si convexa medial
si da insertie muschiului pectoral mare.
Marginea posterioara este si ea concav/convexa dar in sens invers. In partea laterala a
marginii posterioare se insera muschiul trapez. In partea mijlocie, clavicula are raporturi cu
muschiul omohioidian, muschii scaleni, artea si vena subclavie si trunchiurile plexului brahial.
Extermitatea mediala (sternala) este voluminoasa, prezinta o fata sternala care se articuleaza
cu manubriul sternal.
Extremitatea laterala (acromiala) este turtita, prezinta o fata acromiala care se articuleaza cu
acromionul.
 Scapula
Este un os lat, pereche, triunghiular si pozitionarea sa postero-superioara pe torace se intinde
de la primul spatiu intercostal pana la coasta a VIII-a. Are 2 fete, 3 margini si 3 unghiuri.
Fata dorsala este orientata posterior si lateral. Transversal prezinta o lama puternica, numita
spina scapulei, care imparte fata dorsala in 2 fose: una superioara si una inferioara spinei.
Spina scapulei adera de fata dorsala a scapulei, se continua lateral cu o prelungire libera fata de
scapula, numita acromion. Spina scapulei are forma triunghiulara, prezinta 2 fete: una superioara si
una inferioara, si 3 margini: una anterioara, una laterala concava si una dorsala. Pe marginea dorsala
a spinei se insera muschii trapez si deltoid.
Acromionul este o proieminenta turtita de sus in jos palpabila sub piele. Prezinta o fata
articulara pentru extremitatea laterala a claviculei. La unirea acromionului cu spina scapulei se
formeaza unghiul acromionului.
Fosa supraspinoasa da insertie muschiului suprasinos. Fosa infraspinoasa da insertie mai
multor muschi: subspinos, rotund mare, rotund mic.
Fata anterioara(costala) prezinta o concavitate numita fosa subscapulara. Este strabatuta de
mai multe creste. In fosa si pe aceste creste se insera muschiul subscapular. In partea mediala a fetei
insera si muschiul dintat anterior.
Marginea superioara este subtire, prezinta o scobitura, numita incizura scapulei, prin care
trece nervul subscapular. Medial de aceasta incizura scapulei se insera muschiul omohioidian.
Marginea mediala se palpeaza sub piele, este orientata spre coloana vertebrala si pe ea se
insera mai multi muschi: romboidul mare, romboidul mic, dintat anterior.
Marginea laterala este orientata spre axila. Aici se insera muschiul rotund mare si rotund
mic.
Unghiul inferior este ascutit. Aici se insera muschiul dintat anterior.
Unghiul lateral este cel mai voluminos. Prezinta 2 elemente: cavitatea glenoidala
(glenoidiana) si procesul coracoid (coracoidian).
Cavitatea glenoidala este legata de corpul scapulei printr-o portiune mai ingusta numita
colul(gatul) scapulei. Este putin adanca si la cele 2 extremitati prezinta 2 tubercului: tuberculul
inferior(sub/infra glenoidal) care da insertie muschiului triceps si tuberculul
superior(supraglenoidal) care da insertie muschiului biceps brahial.
Procesul coracoidian este o prelungire recurbata, baza sa aflandu-se intre cavitatea
glenoidala si scobitura scapulei. Poate fi palpat in spatiul delto-pectoral. Pe el se insera mai multi
muschi: capatul scurt al bicepsului brahial, coracobrahialul si pectoralul mare, si se mai insera
ligamentele conoidian si trapezoidian.
 Humerusul
Este un os lung, pereche. Prezinta o diafiza si 2 epifize.
Diafiza (corpul) osului este aproape cilindrica in partea suprioara si prismatic triunghiulara
in parte inferioara. Prezinta 2 fete si trei margini care sunt bine definite in partea inferioara si mult
mai slab in cea superioara.
Fata anterolaterala prezinta putin mai sus de mijlocul ei o rugozitate in forma literei “V”,
numita tuberozitatea deltoidiana. Pe aceasta tuberozitate se insera muschiul deltoid si muschiul
brahial. Sub tuberozitate se gaseste un sant care pleaca de la fata posterioara si vine spre anterior.
Este santul nervului radial prin care trece nervul radial si artera brahiala profunda. Deasupra
tuberozitatii fata anterioara este inconjurata de nervul axilar (acest nerv poate fi interesat in
fracturile osului), iar fata anteromediala prezinta santul intertubercular care coboara de la epifiza
superioara si prezinta o zona rugoasa pentru insertia muschiului coracobrahial.
Fata posterioara este strabatuta oblic de santul nervului radial. Deasupra santului se insera
capul lateral iar dedesubtul lui se insera capul medial al muschiului triceps brahial.
Marginea brahiala (anterioara) este bine pronuntata.
Marginea laterala si cea mediala sunt bine conturate in jumatatea inferioara si mai putin in
jumatatea superioara.
Epifiza superioara (proximala) este unita de corpul osului prin colul chirurgical. Prezinta
mai multe elemente: capul humerusului, colul anatomic, tuberculul mare, tuberculul mic si santul
intertubercular.
Capul humerusului prezinta o suprafata articulara neteda, reprezentand o treime de sfera, priveste
medial in sus si usor posterior. Axul sau formeaza cu axul diafizei un unghi de 130°.
Colul anatomic este un sant circular care separa capul de restul diafizei.
Tuberculul mare se afla pe partea laterala a capului, in partea superioara; prezinta 3 fatete de
insertii musculare. O fateta superioara pentru muschiul supraspinos, o fateta mujlocie pentru
muschiul subspinos si o fateta inferioara pentru muschiul rotun mic.
Tuberculul mic se afla pe partea anterioara a epifizei. Pe el se insera muschiul subscapular.
Santul intertubercular (culisa bicipitala) este un sant vertical care pleaca de la nivelul epifizei si se
termina pe fata antero-posterioara a diafizei. Prin sant aluneca tendonul capului lung al muschiului
biceps brahial. Santul este delimitat de creasta tuberculului mare si creasta tuberculului mic, prima
situata anterior si a doua posterior. Pe creasta tuberculului mare se insera muschiul pectoral mare,
iar pe creasta tuberculului mic se insera muschiul rotund mare.
Epifiza inferioara (distala) este turtita, recurbata dinainte inapoi, astfel ca diametrul
transversal este mult mai mare decat cel antero-posterior. Prezinta un condil si 2 epicondili.
Condilul humerusului prezinta in primul rand suprafetete articulare: trohleea humerusului, capitul
humerusului si santul intertubercular.
Trohleea humerusului corespunde scobiturii trohleare de la nivelul uleni. Este formata din 2
margini, 2 proieminente si un sant. Santul are traiectorie spiroida mergand de jos in sus si din
medial catre lateral. Aceasta traiectorie a santului trohlear directioneaza miscarile articulatiei
cotului.
Capitul este o proieminenta rotunjita aflata lateral de trohlee. Corespunde unei fosete la
nivelul capului radiusului.
Santul intermediar se gaseste intre trohlee si capit. Corespunde marginii fosetei de pe capul
radial.
Extremitatea distala (epifiza inferioara) a humerusului prezinta 3 fose:
- fosa coronoida situata deasupra trolheei, pe fata anterioara a epifizei; in ea patrunde procesul
coronoidian al ulnei in miscarea de flexie a antebratului pe brat;
- fosa radiala se afla deasupra capitulului; in ea patrunde capul radiusului in miscarile de flexie;
- fosa oleocraniana situata deasupra trohleei dar pe fata posterioara; in ea patrunde oleocranul in
miscarile de extensie ale antebratului.
Epicondilii sunt 2 proieminente, una mediala si una laterala, pe care se realizeaza insertii
musculare.
Epicondilul medial este triunghiular; la el se termina marginea mediala a diafizei. Pe fata sa
posterioara exista santul nervului ulnar (cubital). Pe epicondilul medial se insera muschii pronatori
ai antebratului, muschii flexori ai antebratului, mainii si degetelor (rotundul pronator, flexorul radial
al carpului, palmar lung, flexorul ulnar al carpului si flexorul superficial al degetelor).
Epicondilul lateral este mult mai mic; la el se termina marginea laterala a diafizei. Pe
epicondilul lateral se insera muschii supinatori ai antebratului, extensorii antebratului, bratului si
mainii (supinator extensor al degetelor, scurt extensor radial al carpului, extensor al degetului mic,
extensor ulnar al carupului si anconeu).
 Ulna
Ulna este un os lung, pereche, aflat in partea mediala a antebratului in prelungirea degetului
mic. Este oblic de sus in jos si din medial catre lateral si formeaza cu humerusul un unghi obtuz
deschis lateral. Prezinta diafiza(corpul) si 2 epifize.
Corpul este usor concav inainte. Prezinta 3 fete si 3 margini.
Pe fata anterioara, in partea superioara, se insera muschiul flexor profund al degetelor, iar in
partea inferioara se insera muschiul patrat pronator.
Fata posterioara este strabatuta in treimea superioara de o linie oblica de sus in jos si medial.
Deasupra liniei oblice se insera muschiul anconeu. Portiunea inferioara este impartita de o linie
verticala intr-o portiune mediala si una laterala. Pe partea mediala se insera extesorul ulanar al
carpului. Pe partea laterala superioar se insera muschiul supinator, iar inferior se insera: muschiul
abductor lung al policelui, muschiul scurt extensor al policelui, muschiul lung extensor al policelui
si muschiul extensor al indicelui.
Fata mediala este larga superior si ingustata inferior.
Marginea anterioara este pronuntata. Incepe de la procesul coronoidian si se termina la
procesul stiloid(stiloidian).
Marginea posterioara pleaca de la oleocran, coboara sub forma unei creste care se sterge in
treimea inferioara a diafizei.
Marginea laterala(interosoasa) da insertie mambranei interosoase care uneste corpurile celor
2 oase. Marginea laterala se bifurca superior delimitand o suprafata numita incizura radiala a
epifizei proximale. Ramura de bifurcatie posterioara da insertie muschiului supinator.
Extermitatea proximala(epifiza superioara) prezinta 2 proieminente osoase: una verticala
numita oleocran si una orizontala numita proces coronoidian (apofiza coronoida). Cele 2
proieminente formeaza intre ele un unghi drept si delimiteaza o cavitate articulara orientata anterior,
numita cavitate trohleara, care se articuleaza cu trohleea humerusului. Cavitatea trohleara prezinta o
creasta orientata antero-posterior care corespunde santului de pe trohleea humerusului. Pe partea
laterala a coronoidei exista o fateta articulara, numita incizura radiala, care se articuleaza cu capul
radial. Sub coronoida exista o proieminenta, numita tuberozitatea ulnei, pe care se insera muschiul
brahial. Pe oleocran se insera muschiul triceps brahial.
Extremitatea inferioara(epifiza distala) prezinta 2 formatiuni capul si procesul stiloid.
Capul reprezinta un segment de cilindru. Fata laterala este articulara pentru incizura ulnara a
radiusului. De asemenea este articulara si fata inferioara a capului, care intra in contact cu
articulatia radio-ulnara distala.
Procesul stiloid este situat in partea mediala a capului, este o prelungire conoida cu varful in
jos. Intre cap si procesul stiloid, pe partea posterioara a osului, se formeaza un sant prin care trece
tendonul muschiului extensor ulnar al carpului.

Radiusul
Este un os lung, pereche, aflat in partea laterala a osului, un prelungirea policelui. Prezinta
un corp si 2 epifize.
Corpul este prismatic triunghiular, are 3 fete si 3 margini.
Fata anterioara este ingusta superior, la acest nivel se insera muschiul flexor lung al
policelui, iar in portiunea inferioara a fetei anterioare se insera muschiul patrat pronator.
Fata posterioara este rotunjita superior si da insertie muschiului supinator; este plana si usor
concava in partea inferioara si da insertie muschiului lung abductor al policelui si muschiului scurt
extensor al policelui.
Fata laterala prezinta in partea mijlocie o rugozitate pe care se insera muschiul rotund
pronator. Deasupra rugozitatii, fata laterala, este in raport direct cu partea profunda a nervului
radial.
Marginea inferioara este pronuntata superior si se pierde in partea inferioara.
Marginea posterioara apare doar in partea mijlocie a osului.
 Marginea mediala(interosoasa) este ascutita. Se termina in partea inferioara a corpului
printr-o bifurcatie, delimitand o suprafata trunghiulara la baza careia se afla incizura ulnara a
radiusului. Pe marginea mediala se prinde membrana interosoasa.
Epifiza proximala(extremitatea superioara) prezinta 3 elemente: capul, colul si tuberozitatea
radiusului.
Capul este un segment de cilindru plin, mai inalt medial. Fata sa superioara prezinta o
depresiune, numita foseta capului radial, care raspunde capitulului humerusului. Circumferinta
capului corespunde incizurii radiale de pe ulna.
Colul este portiunea ingusta care uneste epifiza, respectiv zona capului, cu diafiza. Este oblic
indreptata in jos si medial si formeaza cu capul un unghi deschis lateral.
Tuberozitatea radiusului este o proieminenta ovoida. Pe ea se insera muschiul biceps brahial.
Epifiza distala(extremitatea inferioara) este comparata cu un trunchi de piramida. Are 4 fete
si o baza.
Fata mediala prezinta incizura ulnara destinata articularii cu capul ulnei.
Fata laterala prezinta un sant prin care trec tendoane. Aceasta fata laterala se continua in jos
cu procesul stiloid (stiloida radiala), care coboara in jos mai mult decat stiloida ulnara.
Fata posterioara prezinta mai multe creste verticale, care delimiteaza santuri prin care trec
tendoanele muschilor extensori ai mainii si degetelor.
Fata anterioara este concava in jos si da insertie muschiului patrat pronator.
Baza(fata articulara carpiana) are forma unui trunghi al carui varf se prelungeste lateral cu
prosesul stiloid. La nivelul bazei exista o creasta anteroposterioara care imparte fata in 2 parti: o
suprafata laterala triunghiulara in raport osul scafoid si o fata mediala patrulatera in contact cu osul
semilunar.
 Oasele mainii
Scheletul mainii este format din 27 de oase organizate in 3 grupe: carpul, metacarpul si
oasele degetelor.
Carpul
Este format din 8 oase dispuse in 2 randuri; primul rand (proximal) cuprinde 4 oase in
ordine de la police catre degetul mic: scafoid, semilunar, piramidal, pisiform; al doilea rand (distal)
cuprinde oasele: trapez, trapezoid, capitat (osul mare) si osul cu carlig. Toate au forma aproape
cubica si deci prezinta o fata superioara si una inferioara, o fata anterioara (palmara) si una dorsala,
o fata laterala si una mediala.
Scafoidul
Este cel mai lat os al primului rand. Prezinta o concavitate si de aceea a fost comparat cu o
luntre. Pe fata palmara se afla tuberculul scafoidului. Se articuleaza proximal cu radiusul, distal cu
trapezul si trapezoidul, medial cu semilunarul si cu osul capitat.
Semilunarul are forma caracterizata de nume. Se articuleaza proximal cu radiusul, distal cu
osul capitat si osul cu carlig, lateral cu scafoidul si medial cu piramidalul.
Piramidalul prezinta pe fata anterioara o fateta de articulare cu pisiformul. El se articuleaza
proximal cu ulna (prin intermediul discului fibro-cartilaginos al articulatiei radio-ulnare distale),
distal cu osul cu carlig, lateral cu semilunarul.
Pisiformul este un os lenticular aflat inaintea piramidalului cu care se articuleaza.
Trapezul este primul os din randul al doilea. Pe fata sa anterioara se afla un sant si
tuberculul trapezului. Trapezul se articuleaza proximal cu scafoidul. Fata distala, in forma de sa, se
articuleaza cu metacarpianul I. Medial se articuleaza cu trapezoidul si cu metacarpianul II.
Trapezoidul este un os foarte neregulat. El se articuleaza medial cu scafoidul, distal cu
metacarpianul II, lateral cu trapezul si medial cu osul capitat.
Osul capitat este osul cel mai mare al mainii si prezinta cap, col si corp. El se articuleaza
proximal cu semilunarul, distal cu metacarpienii II, III si IV, lateral cu scafoidul si trapezoidul,
medial cu osul cu carlig.
Osul cu carlig are forma unei piramide si pe fata palmara are un carlig. El se articuleaza
proximal cu semilunarul, distal cu metacarpienii IV si V, medial cu piramidalul si lateral cu osul
capitat.
Privit in totalitatea sa carpul prezinta o fata dorsala acoperita de muschii extensori ai mainii
si degetelor si o fata anterioara (palmara) concava care formeaza santul carpului prin care trec
tendoanele muschilor flexori ai mainii si degetelor.
Santul carpian este delimitat de 2 proeminente, una laterala formata de tuberculul
scafoidului si tuberculul trapezului si una mediala formata de osul pisiform si carligul osului cu
carlig. Acest sant este transformat intr-un canal fiind completat de ligamente.

Metacarpul
Formeaza scheletul palmei si al dosului mainii; este format din 5 oase metacarpiene,
numerotate din lateral catre medial de la I la V..
Caractere generale ale oaselor metacarpiene
Sunt oase lungi, pereche; prezinta un corp, o baza si un cap.
Corpul este prismatic triunghiular si prezinta o fata dorsala, una laterala si una mediala.
Baza este mare si se articuleaza cu oasele carpului si cu metacarpienele invecinate.
Capul este rotunjit si se articuleaza cu falanga proximala a fiecarui deget.
Caractere proprii
Metacarpianul I este cel mai scurt si cel mai gros. Baza are forma de sa si se articuleaza cu
osul trapez dar nu se articuleaza cu metacarpianul II.
Metacarpianul II este cel mai lung. Baza se articuleaza cu trapezul, trapezoidul si osul
capitat, respectiv cu metacarpianul III.
Metacarpienii III, IV si V, in general, se articuleaza cu randul distal carpian(respectiv cu osul
capitat si osul cu carlig) si metacarpeinii invecinati.

Oasele degetelor
Sunt in numar de 5, numerotate din lateral spre medial cu cifre romane de la I la V. Fiecare
deget are un nume astfel: degetul mare = police, degetul al II-lea = indice, degetul al III-lea =
medius, degetul al IV-lea = inelar, si degetul al V-lea = auricular.
Scheletul osos al degetelor este format din falange. In total sunt 14 falange, fiecare deget are
3 falange cu exceptia policelui care are 2 falange.
Falanga proximala este un os lung. Prezinta corp, baza, cap.
Corpul este turtit anteroposterior, are o fata anterioara (palmara) care este plana si o fata
dorsala care este convexa.
Baza prezinta o cavitate articulara pentru capul metacarpianului corespunzator.
Capul prezinta o trohlee pentru falanga mijlocie.
Falanga mijlocie are si ea corp, baza si cap.
Corpul este asemanator falangei proximale dar mai scurt.
Baza prezinta o cavitate de receptie pentru capul falangei proximale.
Capul ca si cel al falangei proximale are o trohlee corespunzatoare falangei distale.
Falanga distala are un corp redus, o baza asemanatoare cu a falangei mijlocii si se termina cu
o tuberozitate in forma de potcoava, care corespunde unghiei.